SIMPOZION LA BIBLIOTECA DE ARTE „TUDOR ARGHEZI”

Valeriu RAŢĂ,

bibliotecar

Programul Săptămîna uşilor deschise la Biblioteca de Arte, căreia prin decizia Consiliului Municipal Chişinău i s-a acordat numele marelui poet, prozator, dramaturg şi publicist Tudor Arghezi (1880-1967), pe 28 mai 2010 a continuat cu Simpozionul Tudor Arghezi – poet român ce vine imediat după Eminescu.  Dna dr. Lidia Kulikovski, director general al BM „B.P. Hasdeu”, a numit-o cu satisfacţie printre participanţii la manifestare pe Mitzura Arghezi, fiica scriitorului Tudor Arghezi, care a sosit în capitala noastră anume cu prilejul decernării numelui tatălui ei unei biblioteci de prestigiu din urbe. „Traversăm un timp greu, de criză, dar nu ne dezicem de carte, de activităţile culturale care ne fac să fim mai puternici, mai înţelepţi şi mai încrezuţi într-un viitor pe care ni-l dorim cu toţii – european, în esenţă,”  a spus în continuare dna L. Kulikovski, mulţumindu-i dnei Mitzura Arghezi pentru donaţia de carte pe care a făcut-o Bibliotecii de Arte. Sîntem convinşi că aceste cărţi, venite din Mărţişorul Bucureştilor, vor deveni un sprijin real în procesul instructiv şi la organizarea timpului de recreere a chişinăuienilor. „Instituţiile culturale, cărţile care ne fac să medităm asupra problemelor ce ne frămîntă zi de zi, actul de cultură, în general, trebuie să devină în viaţa noastră mai presus de orice,” a concluzionat doamna directoare.

Publicistul şi scriitorul Vlad Pohilă, care a fost şi moderatorul manifestării consacrate lui Tudor Arghezi, a mărturisit că a făcut cunoştinţă cu creaţia autorului unui număr impunător de psalmi şi de litanii încă din adolescenţă, drept dovadă aducînd din biblioteca-gazdă şi prezentînd publicului volumaşul din colecţia „Cele mai frumoase poezii”, apărut în 1958 la Editura Tineretului din Bucureşti. Numele lui Tudor Arghezi pe frontispiciul Bibliotecii de Arte este foarte potrivit, întrucît scriitorul a avut multiple preocupări în legătură cu aproape toate artele. În acest context menţionăm că la Chişinău pe Aleea Clasicilor Români, în 1995, a fost dezvelit bustul lui Tudor Arghezi; există în capitală şi o stradă cu numele poetului, precum şi un liceu într-un centru raional.

Fiica marelui poet – Mitzura Arghezi – actriţă de teatru şi film, deputat (PRM) în legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004 din Parlamentul României, director onorific al Casei Memoriale „Tudor Arghezi” din Bucureşti, a venit cu amintiri tulburătoare din viaţa şi activitatea dragului ei părinte. T. Arghezi era animat de toate ce se petreceau în jurul lui, era din fire un răzvrătit, îi plăceau lucrurile şi formele fixe, vorbea cu profesorii şi tinichigiii deopotrivă, în mod egal, fără deosebire, recunoştea numai egalitatea totală a oamenilor – iată doar cîteva din caracteristicile făcute de Mitzura tatălui său. Aceste însuşiri proprii fiinţei lui i-au provocat un şir de neplăceri, pe care scriitorul le învingea cu destoinicie. Copiii însă au crescut nerăsfăţaţi, după moarte totuşi numele lui le-a fost ca un înger păzitor. Mitzura Arghezi păstrează viu cultul cărţii care a fost format în familie. „Moda internetului în curînd va trece,” e o părere a dumneaei. De aceea i-a îndemnat pe toţi din sală să nu scape nici un moment de lectură plăcută. Şi era firesc să facă o invitaţie tuturor doritorilor să viziteze Casa Memorială „Tudor Arghezi” din strada Mărţişor 26.

Academicianul, istoricul şi criticul literar Mihai Cimpoi, în cadrul simpozionului, a menţionat că în prezent, în R. Moldova, creaţia lui Tudor Arghezi se studiază în şcoli, licee, universităţi. Psalmii, litaniile, „inscripţiile”, tabletele scrise cu talent sînt inconfundabile şi poartă un spirit postmodernist, pe alocuri ludic. Tudor Arghezi a fost scriitorul care a pus în prim-plan valoarea scrierilor literare. M. Cimpoi a citat din opera poetului protagonist referinţe la artă, literatură, cultură.

Dr. Ion Constantin, cercetător ştiinţific principal la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti, a vorbit despre necesitatea de colaborare dintre biblioteci, despre rolul benefic al cărţii în perioada cînd ea pare că cedează terenul tehnologiilor informaţionale.

Despre creaţia lui Tudor Arghezi, însemnătatea ei în procesul de educare a tinerei generaţii, de păşire pe calea europenizării, şi-au expus opiniile scriitorii Ianoş Ţurcanu şi Valeria Grosu.

Înmînîndu-i Mitzurei Arghezi un buchet frumos de trandafiri din propria grădină, cu însufleţire şi pasiune a vorbit artistul plastic, nonagenarul Glebus Sainciuc. Amintirile sale au început din perioada interbelică şi au continuat pînă de curînd.

Dna dr. Lidia Kulikovski, fiind în consens cu cele relatate la simpozion, a dat citire poeziei Inscripţie pe o uşă, despre care Mitzura Arghezi a spus că era tocmai deviza de viaţă a lui Tudor Arghezi.

Atmosfera îmbietoare a zilei de mai a fost întregită de declamaţia celor mici a poeziilor pentru copii de Tudor Arghezi, dar şi de melodiile populare interpretate de colectivul de instrumentişti ai Liceului „Nicolae Sulac” din capitală. Sub conducerea directoarei Bibliotecii de Arte Aliona Vârlan a fost inaugurată expoziţia de carte „Tudor Arghezi: nume adunat pe-o carte” şi expoziţia de grafică „T. Arghezi – desenator”.