ANIVERSAREA A 650 ANI DE LA ÎNTEMEIEREA STATULUI MOLDOVENESC

Elena VULPE,

director, Filiala “O. Ghibu”

Istoriei îi revine un rol important în procesul de formare a tinerii generaţii. Acest fapt se datorează studierii evoluţiei societăţii umane sub toate aspectele vieţii sociale, politice, economice, culturale.Un stat poate dăinui în timp cănd are dezvoltat sentimentul demnităţii şi apartenenţii la istorie, la rădăcini, la un neam. După o perioadă de inversare a valorilor naţionale, acum în perioada de tranziţie a R. Moldova, formarea tinerei generaţii prin recursul la istorie, aprecierea personalităţilolor valoroase ale neamului este un factor deosebit. Prin includerea în agendă a acestei priorităţi s-au urmărit respectarea principiului caracterului ştiinţific, punerea în valoare a datelor factografice prin publicaţiile aflate în fondul bibliotecii, construirea un spaţiu public unde să se discute idei, un forum de dezbateri publice unde să se enunţe opinii şi atitudini faţă de evenimentele curente, oferind trecutului o interpretarea veridică fără constrângeri ideologice, care să contribuie la crearea unei socieţăţi civile cu o conştiinţă civică, bazată pe principile libertăţii de expresie, a triumfului adevărului istoric. Filiala “O. Ghibu” şi-a inclus în agenda activităţilor această “proiritatere naţională” nu pentru a sărbători cu fast Aniversarea a 650 ani de la întemeierea Statului Moldovenesc, declarată de guvernarea comununistă, ci pentru a combate, prin avizul istoricilor şi al argumentelor ştiinţifice, miturile PCRM, caracterul lor fals şi speculativ, deoarece nu există nici un suport documentar şi istoric pentru a vorbi despre o istorie a statalităţii. Între actuala RM şi Statul Moldovenesc medieval, format în jurul anului 1359 nu există nici o continuitate. RM are un început, acesta este anul declarării independenţei sale faţă de URSS- la 27 august 1991, iar Statul medieval Moldovenesc şi-a încheiat existenţa în anul 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească şi formarea Statului modern Român. Acesta este adevărul istoric, iar libertatea fără adevăr nu există. Biblioteca şi- a văzut misiunea de a promova această libertate de expresie şi opinie. Practicând principiile socializării în relaţia cu utilizatorii, biblioteca a fost acea platformă interactivă, care a oferit istoriciilor posibilitatea de a spune acest adevăr, de a discuta, de a face sugestii, de a se pronunţa asupra acestui eveniment de largă rezonanţă şi contradictoriu. În locul sărbătoririi statalităţii de către autorităţi în anul electoral 2009, biblioteca şi-a propus organizarea unor dezbateri publice, care au avut teme cu adevărat importante pentru destinul neamului, precum deportările din 1949, pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele acestuia, modificarea programelor şcolare şi revenirea la istoria neamului prin lansarea unor volumelor de istorie de apariţie recentă, importanţa actului Unirii, a organului reprezentativ-Sfatul Ţârii, ocrotirea patrimoniului naţional, precum şi reflectarea fenomenului trădării. Decodificând “Dosarele istoriei” în cadrul Programului cu acelaşi nume, biblioteca a fost alături de aspiraţiile cititorilor săi, care au criticat doctrinele antinaţionale şi antidemocratice ale comuniştilor, cele de promovare şi justificare a politicii moldovenismului primitiv prin care se atacă fiinţa noastră naţională, limba română, sovietizarea manualelor prin istorii ntegrate. Având la îndămînă resursele sale documentare şi argumentele istoricilor, biblioteca a oferit comunităţii mijloace şi instrumente necesare de a se opune politicii de deznaţionalizare prin documente ce dezvăluie istoria adevărată a neamulu, de a-şi hotărî singuri soarta şi destinul istoric al Moldovei. Printre aceste activităţi vom menţiona: Masa rotundă “650 de ani de la constituirea Ţării Moldovei: realităţi şi falsuri” a luat în dezbatere tema unei discuţii publice, iniţiate de Asociaţia Istoricilor din Moldova, prin care au fost criticate acţiunile întreprinse de autorităţile comuniste cu ocazia marcării în 2009 a 650 de ani de la întemeierea Statului moldovenesc, calificându-le drept speculaţii politice. Prin argumente ştiinţifice, cei mai prestigioşi specialişti în materie, savanţi, cercetători, istorici, printre care: A. Eşanu, D. Dragnev, P. Parasca, G. Postică, I. Eremia, N. Ciubotaru, I. Negrei, S. Musteaţă, I. Ţurcanu, G. Negru, M. Taşcă, I. Caşu, G. Cojocaru au negat ”tradiţiile statale unice” de la 1359, exagerate de guvernarea comunistă, care nu sunt conforme cu adevărul ştiinţific despre fondarea Statului Medieval Moldovenesc. Experţii în istoria evului mediu au menţionat că nicăieri în Europa nu se organizează manifestări de sărbătorire a întemeierii statelor şi nu se propagă miturile istorice. Publicul numeros interesat de problemele de istorie a primit răspunsul avizat al istoricilor, care au menţionat: Între actuala RM şi Statul Moldovenesc medieval, format în la 1359 nu există nici o continuitate. RM a fost înfiinţată la 27 august 1991, anul declaraţiei independenţei sale faţă de URSS, iar Statul medieval Moldovenesc şi- a încheiat existenţa în anul 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească şi formarea Statului modern Român. Astfel cei prezenţi la manifestare s-au convins de un adevăr: întrebarea”Care-i, totuşi, vârsta statului moldovenesc?”are o conotaţie morală, civică, ştiinţifică şi spirituală. O altă manifestare consacrată Aniversarii a 650 ani de la întemeierea Statului Moldovenesc a fost consemnată prin Simpozionul “Descălecatul Ţării Moldovei” care a constituit o prezentare de ansamblu a Buletinului de identitate al Ţării Moldovei, prin participarea unor spesialişti în domeniul cercetării istorice şi al educaţiei, precum D. Dragnev, membru corespondent al ASM, S. Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Istoricilor, I. Negrei, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor, dr. hab. P. Parasca şi dr. I. Varta. Savanţii s-au referit la originile, inceputul Ţării Moldovei, lipsa de temei în teoria Descălecatului a cercetătorului A. Boldur, falsificarea istoriei de către cronicarii maghiari şi cronicile, care se scrieau la porunca domnitorilor, intemeierea Voievodatului Dragoş demonstrat de A. Xenopol ş. a. În cadrul dezbaterilor susţinute de istorici, profesori, jurnalişti, elevi şi studenţi de la LT N. Iorga, M.Eliade, O. Ghibu, ULIM, USM, printre care menţionăm intervenţiile efectuate de V. Vâşcu, V. Şoimaru, I. Turcanu,V. Beşleagă, E. Şişcanu, M. Danilov, A. Griţco, E. Bondarenco, V. Constantinov, G. Bacalov, T. Scutaru s-a desprins ideea că sărbătorirea celor 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc este un element impus de autorităţi cu scopul de a consolida statalitatea moldovenească de astăzi, căutând rădăcini mai vechi, când Ţara Moldovei a fost creată pe un alt teritoriu decât cel al actualei RM. În finalul manifestării au fost lansate 7 volume din domeniul istoriei referitor la sisteme politice, imperii şi naţionalisme, elite locale, spiritualitate şi simboluri naţionale, cărţi de istorie apărute în ultimul timp-Imperii, naţionalisme şi sisteme politice(A. Cuşco, I. Caşu, Y. Josanu), Metodologia cercetării în domeniul studiilor sud-est europene: studii de caz(I. Caşu, E. Dragnev, Y. Josanu), Europa de Sud-Est: structuri ecleziastice şi procese artistice(I. Gumeanâi), Europa de Sud-Est. elite locale, spiritualitate şi simboluri naţionale (V. Pâslariuc), precum şi Mareşalul Alexandru Averescu. Anii de tinereţe, 16 ani necunoscuţi din viaţa lui Isus şi Jurnalul unui KGB-ist de Mihai Babele. Un neam, un stat poate dăinui în timp, atunci cănd va intări sentimentul naţional, sentimentul mândriei şi demnităţii naţionale. Acest laitmotiv l-a avut masa rotundă “Împrejurările interne şi externe în care s-a produs Marea Unire” consacrată Zilei Naţionale a României . Organizată în colaborare cu Asociaţia Istoricilor, ea a evocat evenimentele cruciale desfăşurate în 1918 -măreţia faptei istorice a întregii naţiuni române. În cadrul manifestării au fost lansate comunicări privind însemnătatea istorică şi aportul unor personalităţi glorioase, care au contribuit la realizarea idealului de veacuri al naţiunii.Accentuând semnificaţia acestui măreţ act istoric istorici A. Moşanu, A. Petrencu, M. Taşca, A. Moraru, M. Zidaru(Universitatea Şaguna, Constanţa), reprezentanţi ai Muzeului Naţional de Istorie: M. Danilov,A. Bondarencu, A. Greţco, alături de studenţi de la USM ,UPS I. Creangă,ULIM şi-au exprimat dorinţa de solidaritate cu poporul frate, menţionănd că după o perioadă de agresiune ideologică, de inversare a valorilor naţionale este necesară formarea tinerii generaţii prin studierea istoriei naţionale, aprecierea personalităţilor istorice care au contribuit la făurirea istoriei moderne. Masa rotundă “60 de ani de la deportările din 5-6 iulie 1949”, organizată în colaborare cu Asociaţiei Istoricilor a întrunit o asistenţă numeroasă: foşti deportaţi şi deţinuţi politici, istorici, studenţi, profesori, rude ale victimelor staliniste. Referatele prezentate de dr. în istorie Gh. Palade, I. Caşu, E. Postică, au pus in discuţie probleme vizând preliminariile, efectele şi consecinţele, importanţa surselor orale, necesitatatea şi semnificaţia comemorării victimelor regimului totalitar comunist. Ele au constituit adevărate lecţii de istorie, care prin documente de arhivă au demonstrat cu lux de amănunte că anii postbelici au fost pentru RSSM ani de martiraj, pentru că erau deportaţi, arestaţi, maltrataţi, asasinaţi, înfometaţi şi deznaţionalizaţi românii basarabeni cu scopul de a fi puse în practică odioasele idei staliniste privind crearea «omului nou». În cadrul dezbaterilor au luat cuvântul acad. A. Moşanu, D. Dragnev, membru corespondent al AŞM, dr. hab, prof. univ. A. Petrencu, dr. în istorie S. Suveică, dr.conf.univ N. Ciubotaru şi foşti deportaţi. Elaborat de către Viorica Olaru-Cemârtan, licenţiată a Facultăţii de Istorie a USM, care actialmente îşi face studiile de doctorat la Universitatea “A I. Cuza” din Iaşi, Lansarea de film “În memoria victimelor regimului stalinist din Basarabia” a fost prezentată pentru prima dată la conferinţa istorică de la Leipzig, Germania. Filmul este bazat pe documente de arhivă de ultima oră, iar partea de noutate o constituie mărturiile celor deportaţi în iulie1949: M. Jomir, Şt.Ciobanu, M. Spânu, N. Pasca, care descriu chinurile prin care au trecut, batjocuriţi şi dezmoşteniţi pe nedrept de către maşina diabolică şi antiumană a stalinismului. Această arhivă vizuală a fost întrejită prin vocea şi emoţiile participanţilor la eveniment, care au menţionat, că starea acelui moment e şi starea noastă, a celor ce trăim în singura ţară comunistă din Europa(A. Petrencu), că asemenea filme trebuie demonstrate în cadrul lecţiilor de istorie în şcoli (Şt. Burov), că trebuie creat un Centru de Istorie Vizuală(A. Moraru). Filmul a trecut cu succes proba confrunţării cu publicul, precum o realizare cu valoare de pionerat , aşa cum au calificat-o participanţii la dezbateri: istoricii E: Postică, A. Gruşco, prof. A. Crijanovschi şi cei 15 studenţi din Germania, aflati la o şcoală de vară desfăşurată în R. Moldova. Graţie acestor comunicări, intervenţii şi mărturii, care au conturat crimă regimului sovietic din 1949, participanţii la conferinţă, în special elevii şi studenţii, au devenit mai sensibili la drama înaintaşilor noştri vinovaţi fără vină, şi-au extins orizontul cunoaşterii, căci numai prin recursul la memorie şi adevăr putem deveni un popor liber de mentalitatea comunistă mutilatoare de vieţi şi conştiinţe.Or, la 60 ani de la deportările masive operate de regimul stalinist, victimele represiunilor nici până azi nu au un monument al lor- au concis participanţii la manifestare. Masa rotundă “70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov” la care au participat cei mai importanţi istorici de la noi, care prin comunicări ştiinţifice au condamnat Pactul şi consecinţele acestuia pentru Basarabia, relevând că avem o problemă de memorie, întrucât nu există o poziţie oficială clară a statului RM faţă de consecinţele Protocolului adiţional secret al Pactului. În faţa unui public numeros, atât experţii, căt şi alţi cercetători, între care acad. D. Dragnev, A. Moşanu,dr.G Cojocaru, dr I. Caşu, dr. S. Musteaţă,A. Moraru, I. Negrei,V. Pâslariuc, I. Varta, G. Palade, A. Guşco, M. Taşcă, I. Ojog, T. Candu, V. Constantinov, I. Josanu,G Negru, G Postică, P. Parasca, V. Stăvilă, V. Cuibuc, A. Golovco, M Danilov au dat o ripostă, în contextul în care se încearcă o estompare a acestui eveniment istoric, o denaturare prin metode politice a acestui act odios. Lansarea monografiei ”Un pact plin de taină, Basarabia în contextul pactului Hitler-Stalin” semată de istoricul A. Moraru, recent apărută la editura Labirint a trezit un interes viu, mai ales din partea elevilor şi studenţilor prezenţi la manifestare, împreună cu profesorii de istorie: V. Negrei (Liceul “M. Sadoveanu), S. Scutaru (Liceul ”N. Iorga”), D. Buga (Liceul ”V. Alecsandri), G. Palade (USM), care au datoria de a studia şi învăţa lecţiile istoriei noastre. Pentru că acest tratat, aşa cum a menţionat autorul, prin care s-a realizat politica expansionistă a URSS asupra pământultui nostru nu este doar un subiect pentru discuţii academice. El se află în centrul luptei politice în Europa Centrală şi de Sud-Est, face parte din lupta diplomatică contemporană ce se desfăşoară în sistemul dreptului internaţional. Poziţia fermă a istoricilor şi informaţiile aduse au demonstrat, îndeosebi pentru tânăra generaţie, că Pactul Stalin-Hitler, în urma căruia imperiul sovetic a ocupat prin forţă teritoriile româneşti Basarabia, nordul Bucovinei şi Tinutul Herţa, rămâne actual şi soliciţâ stringent din partea elitei politice o condamnare de facto şi fără ecivoc a consecinţelor acestuia, aşa cum s-a produs în Tările Baltice şi în Polonia. Prin genericul expoziţiei “Impactul unui act lipsit de temei juridic” biblioteca şi-a promovat colecţiile şi a demonstrat că dispune de importante resurse informaţonale la această temă, îndemnănd cititorii să le studieze. Simpozionul ”Sfatul Ţării-organul reprezentativ al Basarabiei: 92 de ani de la constituire” a evocat un eveniment important din istorie-cel al creării unui parlament al Basarabiei, componenţa, rolul şi importanţa sa în Unirea Basarabiei cu Patria istorică-România. La manifestare a fost prezent I. Negrei, viceprim-ministru al R. Moldova, alături de istorici şi cercetători de la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Asociaţia Istoricilor, Academia de Administraţie Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, Facultatea de istorie a USM, ULIM, Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie, precum şi elevi de la Liceele " V. Alecsandri", "N. Iorga". Comunicările susţinute de dr. hab., membru de onoare al Academiei Române A. Moşanu, dr. în filologie S. Isac, dr. în politologie O. Tărîţă, dr. în drept M. Taşcă, dr. în istorie: S. Cojocaru, I. Varta, V. Popovschi, M. Danilov, L. Coadă, G. Palade, D. Eţco, cercet. şt.T. Varta, doctoranda S. Scutaru, prof. D. Buga, elevii L. Danico şi Ş. Boloca au luat în dezbatere un spectru larg de probleme şi consideraţii pe marginea statutului politico-juridic al Sfatului Ţării, a clerului basarabean în contextul evenimentelor din anii 1917-1918, problemele limbii şi legea inviolabilităţii, invocănd şi deputaţii Sfatului Ţării, publicistica lui I. Inculeţ, P. Halippa, soarta lui I. Tudose, V. Bârcă, a intelectualilor din Vechiul Regat, a reprezentanţilor Zemstvei, a ziarului Şfatul Ţării, precum şi subiectul: Deputaţii Sfatului Ţării în tematica şcolară. Ca un argument în plus la aceste afirmaţii a fost lansarea de carte Istoria Ilustrată a României apărută la Grupul Editorial Litera de o ţinută grafică excepţională. Enciclopediea de 608 pagini cuprinde istoria statului român din cele mai vechi timpuri până în prezent cu1,4 mii de imagini ale evenimentelor, portretele personalităţilor, hârţi, unele din ele inedite, editată într-un tiraj de 4 mii exz. Autorii volumului sunt cercetători ştiinţifici ai tinerii generaţii de istorici din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, având drept coordonatori pe renumiţii savanţi Ioan-Aurel Pop şi Ion Bolovan. Prezentatorii A. Vidraşcu, S. Musteaţă, V. Constantinov, I. Caşu, I. Varta, P. Balan, V. Pogolşa, I. Pop, I Dumitru, consilier diplomatic al Ambasadei României, au relevat importanţă reflectarii veridice a istoriei Basarabiei în acest volum, observănd unele mici lacune ca denumirea localităţilor pe hărţi, prezentarea eronată a prestaţiei lumii slave în armura bizantină, că volumul a incus exterminarea evreilor, dar nu şi a ţiganilor, cum ar fi trebuit, regretând faptul că începând cu sec.XIX, Basarabia lipseşte în acest volum. Publicul numeros prezent la manifestare P. Lucinschi, V. Cozma, I.Negrei, I.Hadârcă, C. Fusu, O. Bodrug, I.Ungureanu, N.Dabija, P. Soltan, V. Matei, D.Dragnev, I. Buga, G. Negru, V. Şoimaru prin îndelungi dezbateri au opinat asupra problemelor controversate privind etnogeneza poporului român, aspecte de formare, de continuitate, interferenţele cu poporul slav, identitatea limbii române ş.a. Publicul a rămas surprins de expunerea sintetizată a istoriei noastre de către acad. Ioan-Aureliu Pop care a menţionat: avem o soartă specială ca popor, referundu-se la faptul că suntem singurul popor romanic de credinţă ortodoxă, contestat ca formare, am avut alfabetul chirilic, confesional suntem orientaţi spre Bizanţ, am suportat regimul comunist, avem o identitate târziu formulată, lumea medievală ne-a făcut mai puţin spectaculoşi, avem o istorie mai puţin cunoscută. Formaţi la cultura bizantină, cu limba slavonă în cărţile sfinte, rămânem puţin dezorientaţi. Toate popoarele au nevoie de mituri. De la D. Cantemir mulţi au înţeles ce înseamnă românitatea. Nu există metropolă şi colonie, existâ o Ţară şi este una singură- România. Patria este o Biserică unde venim cu daruri de suflet şi ofrande, nu să cerem, ci să luăm de la ea. Să ne criticăm, să ne bucurăm de succese, să ne întristăm la greutăţi. Cu regret , noi, românii nu ştim să ne facem cunoscuţi. Aceasta formidabilă carte , care este o podoabă a spiritului, ne va ajuta, ea este o alternativă a unor istorii străine de neamul nostru românesc. Tot în cadrul acestei acţiuni a fost prezentată şi cartea Marea istorie ilustrată a lumii, care reprezintă istoria noastră în context mondial. Manifestarea a decurs în spiritul reconcilierii, avănd la bază principiul adevărului ştiinţific, al relevării faptelor exclusiv în funcţie de surse, de izvoare, pentru a evita ororile. Impactul manifestării asupra publicului a fost precum un examen de conştiinţă.Trecutul este complicat, urmaşii nu poartă vina înaintaşilor şi nu-s responsabili de faptele lor. Dar este un motiv pentru a ne asuma atât împlinirile, cât şi ororile, de la infrângeri pe câmpul de luptă, până la xenofobie şi rasism-o confirmare a convingerii că trecutul trebuie cunoscut şi asumat, deoarece oferă o chee a înţelegerii prezentului. Lansarea cărţii “Spovedaniile Basarabiei” de Ion Stafi apărută în a patra ediţie la Editura Panfilius, Iaşi a avut printre invitaţi profesori de istorie şi elevi de la şcoala generală din Vaslui, Huşi, Stănileşti,(România) din partea cărora au vorbit B. Petronel, Ş. Plugaru, exprimându-şi solidaritatea cu patroţii moldoveni de la răsărit de Prut, care luptă pentru supraveţuirea şi dăinuirea neamului românesc în Basarabia şi Transnistria. Evenimentele descrise în carte( Eliberarea de sub ocupaţia ţaristă, Problemele Moldovei postsovietice, Conflictul armat din 1992, Mitul despre unionismul românesc, Cine sînt”Patrioţii Basarabiei”, Modovenismul şi Politicianismul, Fenomenul minciunii în RM) au trezit opinii contrversate în răndul publicului prezent: participanţi la războiul de la Nistru, deţinuţi politici, membri ai Frontilui Popular, ai cenaclului “Vatra” din Tighina, ai Muzeului Memoria Neamului, studenţi de la diverse facultăţi ai Colegiului Politehnic, ghidaţi de profesorul I. Bucătaru, Organizaţia Tiineretului Liberal Democrat. Vorbitorii (Ş. Burov, P. Tarhun, M. Moroşanu, D. Ceban, T. Rotaru, A. Vîlcu) au omagiat luptătorii antisovetici, adevăraţii eroi: G. Vîrtosu, D. Popa, F. Lupaşcu, evocând radiograma războiului şi faptele lor de luptă şi sacrificiu, dar au respins acuzaţiile autorului adresate adevăraţilor luptători pentru cauza naţională.Organizată de ICOMOS Moldova, Asociaţia Istoricilor, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Centrul de Cercetări Arheologice, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Uniunea Artiştilor Plastici, experţi din cadrul OVG-urilor, cu participarea reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Primăriei, Conferinţa ştiinţifică ”Ocrotirea patrimoniului cultural al municipiului Chişinău: Biserica Măzărache, monument medieval” a pus în discuţie probleme vizând patrimoniul cultural, îmbunătăţirea cadrului normativ, protejarea zonei istorice a oraşului, restaurarea monumentelor şi edificiilor de cult, crearea “Meridianilui zero”, care să includă Cetăţuia Dacică, cimiterele, monumentele istorice. Atât reprezentanţii Primăriei: L . Carp, A. Corduneanu, cât şi numeroşi arhitecţi, arheologi, istorici, preoţi, printre care: S. Ciocanu, I. Tentiuc, S. Musteaţă, M. Ursu, E. Bâzgu, N. Zaporojan, G. Burciu, A. Levinschi, T. Nesterov, I. Ştefăniţă, C. Rezneac, G. Postică, S. Tabac, V. Malaneţchi, E. Brihuneţ, O. Moşin, Z. Toia, au înaintat o rezoluţie, privind promovarea, conservarea, strategia de protecţie a patrimonuiului cultural şi crearea unui grup social de iniţiativă, care să sensibilizeze opinia publică asupra întregii palete urbanistice. Comunicările susţinute au oferit informaţii noi şi utile referitor la “Legislaţia privind protegarea monumentelor din municipiul Chişinău”, “Siturile arheologice din Chişinău între legislaţie şi debandadă”, “Harta arheologică a Chişinăului şi problema centrului istoric al oraşului”, “Simbolistica teritorială ca element de promovare a identităţii oraşului Chişinău”, precum şi “Problema bisericilor demolate din Chişinău” cu referire la “Biserica Măzărache unicul monument medieval din Chişinău: istorie şi actualitate”, “Biserica Măzărache în contextul cercetării cimitirelor istorice ale oraşului Chişinău”, care este în posesia bisericii lipoveniceşti şi solicită o rezolvare administrativă imediată din partea autorităţilor locale. Manifestarea a avut un impact deosebit asupra publicului prezent. Abordând problema ocrotirii patrimoniului istoric al Chişinăului, biblioteca, alături de parteneri, şi- a asumat sarcina socială de a fi un furnizor de informaţii, răspunzând intereselor întregii comunităţi în mijlocul căreia activează referitor la protejarea monumentelor arheologice, a cimitirelor istorice a simbolisticii heraldice şi reţelei stradale din centrul istoric, bisericilor demolate ale Chişinăului, oferind fiecărui participant posibilitatea de a se implica, de a veni cu idei şi propuneri concrete, de a fi factor decizional în privinţa destinului de viitor al patrimoniului nostru cultural şi istoric. O politică reprobată de istorie este dezacordul cu acele acţiuni care se abat de la normele de conduită general-umane, care sfidează bunul simţ, care dovedesc inconsecvenţă, infedilitate faţă de principiile de etică şi morală, săvârşind acte potrivnice firii omeneşti, pactizând în mod interesat cu duşmanii, îşi vind tara, neamul, prietenii, memoria. Este vorba de fenomenul trădării, un flagel cumplit şi groaznicvic, o calamitate socială care distruge principiile unei cooperări şi reconcilieri în plan mondial şi care este caracteristic mai multor ţări şi popoare. Lupta pentru sănătatea morală, împotriva fenomenului trădării este o problemă globală, foarte insistent studiaţă de mulţi savanţi ai lumii. Din perpectiva abordării unor subiecte de răsunet internaţional şi adeziunii istoricilor moldoveni la cercetările ce se produc în plan european privind o tema de actualitate consemnăm desfăşurarea la bibliotecă a Conferinţei ştiinţifice cu genericul Fenomenul “trădării” în istoria Europei de Sud-Est, care a avut o abordare pluridisciplinară. În cadrul celor două ateliere de dezbateri Asociaţia istoricilor şi Asociaţia naţională a tinerilor istorici din Moldova au tratat fenomenul trădării pornind de la sensul denotativ şi conotativ, din perspectiva istorică, reflectat în cronografia românescă, în istoria medievală, în Ţara Moldovei începând cu secolul xiv, semiotica trădării în limbaj şi imagine: Macarie, Eftimie şi Azarie prin comunicările susţinute de A. Barbăneagră, I. Eremia, V. Constantinov, V. Pâslariuc, E. Cartalean. Între loialitate şi separatism, fenomenul trădării a analizat deasemenea Problema Basarabiei şi reţelele de informaţii externe ale Imperiului Rus, convertirea religioasă, intelectualii din Basarabia în serviciile secrete, trădători sau apărători ai cauzei basarabiei la Conferinţa de pace de la Paris, trădările din timpurile deportărilor staliniste, expuse în bază de documente de arhivă de istoricii A. Guşco, I. Gumenâi, G. Negru, S. Musteaţă,S. Suveică. Un interes deosebit au avut comunicările: Analiza psihologică a actului trădării: cazul unui Iuda din istoria noastră(I. Negură), Trădarea de Patrie în dreptul penal contemporan (R.Dumitru), Transfugi literari şi politici.Scriitori moldoveni între viaţa literară şi angajament politic în epoca stalinistă(studiu de caz,P.Negură) invocănd fapte reprobabile şi infracţiunile comise de consângenii noştri. La eveniment au participat politicieni, jurişti, psihologi, sociologi, istorici, alături de un public numeros foarte receptiv la subiectul tratat la conferinţă, fiind alarmaţi de viciul monstruos al trădării unde ni se înfăţişează tabloul dramatic al unei Moldove în care umilinţa, oscilaţiile, trădarea mai persistă şi azi în viaţa politică. Exemplul personalităţilor în procesul de educaţie prin studierea şi aprecierea personalităţilor de mare valoare ale neamului nostru, începănd cu strămoşii Burebista, Decebal şi continuând cu Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Alexandru Ioan Cuza a fost pentru bibliotecă o invocare permanentă în cadrul tuturor manifestărilor consacrate aniversării întemeierii Statului Moldovenesc. Un exemplu de conştientizare a apartenenţei la comunitatea naţională, al respectului pentru valorile general-umane şi naţionale, al interesului pentru calitatea vieţii sociale, pentru ecilibru moral şi patriotism a fost dezbaterea asupra operei lui M. Sadoveanu “Viaţa lui Ştefan cel Mare” prin evocarea vieţii, razboaelor purtate, izbănzilor, faptelor, legendelor lui Ştefan cel Mare- un adevărat fenomen în istoria Moldovei medievale. La discuţie, pe lângă elevi şi studenţi de la divere instituţii de învăţământ, au participat reprezentanţi ai editurii Prut Internaţional I. Negrei, V. Romanciuc, care prin comentariul lui I. Ciocanu în postfaţă acestei cărţi au dezvăluit farmecul şi actualitatea operei sadoveniene. Pentru dezvoltarea unei conştiinţe naţionale un rol important îl are cultivarea dragostei de neam, întărirea sentimentului mândriei şi demnităţii naţionale, promovat prin recitalul muzical “Ţara mea” susţinut de Daria Radu, care a interpretat melodii tulburătoare din creaţia personală, amplificând sentimentele de patriotism şi prin versurile lui G. Vieru, V. Romanciuc, N. Dabija, L. Lari, A. Păunescu.