Alla ESINENCO,
şef oficiu,
Filiala „ A. Mickiewicz”
În februarie 2010 se împlinesc 185 de ani de când marele poet Adam Mickiewicz a vizitat Basarabia.
În 1824, pentru participarea în cadrul organizaţiilor secrete de tineret, la decizia guvernului ţarist, după 6 luni de închisoare, Adam Mickiewicz a fost exilat în Rusia. Şi în noiembrie 1824 a ajuns la Sankt Petersburg, iar în februarie 1825 a fost trimis la Odessa. Fiind o persoană “de neîncredere”, din punct de vedere politic, el nu putea alege traseul prin ţară şi în funcţie de ruta prescrisă, a sosit la Odessa prin Yelisavetgrad (Kirovograd, Ucraina), în martie 1825.
În timpul şederii sale în Odessa, Adam Mickiewicz, a primit o scrisoare de la un prieten din Vilna, care a lucrat medic de stat în Akerman. În scrisoare, prietenul l-a îndemnat să viziteze acest oraş. Atunci, împreună cu Karl Morhocki, cu care deveniră prieteni în timp ce se afla în Odessa, Adam Mickiewicz s-a dus la Akerman, cetate moldovenească. La acel moment aceste ţinuturi erau situate pe teritoriul Basarabiei.
Şi iată că s-au întâlnit: marele poet, a cărui renume va trece prin generaţii, şi oraşul vechi istoria căruia a parcurs secole.
Informaţii detaliate privind prezenţa lui Adam Mickiewicz în Akerman, nu s-au păstrat, dar sentimentele şi impresiile sale, marele poet le-a exprimat într-un sonet frumos: “Stepele de la Akerman”
Stepele de la Akerman
Ajuns-am pe întinsul toridului ocean,
Ca luntrea legănată prin valul foşnitor
Al luncii, droşca-noată într-un potop de flori,
Trecând pe lângă tufe ca insuli de mărgean.
Se-ntunecă: nici drumul nu-l vezi, sau vre-un gorgan;
Mă uit spre cer, cat stele de năvi îndrumătoare;
Departe-un nor luceşte, luceafărul apare;
Străluce colo Nistrul, şi-un far la Akerman.
Să ne oprim! Ce pace! – aud trecând cocoare,
Dar şoimul cu ochi ager de nu le va ajunge!
Aud cum gâze-n ierburi se leagănă pe-o floare
Când şarpele cu pântec alunecos le-atinge.
Îmi încordez urechea-n tăceri, atât de tare,
Încât şi-un glas litvan l-aş auzi, să strige!
Sufletul sensibil al poetului a rămas pătruns de măreţia naturii înconjurătoare, atât de diferită de pădurile dese ale Patriei sale. Valurile care plimbă vântul prin iarba de stepă, înrudită cu valurile veşnice a oceanului, măreţia tăcerii atât de adâncă, că putem auzi aripile tremurânde ale unui fluture de noapte şi probabil o chemare din îndepărtata Patrie, dar nu.numai tăcerea în jur şi doar sclipirea farului de peste Nistru indică prezenţa omului, prezenţa marelui geniu care se află doar la început de drum, ce va dura ani şi ani.
La iniţiativa polonezilor din Moldova şi cu sprijinul Ambasadei Republicii Polonia în Moldova, pe parcusul anului 2009, s-a petrecut concursul naţional: “A. Mickiewicz şi Basarabia”, dedicat vizitei poetului în Basarabia. Şi în ajunul zilei de naştere a marelui poet (24.12.1798), la 21decembrie în incinta bibliotecii “A. Mickiewicz” o comisie de specialişti în diverse domenii (pictori, scriitori, muzicieni, ziarişti) au apreciat lucrările.
Celor care au ocupat locurile I, II şi III le-au fost înmânate medalii şi diplome.
Câştigători au fost mulţi: Svetlana Lozinskaya, a câştigat la categoria “Literatură”, Natalia Roshkovskaya la categoria “Muzică”, lucrările lui Semion Odaynic şi Veaceslav Zhiglitsa au luat primul loc la categoria “Arte decorative”, Irina Dobrovskij, la “Grafica”. Celorlalţi li s-a înmânat câte un certificat de participare.
Tot aici vă prezentăm şi una din poeziile participante la concurs:
Vieţi paralele
Se dedică poetului
Adam Mickiewicz
Şi ţara mea,
Şi ţara ta
Au fost ocupate odată,
Şi sângele strămoşilor mei,
Şi sângele strămoşilor tăi
Au înroşit macii
Şi zorii speranţei,
Şi cuvintele limbii mele,
Şi cuvintele limbii tale
Au stat închise veacuri întregi
După gratii,
Şi visul meu de a fi liber,
Şi visul tău de a fi liber
Au înverzit pădurea şi codrul,
Şi iarba de pe mormîntul
Mamei şi tatei,
Şi floarea inimii mele,
Şi floarea inimii tale
Plânge şi râde,
Râde şi plânge-
Totul încă urmează.
Autor: Gheorghe Bâlici
Pentru acest eveniment, biblioteca noastră a pregătit o expoziţie de lucrări ale marelui poet polonez. Expoziţia prezintă cărţi în limbile română, polonă şi rusă şi este întodeauna prezentă.Invităm toţi doritorii să viziteze biblioteca noastră pentru a face cunoştinţă cu creaţia marelui poet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu