Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, Filiala „Ovidius”
La 11 martie, Filiala „Ovidius” a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” a organizat o remarcabilă întâlnire culturală şi profesională: masa rotundă internaţională de discuţii la tema „Creativitate şi animaţie culturală în bibliotecă”, inclusă armonios în programul activităţilor organizate de Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”. Participanţi au fost Ingrid Kallstrom Nilsson, bibliotecară în Rum for Barn (Camera pentru Copii) din Centrul de Cultură din Stockholm şi scriitorul Ulf Nilsson, care a susţinut, în prealabil, o întâlnire cu micii cititori ai bibliotecii „Ovidius”. Veniţi în Moldova pentru a deschide „Biblioteca picilor”, un proiect realizat în comun de Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creang㔺i susţinut financiar de Institutul Suedez din Stockholm, ei au dorit să viziteze, să discute şi cu reprezentanţii bibliotecilor publice din Chişinău.
Mai întâi a fost prezentată activitatea bibliotecii gazdă. Au fost menţionate multiplele acţiuni culturale care se desfăşoară tradiţional în fiecare an în oficiul copii: concursurile dedicate sărbătorilor „Magicul mărţişor” şi „Ouă încondeiate”, întâlnirile interesante ale copiilor cu scriitorii organizate în cadrul cenaclului „Mugurel”, activităţile clubului „Ora poveştilor”, ce meşteresc copiii la atelierul de creaţie „Miracol” etc. Au fost invitaţi la discuţie reprezentanţii filialelor Bibliotecii Municipale, care nu au pregetat să-i informeze pe cei prezenţi despre cele mai interesante forme de organizare a manifestărilor şi acţiunilor culturale, care au drept scop final atragerea copiilor la bibliotecă. Dna Parascovia Onciu (Filiala „Transilvania”) a povestit despre bucuria copiilor din sectorul Ciocana, la discreţia cărora este serviciul inedit „Ludoteca”. Implementarea cu succes a mai noului proiect „Bibliodădaca” la Filiala „Iţic Mangher” a fost descrisă de Svetlana Matveev. Vin copiii cu mult drag la programul „Ora poveştilor” desfăşurat atractiv de Liliana Juc la Filiala „Târgovişte”. Prezenţele fotografice (proiectate la calculator) i-au convins pe toţi de frumuseţea şi inteligenţa copiilor ce participă la activităţile din cadrul Clubului teatral „Gogoaşa”, prezentat de Nina Voloşenco de la Filiala „Al. Donici”. Iar Natalia Dabija, împreună cu micii cititori ai filialei „Traian”, desfăşoară un interesant şi util program cultural-informaţional, un ABC al comportării perfecte: „La poarta vorbelor frumoase”, incluzând deseori în palmaresul activităţilor bibliotecii membrii Centrului comunitar pentru copii şi tineri cu disabilităţi, situat în vecinătatea bibliotecii. Cu cât drag sunt aşteptaţi bibliotecarii la grădiniţele din sector a povestit Victoria Cebanu (Filiala „Ovidius”), responsabilă de programele extramuros, care de fapt se organizează la mai toate filialele BM, a menţionat Elena Butucel, diriguitoarea acestei mese rotunde. Oaspeţii din Suedia au rămas impresionaţi de cele expuse, menţionând că se munceşte mult în bibliotecile noastre, singura întrebare fiind: cine îi ajută pe bibliotecari la realizarea atâtor programe culturale? Vizita circuit la Filiala „Ovidius” a fost un nou prilej de admiraţie pentru ei, menţionând designul mobilier atractiv şi aranjarea ingenioasă a colecţiilor din oficiul pentru copii, expoziţia de pictură a tinerilor din sala de lectură. 
Desigur, ne-a interesat să aflăm cum activează o bibliotecă pentru copii din alte ţări. Cu ajutorul Eugeniei Bejan, director adjunct al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, dar şi traducătorul oaspeţilor noştri, am reuşit să ne facem o închipuire destul de amplă despre biblioteca în care lucrează dna Ingrid Kallstrom. Din start s-au menţionat patru idei care stau la baza viziunii activităţii acestei biblioteci:
Convenţia ONU despre Drepturile Copiilor.
Implementarea ideilor Mariei Montessori (n.1870 – d. 1952), medic şi pedagog italian, care a creat o metodă specială de educare a copiilor foarte tineri (0-5 ani), în lume fiind înfiinţate şcoli care aplică „Metoda Montessori”.
Jocul şi mişcarea liberă în bibliotecă să fie o cale de descoperire a cărţii de către copiii utilizatori.
Schimbarea structurii colecţiei în concordanţă cu modul copilului de a gândi şi căuta cartea.
Biblioteca este compusă din trei secţii: de la 0 – la 3 ani, preşcolari (4-7 ani), copii până la 11 ani. În anul 2005 biblioteca a fost renovată substanţial. Colecţiile sunt organizate pe teme de interese ale copiilor. Opera şi toate studiile despre Astrid Lindrgren au un raft separat, fiindcă această scriitoare este cea mai iubită şi solicitată de copii. Pentru preşcolari, deoarece ei nu pot încă să citească, prin imagini sunt indicate secţiunile colecţiilor la care doresc să ajungă ca să se uite în mulţimea de cărţi cu ilustraţii. În general în bibliotecă sunt foarte multe cărţi-jucării. În a treia secţie colecţiile sunt aranjate după cum au propus înşişi copiii. Literatura cognitivă este aranjată în centrul secţiei. În urma unui concurs, s-a decis a urma propunerile unui băiat: pe rafturile de sus sunt aranjate cărţile despre cer, stele – după analogia cu natura, apoi urmează pe rafturi mai joase pe rând: cărţi despre păduri, animale, casă, flori, furnici. Iar literatura despre vieţuitoarele de sub pământ – şoricei, viermi – s-a aranjat pe rafturile cele mai de jos. Foarte originală ne-a părut şi nouă această abordare a aranjării colecţiilor pentru copii.
Pentru susţinerea creativităţii copiilor la această bibliotecă activează mai multe programe de lectură, ora poveştilor (deseori vin înşişi scriitorii să le citească copiilor), întâlniri cu scriitorii. Dar au şi activităţi inedite, de exemplu, un studio de arte frumoase, picturile mai apoi fiind plasate în spaţiul special amenajat pentru expoziţii. 
În bibliotecă este foarte aglomerat, uneori copiii mai mici, care vin împreună cu părinţii, stau la rând pentru a intra să se joace în bibliotecă. Pentru a nu se deplasa în zadar la etajul patru a Centrului de cultură, în care se află biblioteca, în fereastra etajului întâi a fost amplasat un semafor, la care culoarea poate fi schimbată din incinta bibliotecii, astfel utilizatorii sunt ghidaţi ca şi pe stradă: la culoarea roşie ştiu că este acces temporar interzis în bibliotecă (între timp se mai plimbă părinţii şi copiii în parcul din apropiere), dacă arde culoarea verde – înseamnă că pot intra. Copiii nu au limite de timp pentru a se afla în bibliotecă, iar la dispoziţia părinţilor este o bucătărioară în care ei pot da copiilor să mănânce.
Ne-am interesat care sunt criteriile după care este apreciată munca bibliotecarului la ei. În diferite localităţi şi tipuri de bibliotecă ele diferă, dar au ca bază aceleaşi criterii generale ale activităţii unei biblioteci: orele de funcţionare (ei având un program de la 11.00 la 17.00) ; numărul de împrumuturi ; numărul de vizite la bibliotecă.
Pentru noi a fost neobişnuit să aflăm că biblioteca lor s-a dezis de a avea în dotare computere pentru cititori, deoarece cred că au mai toţi copiii acces la acest serviciu la domiciliu. În schimb lucrul bibliotecarului, organizarea documentaţiei de bibliotecă, desigur este computerizat.
Concluzii: scopul final al tuturor acestor activităţi cultural-informaţionale este de a crea în biblioteci un spaţiu modern şi atrăgător pentru copiii de diferite vârste şi diverse interese; munca bibliotecarului cere un efort spiritual enorm şi bine definit, pentru a educa şi promova lectura din plăcere, din curiozitate; astfel de întâlniri sunt un prilej de meditaţie, de căutare a unor căi noi în activitate, viabile în timp.
Desigur, ne-a interesat să aflăm cum activează o bibliotecă pentru copii din alte ţări. Cu ajutorul Eugeniei Bejan, director adjunct al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, dar şi traducătorul oaspeţilor noştri, am reuşit să ne facem o închipuire destul de amplă despre biblioteca în care lucrează dna Ingrid Kallstrom. Din start s-au menţionat patru idei care stau la baza viziunii activităţii acestei biblioteci:
Convenţia ONU despre Drepturile Copiilor.
Implementarea ideilor Mariei Montessori (n.1870 – d. 1952), medic şi pedagog italian, care a creat o metodă specială de educare a copiilor foarte tineri (0-5 ani), în lume fiind înfiinţate şcoli care aplică „Metoda Montessori”.
Jocul şi mişcarea liberă în bibliotecă să fie o cale de descoperire a cărţii de către copiii utilizatori.
Schimbarea structurii colecţiei în concordanţă cu modul copilului de a gândi şi căuta cartea.
Biblioteca este compusă din trei secţii: de la 0 – la 3 ani, preşcolari (4-7 ani), copii până la 11 ani. În anul 2005 biblioteca a fost renovată substanţial. Colecţiile sunt organizate pe teme de interese ale copiilor. Opera şi toate studiile despre Astrid Lindrgren au un raft separat, fiindcă această scriitoare este cea mai iubită şi solicitată de copii. Pentru preşcolari, deoarece ei nu pot încă să citească, prin imagini sunt indicate secţiunile colecţiilor la care doresc să ajungă ca să se uite în mulţimea de cărţi cu ilustraţii. În general în bibliotecă sunt foarte multe cărţi-jucării. În a treia secţie colecţiile sunt aranjate după cum au propus înşişi copiii. Literatura cognitivă este aranjată în centrul secţiei. În urma unui concurs, s-a decis a urma propunerile unui băiat: pe rafturile de sus sunt aranjate cărţile despre cer, stele – după analogia cu natura, apoi urmează pe rafturi mai joase pe rând: cărţi despre păduri, animale, casă, flori, furnici. Iar literatura despre vieţuitoarele de sub pământ – şoricei, viermi – s-a aranjat pe rafturile cele mai de jos. Foarte originală ne-a părut şi nouă această abordare a aranjării colecţiilor pentru copii.
Pentru susţinerea creativităţii copiilor la această bibliotecă activează mai multe programe de lectură, ora poveştilor (deseori vin înşişi scriitorii să le citească copiilor), întâlniri cu scriitorii. Dar au şi activităţi inedite, de exemplu, un studio de arte frumoase, picturile mai apoi fiind plasate în spaţiul special amenajat pentru expoziţii. 
În bibliotecă este foarte aglomerat, uneori copiii mai mici, care vin împreună cu părinţii, stau la rând pentru a intra să se joace în bibliotecă. Pentru a nu se deplasa în zadar la etajul patru a Centrului de cultură, în care se află biblioteca, în fereastra etajului întâi a fost amplasat un semafor, la care culoarea poate fi schimbată din incinta bibliotecii, astfel utilizatorii sunt ghidaţi ca şi pe stradă: la culoarea roşie ştiu că este acces temporar interzis în bibliotecă (între timp se mai plimbă părinţii şi copiii în parcul din apropiere), dacă arde culoarea verde – înseamnă că pot intra. Copiii nu au limite de timp pentru a se afla în bibliotecă, iar la dispoziţia părinţilor este o bucătărioară în care ei pot da copiilor să mănânce.
Ne-am interesat care sunt criteriile după care este apreciată munca bibliotecarului la ei. În diferite localităţi şi tipuri de bibliotecă ele diferă, dar au ca bază aceleaşi criterii generale ale activităţii unei biblioteci: orele de funcţionare (ei având un program de la 11.00 la 17.00) ; numărul de împrumuturi ; numărul de vizite la bibliotecă.
Pentru noi a fost neobişnuit să aflăm că biblioteca lor s-a dezis de a avea în dotare computere pentru cititori, deoarece cred că au mai toţi copiii acces la acest serviciu la domiciliu. În schimb lucrul bibliotecarului, organizarea documentaţiei de bibliotecă, desigur este computerizat.
Concluzii: scopul final al tuturor acestor activităţi cultural-informaţionale este de a crea în biblioteci un spaţiu modern şi atrăgător pentru copiii de diferite vârste şi diverse interese; munca bibliotecarului cere un efort spiritual enorm şi bine definit, pentru a educa şi promova lectura din plăcere, din curiozitate; astfel de întâlniri sunt un prilej de meditaţie, de căutare a unor căi noi în activitate, viabile în timp. 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu