joi, 29 aprilie 2010

LEGITIMITATEA MORALĂ A INSTITUŢIEI ŞI PROFESIEI: REFLECŢII

Elena Vulpe,
director, Filiala „O. Ghibu”
Schimbările democratice au diminuat într-un fel şocul crizei economice ce se produce în plan social, rămânând plini de optimism în crearea unui Stat al Bunăstării. Această perioadă a deciziilor fundamentale este marcată de un şir de riscuri şi provocări, care, efectiv, se referă şi la Instituţia cărţii, la Modelul cultural care nu poate rămâne imobil. Prin anvergura Strategiilor şi Priorităţilor-Imagine, Creativitate, Inovaţie, Lectură, priorităţi ce constituie factorii principali, generatori ai dezvoltării, structurile biblioteconomice sunt plasate într-un vârtej ameţitor al schimbării, ce vizează o nouă naştere şi legitimitate a instituţiei bibliotecare, fisurând din temelie turnurile bibliotecii tradiţionale. Această legitmitate morală a instituţiei şi profesiei determină schimbări de mentalităţi atât din interior, cât şi prin validarea strategiilor în înaltele cancelarii, fiind o instituţie puternică a statului. Diminuarea interesului pentru carte şi lecturi, scăderea numărului de utilizatori este un SOS!, care trebuie reţinut şi aplanat, plasând biblioteca în zona cotidianului real, nu a sacralităţii. Efectele, autosuficienţa sunt din zona iluziilor deşarte sau a Cărţilor de nisip, ca să înţelegem expresia metaforică a lui Borges prin schimbările ce se produc în primul rând in noi. Este necesar să schimbăm optica, să imprimăm dinamism relaţiei cu comunitatea, cu utilizatorul, să umplem această relaţie cu substanţă şi să demonstrăm prin reforme că suntem parteneri credibili, o instituţie civilizatoare, utilă, deschisă, transparentă, readusă în centrul comunităţii. Efortul de a moderniza structurile infodocumentare, de a identifica noi forme şi mijloace de diseminare a informaţiei în era digitală, de a încadra fiecare utilizator la reţeaua de comunicare glo

bală prin servicii web, prin alfabetizarea tehnologică, implică rezolvarea problemei prioritare, a specialiştilor calificaţi. Iar pentru aceasta este necesară o profesionalizare a întregii echipe, ca să ne debarasăm de abordarea opacă în procesul de selectare a cadrelor, or, dacă nu există o echipă bună, la nivelul competenţelor şi nivelului de implementare, angajamentele devin simple afirmaţii. În contextul societăţii moderne a vitezei, globalizării şi tranziţiei unica soluţie de a supravieţui, de a veni în întâmpinarea necesităţilor comunităţii, îndeplinind dezideratul etern al bibliotecii, cel de a fi garant al informaţiei, al protecţiei sociale şi al îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor, este schimbarea spre o nouă generaţie de biblioteci-Bibliotecă 2.0. Evadarea din spaţiul fizic, închis al bibliotecii spre noi platforme sociale de interacţiune şi socializare, anume acolo unde sunt utilizatori şi promovarea rolului lor participativ în schimbarea conţinuturilor, modifică balanţa de forţe, plasând accentul de la bibliotecă ca instituţie la bibliotecar şi utilizator în raport de intermediari şi colaboratori. Modul de revoluţionare a conţinuturilor impulsionează comunicarea, participarea, colaborarea între oameni, conturând principiile unei societăţi interactive. Bibliotecarului 2.0 îi revine un rol decisiv de intermediar, el se confruntă cu o provocare a noilor tehnologii, cu o strategie de adaptare şi însuşire a compeţenţelor profesionale tehnologice, promovând rolul participativ al utilizatorilor săi. Principiile de operare ale bibliotecii moderne sunt flexibilitatea, vizibilitatea, deschiderea, servicii centrate pe utilizator, implicarea, viteza pentru a parcurge acel Kilometru 0, care defineşte azi biblioteca, diminuând botezul tradiţional de Sanctuar şi Biblie a comunităţii. Zămislită de veacuri ca un Leac pentru suflet şi un Templu care să reziste tuturor seismelor sociale ale erei Gutenberg, biblioteca tradiţională este zguduită astăzi puternic de impactul virtual al Google, Yahoo, Internet tehnologia. Întrăm într-o epocă virtuală- hight modernity society, care face instituţia cărţii să fie vulnerabilă, generând o criză identitară a bibliotecilor şi solicită mutaţii în domeniu, competenţe, abilităţi, programe de studiii şi de formare, activităţi şi roluri noi pentru specialiştii profesiei biblioteconomice. Punctul cardinal al schimbării este abordarea unui nou concept prin eticheta Biblioteca 2.0 in care tranzităm spre Homo Digitalis care guvernează spaţiul informaţional, ghidat de bibliotecarul inteligent, profesional. Conceptul solicită abilităţi şi dorinţă de adaptare, o nouă atitudine şi un nou tip de gândire,care ne antrenează spiritul competitiv.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu