Zinaida BILEAC,
şef serviciu, Filiala „Transilvania”
Alexei Mateevici este poetul, cărturarul şi profetul care reprezintă
o epocă din istoria spaţiului românesc dintre Nistru şi Prut.
Vlad Chiriac
Fiecare epocă îşi are eroii săi, personalităţile sale devenite ulterior modele veritabile pentru predecesori datorită meritelor, capacităţilor şi calităţilor de excepţie cu care-au intrat în istorie. De obicei, aceşti oameni au un profil asemănător: modeşti, curajoşi, plini de entuziasm şi tenacitate, altruişti, cu gândul mai mult la idealurile şi aspiraţiile poporului său decât la viaţa şi comfortul personal. Asemenea calificative vin să contureze într-un mod fericit din negura anilor chipul unui OM care exprimă o epocă din istoria şi cultura spaţiului românesc dintre Nistru şi Prut. Vorba e de preotul, cărturarul, poetul şi profetul Alexei Mateevici, cel care a luptat cu toată simţirea sa românească întru împlinirea visului suprem – Unirea, asta în pofida tuturor restricţiilor de partid existente la vremea aceea.
Din vulcanul revoluţiilor ce au trecut a izbucnit, asemenea larvei clocotitoare şi fierbinţi, creaţiile lui Alexei Mateevici „ cel mai înzestrat poet al Basarabiei de la începutul secolului trecut, cântăretul înfocat al păsurilor „baietului plugar” şi al frumuseţilor „limbii noastre”. Cuget bogat, fire aleasă, el şi-a consacrat străduinţele slujirii poporului său cel oropsit. Suflet nobil şi cinstit, s-a zbuciumat în căutarea adevarului, spre care a tins toată viaţa sa, dar pe care, cu toate acestea, nu i-a fost dat să-l pătrundă. De aici căutarile lui chinuitoare, rătăcirile dureroase, cere-şi au explicaţia în izbitoarele contradicţii ale epocii şi în acele împrejurări specifice, în care el s-a format ca scriitor.
Implementarea şi derularea Salonului de lectură “Ceaiul de la ora patru” a devenit o sărbătoare a cărţii pentru Biblioteca “Transilvania” şi liceenii Liceului “Gaudeamus” din clasele X-XII-a, participanţi la manifestările şi activităţile din cadrul lui. Este un act de recuperare a unui important gest cultural care a condus la organizarea şi petrecerea mesei rotunde cu genericul “Poetul deşteptării naţionale, poetul limbii materne”, care s-a derulat la 19.03.2010. Şedinţele Salonului de lectură au devenit o tradiţie şi reprezintă o pledoarie în favoarea acţiunilor care răspund dorinţei de a promova opera lui Alexe Mateevici, recunoaşterea meritelor lui, fiind adevarate valori culturale, spirituale şi educative. 
Este semnificativ faptul că Cântăreţul limbii române a fost omagiat în preajma sărbătorii Unirii Basarabiei cu patria-mamă din 27 martie 1918, astfel comemorând evenimentele.
La 16 martie stil nou se sărbătoreşte Alexei Teplea – o sărbătoare religioasă, ce semnifică venirea căldurii. La aceeaşi dată a anului 1888 în familia lui Mihail şi Nadejda Mateevici, se naşte primul lor copil Alexei – cel care închină cel mai tulburător imn limbii – “şirag de piatră rară pe moşie revărsată”. Şi o face pe atunci când limba română nu avea sprijin şi se afla într-o stare de derută.
Moderatorul Salonului, dna Alexandra Tănase, profesor de limbă şi literatură română la Liceul Teoretic “Gaudeamus”, alături de elevii claselor X-XII-a, a propus să-l redescopere pe Alexei Mateevici, autorul poeziei “Limba noastră”, făcând o generalizare a operei poetului. Oaspete de onoare a fost scriitorul Vladimir Beşleagă, care a relatat în alocuţiunea sa lucruri mai puţin cunoscute din viaţa şi activitatea poetului, precum ar fi: “Revărsarea cuvintelor lui Mateevici pe paginile albe, in imaginea războiului s-au transformat precum paşii grei îndepărtaţi sau în simple lacrimi de sînge”.Răsărită pe sol basarabean, opera lui Alexei Mateevici şi-a tras seva din cîteva izvoare proprii mediului autohton.. În versurile sale Mateevici venea, de obicei, cu chemare simplă, spunând pe nume lucrurilor, ce se petreceau în caieta neştiinţei, care acoperea vârtos “pământul Basarabiei”, inăduşind “ale sufletului daruri”.
Lenuţa Motruc, eleva clasei X-a a relatat scurte schiţe biografice, demonstrându-ne o cercetare aprofundată a subiectului. Iar Ina Baciu a prezentat o sinteză: “Cât de iubit a fost Alexei Mateevici de semenii săi”. Eleva clasei aXII-a, Ruxanda Soltan, ne-a relatat momente biografice. Articolele lui pe teme teologice nici până astăzi nu s-au publicat. De ce? Pe fundalul acestor relatări s-a prezentat un recital de poezie. Radu Frunze a recitat poezia “Mama”, iar energica Olga Şimon - poezia “Roagă-te”. Au mai răsunat poeziile: “Basarabenilor”, recitată de Chiciuc Ana, “Rugăciunea”, de Lia Culev etc.
Dna Parascovia Onciu, directorul Bibloitecii “Transilvania”, a intervenit cu prezentarea cărţii “Genealogii” apărută la editura “Ştiinţa” în 2003, graţie noilor condiţii sociale, politice şi culturale din societatea noastră, ediţia inscriindu-se în acest context. Ediţia de faţă este rodul căutărilor din ultimul deceniu. Textele şi icon
ografia incluse au caracter inedit şi că din multitudinea de materiale alese au valoare de document. La sfârşit ediţia se închee cu o bibliografie asupra vieţii şi operei scriitorului. Cunoaşterea vieţii şi operei acestui admirabil şi tragic destin, capătă cu trecerea timpului profunzime, descoperindu-se diversele faţete ale personalităţii lui.
Dna Alexandra Tănase a prezentat cartea “Limba noastră”, apărută în 1989 la Chişinău. E interesant pictată, scrisă. Are pozele părinţilor poetului, familiei lui soţia Teodosia Noviţcaia şi fiica Nina în anul 1916 .
S-a mai remarcat că poezia “Cântecul zorilor” , scrisă în februarie 1907 consemnează ecoul marilor frământări ale timpului, căci din acele privelişti şi voci disperate a ştiut el să adune în cuvinte puţine însăşi glasul ţăranilor ca un îndemn şi luminare profetică. E semnificativ faptul, că Mateevici, receptiv la evenimentele timpului, işi scrie versurile din două respiraţii, alimentate de ozonul care-i curăţă sufletul şi o ploaie densă care-i lumina inima. Poeziile poartă în fond două date, anul lui 1907 si vara din 1917. Majoritatea lor se axează pe tematica zilei, vizează realitatea cu restricţiile Basarabiei, implimentarea socială şi naţională, starea deplorabilă a oamenilor muncii, a plugarilor moldoveni injosiţi, lipsiţi şi ei de drepturi omeneşti.Îndrăgostit profund de graiul matern, de armonia şi vraja lui neperitoare, Alexei Mateevici închina cel mai tulburător imn limbii “şirag de piatră rară pe moşie revărsată”. Poezia “Limba noastră” se prezintă ca o perlă desăvârşită atât în creaţia poetului, cât şi-n literatura română. Limba romană ne sugerează poetul, nu e numai expresia chipului poporului, temelia spirituală; ea e depozitar al vremurilor trecute, martor multgrăitor al istoriei zbuciumate, al dezvoltării culturii de veacuri.Trebuie sa fi iubit nespus acest meleag, aşezat cândva “în calea tuturor relelor”, pentru că poetul sa-i plânga necazurile şi totodata, să slăvească statornicia şi frumuseţea ţării. Trebuie să fi fost inzestrat de o nobilă năzuinţa către realitatea veacului, pentru ca să-I cânte zorile şi să deschidă viitorul. Mateevici era cel sortit, poate să ne arate încă o data, după Eminescu, elixirul cuvintelor ideale.
Evenimentul a fost monitorizat de jurnalista, reporterul nelipsit la astfel de acţiuni, Zina Izbaş, care le face pline de conţinut, le dă un plus de valoare, emiţându-le pe posturile radio, recent difuzată la emisiunea pentru tineret cu genericul “Alexe Mateevici – poetul, cărturarul şi profetul Basarabiei” în emisie directă.
Este semnificativ faptul că Cântăreţul limbii române a fost omagiat în preajma sărbătorii Unirii Basarabiei cu patria-mamă din 27 martie 1918, astfel comemorând evenimentele.
La 16 martie stil nou se sărbătoreşte Alexei Teplea – o sărbătoare religioasă, ce semnifică venirea căldurii. La aceeaşi dată a anului 1888 în familia lui Mihail şi Nadejda Mateevici, se naşte primul lor copil Alexei – cel care închină cel mai tulburător imn limbii – “şirag de piatră rară pe moşie revărsată”. Şi o face pe atunci când limba română nu avea sprijin şi se afla într-o stare de derută.
Moderatorul Salonului, dna Alexandra Tănase, profesor de limbă şi literatură română la Liceul Teoretic “Gaudeamus”, alături de elevii claselor X-XII-a, a propus să-l redescopere pe Alexei Mateevici, autorul poeziei “Limba noastră”, făcând o generalizare a operei poetului. Oaspete de onoare a fost scriitorul Vladimir Beşleagă, care a relatat în alocuţiunea sa lucruri mai puţin cunoscute din viaţa şi activitatea poetului, precum ar fi: “Revărsarea cuvintelor lui Mateevici pe paginile albe, in imaginea războiului s-au transformat precum paşii grei îndepărtaţi sau în simple lacrimi de sînge”.Răsărită pe sol basarabean, opera lui Alexei Mateevici şi-a tras seva din cîteva izvoare proprii mediului autohton.. În versurile sale Mateevici venea, de obicei, cu chemare simplă, spunând pe nume lucrurilor, ce se petreceau în caieta neştiinţei, care acoperea vârtos “pământul Basarabiei”, inăduşind “ale sufletului daruri”.
Lenuţa Motruc, eleva clasei X-a a relatat scurte schiţe biografice, demonstrându-ne o cercetare aprofundată a subiectului. Iar Ina Baciu a prezentat o sinteză: “Cât de iubit a fost Alexei Mateevici de semenii săi”. Eleva clasei aXII-a, Ruxanda Soltan, ne-a relatat momente biografice. Articolele lui pe teme teologice nici până astăzi nu s-au publicat. De ce? Pe fundalul acestor relatări s-a prezentat un recital de poezie. Radu Frunze a recitat poezia “Mama”, iar energica Olga Şimon - poezia “Roagă-te”. Au mai răsunat poeziile: “Basarabenilor”, recitată de Chiciuc Ana, “Rugăciunea”, de Lia Culev etc.
Dna Parascovia Onciu, directorul Bibloitecii “Transilvania”, a intervenit cu prezentarea cărţii “Genealogii” apărută la editura “Ştiinţa” în 2003, graţie noilor condiţii sociale, politice şi culturale din societatea noastră, ediţia inscriindu-se în acest context. Ediţia de faţă este rodul căutărilor din ultimul deceniu. Textele şi icon
ografia incluse au caracter inedit şi că din multitudinea de materiale alese au valoare de document. La sfârşit ediţia se închee cu o bibliografie asupra vieţii şi operei scriitorului. Cunoaşterea vieţii şi operei acestui admirabil şi tragic destin, capătă cu trecerea timpului profunzime, descoperindu-se diversele faţete ale personalităţii lui.
Dna Alexandra Tănase a prezentat cartea “Limba noastră”, apărută în 1989 la Chişinău. E interesant pictată, scrisă. Are pozele părinţilor poetului, familiei lui soţia Teodosia Noviţcaia şi fiica Nina în anul 1916 .
S-a mai remarcat că poezia “Cântecul zorilor” , scrisă în februarie 1907 consemnează ecoul marilor frământări ale timpului, căci din acele privelişti şi voci disperate a ştiut el să adune în cuvinte puţine însăşi glasul ţăranilor ca un îndemn şi luminare profetică. E semnificativ faptul, că Mateevici, receptiv la evenimentele timpului, işi scrie versurile din două respiraţii, alimentate de ozonul care-i curăţă sufletul şi o ploaie densă care-i lumina inima. Poeziile poartă în fond două date, anul lui 1907 si vara din 1917. Majoritatea lor se axează pe tematica zilei, vizează realitatea cu restricţiile Basarabiei, implimentarea socială şi naţională, starea deplorabilă a oamenilor muncii, a plugarilor moldoveni injosiţi, lipsiţi şi ei de drepturi omeneşti.Îndrăgostit profund de graiul matern, de armonia şi vraja lui neperitoare, Alexei Mateevici închina cel mai tulburător imn limbii “şirag de piatră rară pe moşie revărsată”. Poezia “Limba noastră” se prezintă ca o perlă desăvârşită atât în creaţia poetului, cât şi-n literatura română. Limba romană ne sugerează poetul, nu e numai expresia chipului poporului, temelia spirituală; ea e depozitar al vremurilor trecute, martor multgrăitor al istoriei zbuciumate, al dezvoltării culturii de veacuri.Trebuie sa fi iubit nespus acest meleag, aşezat cândva “în calea tuturor relelor”, pentru că poetul sa-i plânga necazurile şi totodata, să slăvească statornicia şi frumuseţea ţării. Trebuie să fi fost inzestrat de o nobilă năzuinţa către realitatea veacului, pentru ca să-I cânte zorile şi să deschidă viitorul. Mateevici era cel sortit, poate să ne arate încă o data, după Eminescu, elixirul cuvintelor ideale.
Evenimentul a fost monitorizat de jurnalista, reporterul nelipsit la astfel de acţiuni, Zina Izbaş, care le face pline de conţinut, le dă un plus de valoare, emiţându-le pe posturile radio, recent difuzată la emisiunea pentru tineret cu genericul “Alexe Mateevici – poetul, cărturarul şi profetul Basarabiei” în emisie directă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu