Elena VULPE, director , Filiala “O. Ghibu”
În şirul acţiunilor desfăşurate pentru prima dată după proclamarea independenţei R. Moldova în memoria victimelor represiunilor politice şi a deportărilor în masă, se înscrie şi manifestarea de la Biblioteca “O. Ghibu”, organizată pe data de 11 iunie de către Asociaţia naţională a tinerilor istorici din Moldova (ANTIM), care s-a constituit într-un important Forum de dezbateri publice privind deportările staliniste, momentele tragice, prin care au trecut foştii deportaţi, consecinţele de durată şi problemele cu care se confruntă ei până în prezent.
Masa rotundă cu genericul “Deportarea din 12-13 iunie 1941: memorie şi actualitate”a marcat un eveniment tulburător prin invocarea calvarului la care a fost supus poporul moldovenesc şi apelul la conştiinţă şi demnitate istorică, lansat de societatea civilă: martori ai deportărilor, politicieni, deputaţi, istorici, avocaţi, jurnalişti, cititori ai bibliotecii prezenţi la acţiunea de comemorare. Comunicările, discuţiile şi dezbaterile în cadrul mesei rotunde au adus în actualitate evenimentele ce s-au produs, invocând acea Noaptea cu bocete, care, acum 69 de ani, a cuprins de spaimă mii de basarabeni, scoşi cu forţa din case, urcaţi în vagoane pentru vite în trenul morţii şi deportaţi fără vină în Siberia şi Kazahstan. Valentina Sturza, preşedinte al Asociaţiei foştilor deportaţi, Teodosia Cosmin, Margareta Cemârtan, Anatol Corj, Vasile Munteanu, alţi foşti represaţi au reprodus cu mari emoţii clipele de groază trăite, munca forţată a deţinuţilor politici, coşmarul acelor zile cumplite. A fost o zi de pomină, de doliu şi nenorocire din istoria neamului, când, în miez de noapte, deschizând uşile cu patul armelor, au fost ridicate de la casele lor 29 839 de persoane(4 862 familii) din rândurile “elementelor social periculoase” din RSSM. Astfel erau motivate represiunile staliniste efectuate prin “eliberatori” în acţiunea “de curăţare” a Basarabiei de “suflarea românească”.
În baza documentelor de arhivă a istoricilor, precum şi a foştilor deportaţi prezenţi la eveniment, a fost dezvăluit întregul calvar, acea mare dramă şi infernul dantesc, prin care au trecut victimele regimului comunist, oameni nevinovaţi, care au fost separaţi de familii şi duşi în lagăre, supuşi unor represiuni inumane, mulţi din ei condamnaţi la moarte pentru “activitate antisovetică”.
Moderatorul manifestării, conf.univ.dr. Igor Caşu, vicepreşedinte al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R.Moldova, a calificat deportările drept o crimă împotriva umanităţii, realizată de regimul comunist, pentru a ridica şi deporta pe toţi cei care au colaborat cu România: Deputaţi în Sfatul Ţării, reprezentanţi ai partidelor, clerul, elita naţional- politică, profesori, primari pentru actele naţionaliste ale elementelor social periculoase, provocând o frică totală şi distrugând mai ales clasa de mijloc a populaţiei. Invocând cele 250 mii de dosare ale victimelor represiunilor regimului sovietic, care continiă să fie secretizate de stat la Ministerul Afacerilor Interne(MAI) şi la Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), istoricul a pledat pentru a face accesul liber şi necesitatea transmiterii acestor dosare la Arhiva Naţională, iar, ulterior, crearea unui Institut de studiere a crimelor comunismului, care să le preia pentru restabilirea şi digitalizarea lor conform unui program special protejat de stat. Masa rotundă a continuat cu o comunicare susţinută de Viorica Olaru-Cemârtan, dr. în istorie, PNUD Moldova, care a dezvăluit dosare secrete privind primul val de deportări: exemple de dosare personale din arhiva MAI, copii ale sentinţelor de condamnare la deportare, documente care confirmau faptele pe baza unor denunţări, cartele de evidenţă în lagărul IvdelLag/NKVD, dosare de la locul aşezării speciale din Siberia şi Kazahstan. În baza acestor dosare secrete, au fost expuse pentru prima oară detalii privind operaţia criminală pusă la cale de Kremlin, dezvăluite mărturii zguduitoare despre genocidul asupra miilor de basarabeni deportaţi în siberii de gheaţă, înhămaţi în loc de cai la căruţă, siliţi să lucreze desculţi pe geruri de 45 grade, să doarmă în bordee, să mănânce viermi şi pisici. În acest context, Elena Şişcanu, conf.univ.dr., colaborator la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, a prezentat înregistrarea unei “spovedanii” uluitoare, făcută de Silvia Căldăraru, mărturie a unei deportate din Cotiujenii Mari,care argumentează imixtiunea statului sovietic în viaţa personală a fiecărui om, ororile deportărilor sub regimul bolşevic şi durerea care nu poate fi măsurată, propunând un moment de reculegere în memoria celor care nu s-au mai întors acasă.
Peste ani, această durere te cutremură, plânsetul celor suferinzi îngropaţi fără de cruci este strigător la ceruri, reconstituind calvarul gulagurilor de gheaţă. Condamnarea acestor crime împotriva umanităţii, comemorarea victimelor deportărilor, reabilitarea drepturilor politice, sociale şi civice este o datorie de conştiinţă a statului de drept, a legilor democratice. Ei au dreptul la despăgubiri de la guvern, la recuperarea averilor confiscate, a bunurilor naţionalizate în perioada sovietică. Aceste amendamente sociale au fost relevate în comunicarea susţinută de avocatul Alex Postică, director Promolex, care a evidenţiat aspectele juridice ale reabilitării şi repunerii în drepturi a persoanelor deportate, solicitând modificări ale legislaţiei, accesul la arhive, restituirea despăgubirilor, valoarea imobilelor, a pământului s.a. Pe aceeaşi axă tematică, s-a pronunţat şi avocatul Filipp Druţa, referindu-se la lipsa voinţei politice de întoarcere a bunurilor luate prin jaf, de reparare a prejudiciilor morale şi materiale, de protecţie a persoanelor reabilitate, lipsa înlesnirilor, a compensaţiilor, a prescripţiilor, aducând o critică a Legii cu privire la victimele represiunilor politice, care şi azi sunt etichetate drept “duşmani ai poporului”. Despre consecinţele represiunilor politice asupra victimelor deportărilor, efectele care afectează şi generaţiile următoare, supravieţuitori marcaţi de probleme de sănătate , patologii psihologice, frică, depresie, tensiune continuă, anxietate fizică, dezintegrare - a vorbit, într-un amplu studiu asupra familiei, Ludmila Popovici, director la Centrul de reabilitare a victimelor torturii “Memoria”, care a prezentat şi filmul “Destine spulberate”, propunând guvernării soluţii de a-şi asuma respectarea angajamentelor naţionale şi internaţionale ca stat democrat şi de a condamna comunismul, pentru a preveni acţiuni de agresiune, soldate cu victime omeneşti şi vieţi distruse în câteva generaţii. Un interes aparte au avut dezvăluirile făcute de Alexei Maşec, medic psihiatru la Costiujeni, prin comunicarea “Psihiatria politică şi criminală în RSS Moldovenească”, prezentând fişele personale ale celor internaţi la psihiatrie cu diagnosticul de nebuni, schizofrenie (comportare antisocială) şi demonstrând folosirea psihiatriei în scopuri politice, acţiuni pe care Moscova, ulterior, le-a recunoscut. În final, Ana- Maria Spânu, studentă la Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova (IRIM), prin alocuţiunea “Lustraţia-şansa de a ne salva memoria naţională”, a opinat asupra asumării trecutului comunist prin organizarea unui Institut al Memoriei Naţionale, care ar atenţiona societatea asupra dezastrului regimului comunist, pentru a nu admite reiterarea acestui trecut odios.
Impactul acestei manifestări a fost incomensurabil. Să evocăm şi să cinstim memoria deportaţilor nu doar cu prilejul unor date memorabile. Tragismul acelor evenimente au consecinţe până în prezent: câte vieţi distruse, câte destine mutilate. Problemele actuale ale foştilor deportaţi trebuie conştientizate de către întreaga societate civilă, tânăra generaţie trebuie să cunoască calvarul la care au fost supuşi înaintaşii lor, pentru a nu mai permite asemenea orori şi a-i ocroti pe cei care au fost răstigniţi pe cruce în numele unui prezent mai decent. Sperăm ca viitorul Muzeu şi Monument în memoria victimelor deportărilor sa fie simboluri vii, care să ne atenţioneze mereu, pentru a nu da uitării jertfa de sacrificiu şi marea dramă a neamului nostru. Manifestarea a fost amplu monitorizată de partenerii noştri fideli din mass-media în informaţii radio şi televizate, diverse interviuri, emisiuni şi reportaje la Jurnal TV, Publica, IPNA Compania “TeleRadio Moldova”, TV IMEDIA, Europa Liberă, Vocea Basarabiei pentru o informare mai largă a comunităţii asupra subiectului abordat, cu reverberaţii adânci în actualitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu