SĂPTĂMÂNA UŞILOR DESCHISE LA FILIALA "O. GHIBU"

Elena VULPE, director, Filiala “O. Ghbu”

Cu prilejul împlinirii a 18 ani de la fondare, în perioada 20-28 mai, la Filiala “O. Ghibu” s-a desfăşurat cea mai reprezentativă acţiune a bibliotecii, prin lansarea unui amplu şi consistent program, intitulat sugestiv Săptămâna uşilor deschise. Complexitatea acestor relaţii este reflectată comprimat în Agenda activităţilor care dezvăluie obiectivele, scopurile pe care le urmărim, incitând publicul prin acţiuni culturale şi ştiinţifice cu mare impact în comunitate atât la nivel local, cât şi global, prin dezbateri de interes public foarte actuale: Biblioteca în spaţiul cultural modern, Probleme de protecţie a patrimoniuliu, Concepte operaţionale în educaţie, Pentru o lume mai bună, Problema exodului, Taina venirii omului pe pământ. În cadrul Săptămânii Uşilor Deschise, au demarat şi tradiţionalele Zilele Ghibu (cea de a 18-a ediţie), consacrate patronului spiritual al Bibliotecii, care au relevat, alături de personalitatea polivalentă şi contribuţiile marelui cărturar şi pedagog român, şi alte aspecte privind Dialogul valoric european, Accesul la arhive, Moştenirea istorică ş.a.

Astfel, joi, 20 mai Conferinţa de presă Biblioteca în spaţiul cultural modern: oportunitate pentru lectură şi informare (32 pers.), care a constituit debutul Săptămânii a întrunit un public numeros: alături de organizatori, cititori fideli, parteneri de colaborare, care au fost unanimi în concluzia că astăzi Biblioteca "O. Ghibu" este un adevărat centru spiritual, care a clădit mult la promovarea valorilor naţionale şi a confirmat în timp preocuparea Filialei pentru imaginea instituţională şi identitatea ei. În acest context directorul E. Vulpe şi preşedintele Cenaclului M. Eminescu, scriitorul I. Hadârcă, au făcut o incursiune în istoria, tradiţiile şi diversitatea culturală, conturând personalitatea acestei biblioteci, stilul ei, valorile pe care le-a promovat şi reputaţia de care se bucură în comunitate prin menţionarea activităţii cluburilor, cenaclurilor, saloanelor, a proiectelor şi programelor inedite ce se desfăşoară aici cu statut de permanenţă.

Reporterii şi jurnaliştii de la diverse ziare, reviste, radio, TV (Literatura şi Arta, Ziarul de Gardă, Agenţia MoldPress, Jurnal TV, PRIME) au remarcat prezenţa Filialei în mass-media, transparentizarea şi vizibilitatea ei, consecvenţa prin care susţine şi contribuie la sporirea imaginii publice, a serviciilor şi activităţilor ei în mass-media, orientate spre o receptare mai largă de către public. Despre relaţiile bibliotecii cu instituţiile mass-media s-au pronunţat reporterii şi jurnaliştii R. Mahu, N. Dabija, A.Grosu, N. Becciu, A. Vizir, V.Saharneanu, D. Gonţa, O. Brega, remarcând emisiuni, informaţii radio şi televizate, interviuri, articole, reportaje, press-release-uri, elaborate în comun privind activitatea zilnică a bibliotecii de-a lungul anilor.

Partenerii noştri de la diverse instituţii şi ONG-uri printre care reprezentanţii (V. Matei, S. Musteaţă, G. Jalbă, R. Brăduţanu, E. Ursu, M. Mardare) de la Uniunea Scriitorilor, Asociaţia Istoricilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Federaţia Femeilor pentru Pace, Centrul Minorităţilor, Editura Pontos au dezvăluit ca aspect important al imaginii Filialei relaţia sa cu comunitatea, implicarea ei în programe şi proiecte de ordin local, explorarea multor oportunităţi de colaborare, relevând acţiunile desfăşurate prin parteneriate eficiente şi de durată.

Echipa de voluntari a bibliotecii, reprezentată prin liderul Ana Maria Iobanji, şi-a exprimat satisfacţia pentru activitatea susţinută de Filială în cadrul Programului Voluntari pentru carte şi încurajarea cititorilor de a se implica in practicarea exerciţiului de voluntariat în biblioteci, care conferă recunoştinţă publică şi experienţă în munca profesională şi socială.

În cadrul conferinţei de presă au fost anunţate programul Săptămânii, Sistemul de identitate vizuală al BM, cât şi al Filialei prin elementele ei: simbolul grafic vizual Ghibu care poziţionează instituţia în calitate de Garant Habilitat de Informare prin Bibliotecă a Utilizatorilor, sloganul Cultură prin Lectură şi cromatica – culoarea albastră ce semnifică universul imens al cunoaşterii.

Impact. Astfel publicul participant la această acţiune de imagine a aflat alături de oportunităţile pentru lectură şi informare pe care le oferă biblioteca: produse, resurse, servicii, facilităţi, parteneriate-componente care creează brandul instituţiei noastre şi de existenţa şi promovarea unui sistem de identitate, care include misiunea, simbolul, sloganul, coloristica-aspecte ce nuanţează identitatea vizuală a Filialei, imaginea ei distinctă, care o personalizează şi o diferenţiază de instituţiile similare.

Axată pe prioritatea Anului Patrimoniului Mondial, conferinţa Protecţia Patrimoniului Arheologic al R. Moldova (79 pers.) a avut o semnificaţie aparte, trezând curiozitatea publicului, dar şi interesul mai multor organizaţii pe care biblioteca împreună cu Asociaţia Istoricilor le-a cooptat ca parteneri: Ministerul Culturii, Centrul de Cercetări Arheologice, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, Serviciul de Arheologie Preventivă, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Politica de ocrotire a moştenirii arheologice a fost pivotul unor dezbateri ştiinţifice, având ca subiecte de referinţe: ocrotirea şi restaurarea monumentelor, situaţia patrimoniului cultural-istoric din diverse zone ale republicii, monumentele de importanţă naţională, mecanismele şi sistemele de protejare, proiectul Legii protecţiei patrimoniului arheologic. Lucrările conferinţei au fost deschise cu un cuvânt de salut adresat participanţilor de către dr. hab. Gheorghe Postică, viceministrul Culturii, după care au urmat comunicările susţinute de specialişti şi cercetători în domeniu: Sergiu Musteaţă, directorul Proiectului Ocrotirea patrimoniului arheologic în R. Moldova: realitate şi necesitate, Elena Leşan, coordonatorul Programului Societate Civilă, Fundaţia Soros Moldova, Ion Ştefăniţă şi Cezar Aramă de la Agenţia pentru ocrotirea monumentelor, juristul Lilian Carp, prof.de istorie Ion Ştefan, care au relatat despre noua lege privind patrimoniul arheologic, propunând completări necesare şi sancţiuni conform Codului Penal pentru dispariţia a 800 de monumente arheologice neprotejate din patrimoniul de stat şi includerea lor într-un cadastru special pentru a fi supravegheate. În final, Ecaterina Creţu a prezentat patrimoniul istoric din zona de Nord a R. Moldova cu referiri la monumentele de importanţă naţională din Bălţi.

Impactul acestei conferinţe de educaţie civică a contribuit la conştientizarea responsabilităţii pe care o poartă fiecare cetăţean pentru ocrotirea patrimoniului cultural şi implicarea nemijlocită, alături de organele de resort şi societatea civilă, în acţiuni de protejare a monumentelor de importanţă naţională, inclusiv şi prin cunoaşterea legilor ce vizează managementul arhitectural.

Funcţia educaţională a bibliotecii a fost amplificată în cadrul Săptămânii, lărgind posibilităţile de recepţie şi valorificare a cunoştinţelor, prin activitatea serviciului Temele pentru acasă “Non scholae sed vitae discimus”, prin care biblioteca a corelat latura educaţională şi formativă cu cea informaţională, oferind un model funcţional de pregătire a lecţiilor, care să-i ajute efectiv pe elevi în însuşirea disciplinelor predate în şcoală. In acest scop biblioteca s-a străduit să pună la îndămâna elevilor instrumente privind informarea (Expoziţii despre autorii din program, Selecţie a referinţelor critice recomandate, Înstruire internet, Biobibliografii, Tabele cronologice, Lecturi suplimentare operelor prevăzute de curriculum) pentru a lărgi spectrul de cunoaştere şi deprinderile de lectură şi muncă cu cartea. Prin organizarea şi generalizarea unor experienţe propuse de dr. în filologie, prof. V. Postolachi şi Editura Arc, care a lansat fascinanta Colecţie Cartea care te salvează, cu titlu de protagonişti ai manifestărilor au evaluat elevii de la 4 licee: M. Eliade, Al.I. Cuza, O. Ghibu, T. Bubuiog, participând la discuţia romanului Adam şi Eva (69 pers.)şi prezentarea cărţii Proza lui L. Rebreanu (52 pers.) de scriitorul Gr. Chiperi. Accentul s-a pus pe analiza celor mai reprezentative lucrări, cunoaşterea unor informaţii şi momente inedite din viaţa şi opera scriitorului, prozatorului şi dramaturgului L. Rebreanu. Tinerii au demonstrat că autorul romanelor monumentale de analiză psihologică: Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraţilor, Ciuleandra, Gorila rămâne şi astăzi a fi foarte popular- un mare artist, fiind comparat cu Flaubert şi considerat ctitorul romanului românesc modern.

Cele 7 povestiri în ramă din Adam şi Eva, prin pulsaţia vieţii şi însemnele spaţiului românesc aduse în romanul european, au trezit interesul generaţiei actuale de cititori şi prin ideea metempsihozei, precum şi tematica reâncarnării spiritului omenesc- o temă în vogă astăzi.

Impact. Această atmosferă creativă, plină de inspiraţie prin care elevii au demonstrat abilităţi de sistematizare şi orientare în alegerea şi interpretarea textului, formulând recenzii, idei şi opinii proprii, demonstrează competenţe de utilizare a materialului lecturat şi o cultură a lecturii. Atragerea cititorilor la bibliotecă prin lecturi sistematizate, confirma atenţia ei centrată pe tineret şi consolidarea spiritului cunoaşterii prin căutarea de soluţii optime, rezonabile în asigurarea unui sistem educaţional performant, justificând mesajul Temelor pentru acasă: Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă.

Data de 21 mai a fost consacrată activităţii informaţionale şi bibliografice, care enunţă brand-ul anului 2010, orientate spre crearea abilităţilor în utilizarea efectivă a informaţiei necesare fiecărui utilizator prin organizarea Zilei de informare cu genericul Cultura informaţională: către o strategie a informaţiei intelectuale, care a inclus activităţi de instruire în utilizarea Calculatorului, a Internetului, a Bazelor de date, a Catalogului electronic. Astfel elevii de la diverse licee în special cei de la Liceul Bubuiog, Minerva şi O. Ghibu, veniţi în excursii, au avut parte de o prestaţie deosebită din parte bibliotecarilor, fiind asiguraţi de o activitate informaţională în mod individual prin utilizarea metodelor tradiţionale şi moderne care au avut scopul de a forma şi dezvolta Cultura informaţională a utilizatorilor noştri. Filiala şi-a programat includerea tuturor componentelor Culturii informaţionale în acţiunea sa asupra publicului: de la competenţe bibliografice şi cultura, arta lecturii promovate în cadrul Temelor de acasă, la abilităţi de utilizare a tehnologiilor necesare fiecărui individ în societatea informaţională. La dispoziţia utilizatorilor a fost pus întregul aparat bibliografic, fiind instruiţi cum să caute cartea şi informaţia în catalog, în fişiere, în mape tematice, în colecţiile bibliotecii, în baza de date, în Internet. Adolescenţii au aflat cum se accesează blogurile şi reţelele sociale, oamenii în etate-cum să creeze şi să utilizeze poşta electronică, să copie informaţia pe suport electronic prin diverse exerciţii practice şi comentarii, asistaţi fiind de bibliotecari şi voluntari. În cadrul acestei zile speciale de informare au fost prezentate expoziţiile: Biblioteca şi visul cunoaşterii universale, Tinerii- pregătire pentru viaţă, carieră şi succes, Educaţie pentru schimbare şi creativitate, Probleme globale de mediu şi viitorul omenirii, Apa - încotro oare, până când curgătoare?, T. Arghezi- etalon naţional al valorilor poetice, Gr. Vieru- coloana infinită a spiritului românesc în Basarabia, după care a urmat Flash-mobul Cunoşti unde se află biblioteca ta?, Biblioteca te alege pe tine! (75 pers.) organizat în zona centrală a capitalei, bibliotecarii fiind însoţiţi de cititori fideli şi voluntari, care împrăştieau fluturaşi cu informaţii despre ofertele bibliotecii.

Nu poţi descoperi tainele cunoaşteri, decât cu cartea în mână- acesta a fost sloganul mesei rotunde De ce ar mai fi nevoie astăzi de lectură (73 pers), care a luat în dezbatere problema declinului, a abandonului lecturii, al traseului involuntar de la miracolul cărţii spre lumea fascinantă a Internetului parcurs de omul modern al societăţii informaţiei. O adevărată pledoarie pentru lecturi esenţiale a prezentat în faţa publicului, constituit din elevi şi profesori de la Liceele O. Ghibu şi Prometeu, scriitorul Andrei Burac, om de o vastă şi subtilă cultură, care a vorbit despre menirea omului de artă, lansând prin creaţia sa o viziune proprie asupra lumii, pe care o poţi cuceri doar prin studiu şi lecturi sistematice şi valoroase. Tema a fost completată şi ilustrată practic prin prezentarea volumului lui D. Poptămaş Reflecţii despre carte, bibliotecă şi lectură (65pers.), prin care tinerii au savurat maxime, cugetări, expresii înaripate, proverbe şi zicători ale înţelepţilor lumii despre universul cărţii şi al lecturii.

Programul inedit, ce se bucură de o mare popularitate în metropola noastră, Chişinăul citeşte o carte a marcat un punct forte al agendei Săptămânii prin interesul deosebit, suscitat de publicul de toate categoriile şi vârstele, pentru noul volum de excepţie al lui N. Dabija Tema pentru acasă, care provoacă emoţii puternice şi prin convingerea care ne-o cultivă romanul: cea mai grea “temă pentru acasă” a fiecăruia dintre noi este arta de a rămâne om. Ecoul cărţii s-a răspândit în întreaga republică, dar şi în România, în alte ţări, fiind o adevărată revelaţie şi o izbânda a unui scriitor basarabean. Pentru a veni în întâmpinarea publicului, biblioteca şi-a propus o discifrare mai amplă a operei sub toate aspectele tematice şi compoziţionale, reunind grupuri de elevi de la Liceele M. Eliade, Gh. Asachi, Al. I. Cuza spre a expune diverse opinii şi interpretări ale romanului. Acţiunile au inclus o lecţie interactivă cu titlu Tehnici narative şi aspecte tematice în romanul Tema pentru acasă (32 pers.) şi o discuţie-dezbatere Tipologii de personaje (34 pers). În prezenţa autorului, a altor scriitori, oameni de cultură şi profesori, moderatorul manifestărilor V. Postolachi împreună cu elevii au tălmăcit detailat romanul, propunând mai multe viziuni şi interpretări: semnificaţia titlului, imaginea de pe copertă, elemente de structură, aspecte tematice, tipologia romanului, tangenţe, tehnici narative, caracterizarea unor personaje, mesajul, modernitatea romanului, impresii personale, lecţii de viaţă prin care ambundă acest roman al memoriei. Aspectul interactiv al dialogului dintre cititori şi autor a incitat publicul care a adresat întrebări foarte originale: Credeţi că această carte ar putea salva un om? Ce impact ar avea cartea asupra unei generaţii? Răzbunăm memoria celor care au trecut prin calvarul istoriei prin mesajul acestei cărţi? Personajele cărţii, care devin pe parcurs modele umane, sunt reale?De ce romanul elogiază libertatea, cum poţi fi liber într-o ţară asediaţă? La sfărşitul întâlnirii, la ora de lectură Elogiul Iubirii(49 pers.), elevii T. Haruţă, C. Sibov, V. Răilean, O. Spânu i-au oferit autorului surpriza unui recital din cele mai tulburătoare pagini ale romanului, dedicate acestui sentiment înălţător al dragostei. Manifestările au avut un impact emotiv foarte puternic asupra celor tineri ca, de altfel, şi lectura romanului care le-a adus lacrimi şi emoţii indicibile, incitând curiozitatea altor utilizatori de a procura şi citi romanul, dăruindu-le tuturor participanţilor satisfacţia unei împliniri pe treptele istoriei şi a unei datorii de conştiinţă în dezvăluirea momentelor de calvar trăite de poporul nostru. În final scriitorul N. Dabija, oferind autografe, şi-a exprimat “admiraţia pentru Biblioteca “O. Ghibu”, care demonstrează întotdeauna măiestrie şi bună voinţă în organizarea evenimentelor culturale de anvergură, lărgind, astfel, numărul doritorilor de a-şi descoperi identitatea prin spirit în incinta acestui lăcaş generator de verticalitate naţională”.

Un subiect de actualitate propus în dezbaterile mesei rotunde Pentru o lume mai bună. Timpul te cheamă să acţionezi(109 pers) a suscitat interesul vădit pentru tematica respectivă, demonstrat fiind şi prin prezenţa impunătoare a mai multor ONG-uri, parteneri, care cooptaţi de bibliotecă, şi-au conjugat eforturile pentru a organiza această manifestare ce se desfăşoară în cadrul unui proiect de proporţii Ştafeta schimbărilor pozitive. Răspunzând unei chemări a timpului pe care-l traversăm, este necesar de a cunoaşte în detaliu specificul acestui timp actual, a-l auzi, a-i vizualiza particularităţile şi deosebirile, doar atunci prezentul va deveni garanţia fericirii de mâine- asemenea opinii au fost dezvoltate de participanţi prin moto-ul ales “Este timp pentru a arunca pietrele şi este timp pentru a le aduna”. Publicul numeros a întrunit reprezentanţi ai Centrului Republican al Organizaţiilor neguvernamentale “Armonie”, a Universităţii Mondiale Spirituale din Chişinău, a Asociaţiei Moldova şi minorităţile sale, a Clubului UNESCO, având pe post de moderator un iscusit psiholog M. Gusca, care a demonstrat prin exerciţii practice, cum să auzim timpul nu doar la figurat, ci si la propriu, propunând vizionarea unui film cu secvenţe şi fenomene neobişnuite din lume şi univers, care, efectiv, influienţează destinul omenirii, producând schimbări pozitive neaşteptate şi modelând benefic personalitatea.

Programul a continuat pe 24 mai prin şedinţă membrilor clubului Şcoala măiestriei literare- Magister dixit,organizată extramuros la Liceul M. Eliade (cl.IX) cu o lecţie interactivă Concepte operaţionale în cadrul genurilor literare (38 pers.) şi prezentarea cărţii Noţiuni de teorie literară. Ghid pentru elevi (31 pers.), care au avut drept subiect abordarea profundă a textului literar, ce facilitează înţelegerea şi depistarea conotaţiilor operei literare, ajutând elevilor, prin efort personal, să cunoască forţa cognitivă, educativă şi estetică a literaturii-o garanţie de autodepăşire pe drumul cunoaşterii de sine. Această cale spre ascensiune spirituală frământă sufletul uman şi în acest secol. Poate mai mult ca oricând, omul modern, generaţia mileniului III, caută răspuns la întrebările: cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm, care este rostul nostru în această lume? Răspunsul la aceste dileme le-a aflat publicul numeros întrunit la lansarea cărţii Taina venirii omului pe Pământ (82 pers.) în expunerea autorului ei, Alexandru Ştefan şi ai altor reprezentanţi ai Asociaţiei Tezaurul Daciei, care sunt parteneri fideli ai bibliotecii. Având ca sursă de inspiraţie întreaga sa viaţă, semnatarul acestei cărţi senzaţionale şi-a dezvăluit experienţa, împărtăşind altora propriile sale trăiri intime în calea spre perfecţiune şi desăvârşire. Ideea că nu suntem singuri pe Pământ, gândul că fiecare cuvânt are ecou în univers, că orice gest neînsemnat produce consecinţe, obsesii copleşitoare cu multe necunoscute, care cer soluţii imediate în diverse situaţii de viaţă- sunt subiecte incitante ale cărţii asupra cărora s-au referit: N. Dabija, M. Miroliubov, M. Mardare, D. Buburuz. Cu primarii A. Tinică (Şoldăneşti) şi A. Burlacu (Rogojeni), prezenţi la lansare, s-a convenit de a organiza în septembrie Festivalul Ziua Daciei, manifestarea de la Ghibu fiind o avanpremieră a acestui eveniment. Impresionantă a fost evaluarea cunoscutului ansamblu etnofolcloricMoştenitorii, unde, alături de conducătorul artistic V. Chiperi, şi-au demonstrat măiestria tinere talente, interpretând un splendid spectacol (68 pers.) de cântece, poezii demonstraţii de costume tradiţionale şi obiceiuri de sorginte dacică.

În 25 mai spaţiul bibliotecii a constituit un mijloc benefic de comunicare pentru participanţii la masa rotundă, care au luat în dezbatere o temă arzătoare Exodul feminin din R. Moldova( 87pers.) La acţiune au participat personalităţi ai vieţii culturale şi publice ai Societăţii Civile din RM, ai Organizaţiei nonguvernamentale Constelaţia Familiei, cât şi o delegaţie de reprezentanţi ai Centrului de Studii Le Donne per la Pace din Italia în frunte cu preşedintele Grassia Perlotti şi Asociaţia Dacia a conaţonalilor noştri din or. Mestre, Italia. Participanţii la manifestarea moderată de ex-parlamentara V. Cuşnir şi V. Coţaga, preşedinta Asociaţiei Dacia, au discutat despre gravele probleme ale moldovenilor care au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara. Adevăraţi reprezentanţi ai diasporei noastre, cei care nu şi-au uitat pământul, istoria şi limba ţării care i-a născut, au dezvăluit cutremurătoare şi dramatice momente ale acestui fenomen alarmant al exodului, al plecării masive în căutarea unui loc de muncă în străinătate, femeile exprimându-şi îngrijorarea că această dramă ce n-are sfârşit cu repercusiuni adânci în societate, în familie, influienţează asupra destinelor copiilor şi bătrânilor noştri neajutoraţi.

În calitate de parteneri ai manifestării au fost reprezentanţi de la diverse organizaţii: Clubul Femeilor 50 la 50 (preşedinte Ecaterina Mardarovici), Clubul Constelaţia Familiei (preşedinteValentina Cuşnir), Asociaţia Femeilor (preşedinte Ludmila Scalinaia), Asociaţia Femeilor pentru Pace (preşedinte Raisa Brăduţanu), Centrul de Creaţie Populară ( preşedinte Iulia Paladi-Paleţ), precum şi Brânzean Nadejda - deputat în primul Parlament, Jalbă Zoia - ex-deputat, Tatiana Palihovici deputat în actualul Parlament, preşedintele comisiei Protecţia socială şi sănătate a familiei, numeroşi jurnalişti: Nina Parfentiev - RadioNaţional, Aneta Grosu - Ziarul de Gardă, Maria Saharneanu - Vocea Basarabiei ş.a. A urmat apoi prezentarea Proiectului Atât de departe, atât de aproape. Reîntoarcere în Casa Mare (65 pers.), la care au evaluat cu recitalul muzical Ţara mea (57 pers.) interpreţii Daria Radu, Iustina Scarlat şi Iulia Margine, aducând prin cântecul lor nostalgia şi dorul casei părinteşti. Participanţii au opinat îndelung asupra unor probleme, care solicită rezolvare imediată: obţinerea regimului liberalizat de vize cu UE, crearea unui departament în cadrul Ministerului de externe privind problemele emigranţilor, încheierea acordurilor cu ţările europene de asigurare a condiţiilor favorabile pentru ca moldovenii să revină acasă, să-şi poată înfiinţa afaceri, să le fie create aici locuri de muncă, problema copiilor care cresc într-o altă limbă, programe adaptate de studiere a limbii şi istoriei pentru şcolile diminicale, aşa cum o fac alte state. Conaţionalii noştri au mărturisit că le lipseşte foarte mult comunicarea cu Moldova, liberalizarea regimului de vize pentru a circula liber acasă şi de acasă, au nevoie şi de informaţii veridice din presă, doresc o Moldovă stabilă politic şi economic, să poată investi în ţară fără teamă de corupţie.

Programul a continuat cu prezentarea cărţii Cărările care ne cheamă acasă (59 pers.) de E. Josan şi disciţia volumului ce a luat premiul anului Viaţa unei nopţi sau Totentanz (52 pers)de Claudia Partole, care tratează tema vizată. Un moment important al acestei acţiuni a fost, în final, semnarea în incinta bibliotecii a unei Declaraţie-apel de atitudine faţă de exodul femeilor din R. Moldova, care se adresează structurilor europene, societăţii civile, forţelor politice de orientare democratică, femeilor din întreaga lume de a manifesta o maximă vigilenţă asupra evaluţiei şi dezvoltării democratice în R. Moldova.

Programul bibliotecii, Voluntari pentru carte, desfăşurat în parteneriat cu Clubul Voluntarilor Interact, Chişinău, a avut mai multe activităţi printre care menţionăm masa rotundă Voluntariatul - o componentă fundamentală a societăţii civile (31 pers.), moderată de Ana Maria Iabanji şi Prezentarea Proiectelor de Voluntariat şi Caritate (28 pers.). Voluntarii bibliotecii au luat cunoştinţă de activitatea multilaterală a mişcării de anvergură socială din alte ţări (cum ar fi Franţa), încadrându-se în realizarea practică a unor proiecte internaţionale, implementate cu succes şi în R. Moldova: Sânge pentru viaţă, Lumină pentru inimile copiilor hipoacuzici, Mii de zâmbete pentru copii orfelinatelor.

Impact Mesajul programului Săptămâna uşilor deschise, adresat tuturor utilizatorilor şi întregii comunităţi, a evidenţiat încă o dată misiunea fundamentală a bibliotecii în organizarea şi transmiterea cunoştinţelor, rolul ei educaţional, socio-cultural în modelarea unei societăţi prospere prin asumarea valorilor spirituale, promovarea cărţii, protejarea limbii şi culturii, deziderate ce se înscriu în strategia de durată a instituţiei. Programul a inclus mai multe tipuri şi forme de activitate biblioteconomice prin care a fost pusă în valoare instituţia bibliotecară, care în societatea informaţională şi a cunoaşterii rămâne a fi simbolul lecturii moderne, ca proces decisiv ce contribuie la dezvoltarea gândirii, imaginaţiei, creativităţii. Acţiunile axate pe obiectivele şi priorităţile planului strategic al BM (Promovarea imaginii şi a identităţii, a resurselor, serviciilor, parteneriatelor, a unor Programe adecvate priorităţilor: Zilele Ghibu, Chişinăul citeşte o carte, Magister dixit - Şcoala măiestriei literare, Temele de acasă - Non scholae sed vitae discimus, Programul Voluntari pentru carte, Anul Patrimoniului mondial, Pentru o abordare interculturală) au întrunit în sinteză mai multe activităţi culturale, artistice şi ştiinţifice. Manifestările au scos în evidenţă mai multe aspecte ale procesului informaţional din perspectiva dialogică a instituţiei bibliotecare şi a profesiei, incluzând-o într-o reţea de interrelaţii foarte complexe cu publicul pe care-l deserveşte.

Prin aceste activităţi biblioteca şi-a demonstrat şi de data aceasta vivacitatea unui adevărat centru informaţional şi cultural, lansând idei şi programe, care demonstrează activismul, viabilitatea şi flexibilitatea unei instituţii ancorate în realitate, deschisă către toate categoriile de public, oferind oportunităţi şi servicii cu adresabilitate concretă: suport educaţional pentru elevi şi studenţi, mijloc benefic de comunicare pentru adulţi, spaţiu de socializare şi integrare pentru oamenii în etate.

Concluzii. Cu regret, trebuie însă să constatăm, că efortul biblitecii de a atrage căt mai mulţi utilizatori la această Sărbătoare a cărţii, care se vrea a fi Săptămâna uşilor deschise, nu penetrează îndeajuns comunitatea şi cititorul spre o mai largă deshidere către spaţiul şi universul bibliotecii. Unde e soluţia salvatoare pentru ca comunitatea de cititori să înţeleagă beneficiul, rostul informaţie şi lecturii, fără de care nu există alt traseu spre cunoaştere şi perfecţiune. Aceste probleme rămân a ne frământa pe noi, bibliotecarii, care în pofida faptului că am avut un Program complex, dezvoltat prin teme actuale de interes public am avut înscrişi doar 157 de cititori noi. Din cele 2097 vizite înregistrate pe perioada Săptămânii - 1267 de înregistrări aparţin participanţilor la manifestări. Să fie oare biblioteca doar un spaţiu al comunicării şi al unor debateri publice fie ele şi incitante . Unde sunt cititorii aplecaţi spre studiu şi cercetare, spre lecturi sistematice. Rămâne să-i căutăm prin alte metode şi forme, oferte mai atractive. În cadrul Săptămânii au fost organizate 22 manifestări (din care 2 extramuros): (2 - conferinţe, 4 - mese rotunde, 1 - lansare de carte, 6 - prezentări de carte, 3 - discuţii, 2 - lecţii interactive, 1- oră de lectură, 2- recitaluri, 1- flesh mob), la care a participat un public de 1267 pers. Au fost organizate 9 excursii- ghidate cu o prezenţă de 368 de utilizatori, înscrişi 157 de noi cititori şi 500 activi. În perioada Săptămânii au fost înregistrate 2097 vizite, împrumutate 7649doc.