joi, 3 iunie 2010

ZILELE GHIBU

Elena VULPE, director, Filiala “O. Ghibu”

În cadrul Săptămânii uşilor deschise, în perioada de 26-28 mai, a demarat ediţia a XVIII-a a manifestărilor cultural-ştiinţifice, prilejuite de aniversarea a 127 de ani de la naşterea lui Onisifor Ghibu. Zilele Ghibu s-au desfăşurat sub semnul europenismului, prin tratarea unor concepte precum visul european, integrarea europeană, vectorul european, care astăzi capătă semnificaţii deosebite şi devin un deziderat naţional. Pledând pentru o abordare interculturală în contextul diversităţii şi identităţii culturale, simpozionul de literatură Europa - sarea Terrei (59 pers.), desfăşurat la 26 mai, a avut drept teme de studiu şi cercetare subiecte axate pe Dialogul valoric european.


Acad. M. Cimpoi, în postură de moderator, a identificat Ideea europeană ca idee românească, aducând exemple concludente şi edificatoare în acest sens prin prisma evoluţiei şi interferenţelor culturale dintre ţări, analizând traiectoria relaţiilor şi influienţelor culturale ale României cu alte ţări în diverse perioade dintre personalităţi şi curente literare. Dezvăluind valoarea interculturalităţii şi plurilingvismului, scriitorul V. Matei s-a referit la problemele globalizării în cadrul culturii moderne, ale cooperării şi provocărilor ce stau în faţa culturilor naţionale şi a moştenirii culturale, la situaţia socio-lingvistică sub aspect local şi european comun. O curiozitate deosebită a stârnit comunicarea, dar mai ales competenţa cu care sriitorul V. Matei a dominat publicul (istorici, scriitori, jurnalişti, bibliotecari, studenţi, elevi) prin abordarea unor Relaţii, realizări, confuzii între R. Moldova şi Uniunea Europeană. Reflecţiile sriitorului V. Beşleagă despre Europenism, antieuropenism şi euroscepticism în actualitatea literară basarabeană au incitat spiritele prin îndemnul asumării deschise a ideii europene după decenii de izolare totalitară şi de propagandă antioccidentală. Valorile europene şi spiritul de competiţie trebuie susţinute, dar să nu uităm că România este ţară europeană; geografic şi cultural, n-a ieşit, nici n-a plecat din Europa. În această cheie a vorbit scriitorul, publicistul şi jurnalistul V. Pohilă(în esenţă şi vocaţie european) despre spiritul european cu tot ce are el mai nobil şi intens formativ, despre marile sale valori fondatoare, materializate în legi, instituţii, proceduri, dar şi în unele din bolile pe care le-a zămislit: comunismul, fascismul, ideologia, cenzura. Ca argumente, i-au servit prezentările de carte: Istoria modelelor culturale europene de Nicolae Băcilă (43 pers.), Hisperia: Şapte vorbiri despre spiritul european de Liviu Antonesei (41 pers.), Descoperirea Europei de Adrian Marino (40 pers), care fac parte dindonaţia recentă de carte, oferită cu prilejul Zilelor Ghibu de către Biblioteca Metropolitană din Bucureşti. Relaţiile de parteneriat între bibliotecă şi Uniunea Scriitorilor s-au manifestat relevant şi în pregătirea expoziţiei de postere Moldova şi Uniunea Europeană (39 pers.), care a avut mare priză la public.


Ziua de 27 mai a fost consacrată activităţilor festive: cu mesaje, discursuri, depuneri de flori - un gest de recunoştinţă, adus patronului spiritual al bibliotecii, din partea cititorilor şi al oficialităţilor. Manifestările au început cu o serată festivă Omagiu marelui patriot şi educator naţional - O. Ghibu (107 pers.) despre care au vorbit I. Negrei, A. Moşanu, I. Buga, I. Constantin, E. Vulpe, M. Garştea. Elevii şi profesorii de la Liceul O. Ghibu au prezentat un Recital muzical-poetic Credeţi, luptaţi, fiţi solidari (87 pers.), splendid spectacol de poezie, muzică şi dansuri, care a întregit prestanţa aproape ştiinţifică a unor eseuri zămislite de liceeni, care au exprimat argumentat contribuţia lui O. Ghibu la opera de renaştere naţională prin cultură, invocând conceptele sale educaţionale, care rămân a fi actuale. Precum o dovadă a măreţiei ideilor şi faptelor sale a slujit inaugurarea expoziţiei de carte şi documente Opera lui O. Ghibu - tezaur de informaţie cu privire la istoria Basarabiei, completată de o altă expoziţie Donaţii ale Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti ce a cuprins în sinteză cca 500 volume de noi apariţii de la cele mai prestigioase edituri din România. Un interes aparte şi o participare pe potrivă au avut lucrările simpozionului Moştenire lăsată românilor de făuritorii Marii Uniri (81 pers), organizat de Asociaţia Istoricilor din R. Moldova şi Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, având pe post de moderator ex-preşedintele Parlamentului RM, prof. uni.dr. A. Moşanu. Comunicările au fost prezentate de cunoscuţi cercetători şi istorici de pe ambele maluri ale Prutului, demonstrând unitatea şi continuitatea neamului românesc, abordate fiind prin următoarele teme de cercetare: Pantelimon Halippa- aprig luptător pentru cauza basarabeană în expunerea istoricului, vice-prim ministrului Ion Negrei; Martiri ai luptei naţionale pentru Basarabia. Cazul Gherman Pântea în comentariul dr. în istorie de la Bucureşti, Ion Constantin. Aşa cum era şi firesc, o serie de comunicări au fost consacrate personalităţii lui O. Ghibu cu accentul pe activitatea sa educaţională: O. Chibu în conştiinţa pedagogică a moldovenilor; Literatura didactică basarabeană în opera lui O. Ghibu; Ideea unităţii româneşti în publicistica lui O. Ghibu, susţinute respectiv de prof. univ.dr. hab. V. Pâslaru, dr. M. Danilov şi dr. V. Popovschi.


Programul Zilelor Ghibu a inclus şi o serie de lansări şi prezentări de carte cu caracter istoric şi memorialistic, care reflectă evenimente istorice semnificative şi personalităţi de vază. Printre ele menţionăm prezentarea de carte Onisifor Ghibu - Octavian Goga: prietenie şi luptă de o viaţă (79 pers.), îngrijită şi editată de fiul Mihai O. Ghibu şi transmisă bibliotecii cu autograful autorului, care a trezit interesul istoricilor, scriitorilor şi criticilor literari, dar şi al tinerilor elevi şi studenţi, nu doar prin noutatea apariţiei (Editura Semne, 2010), dar, mai ales, pentru aducerile aminte înregistrate despre marele om şi “poet al pătimirii noastre” pe care le-a mărturisit O.Ghibu, numindu-l “prietenul nepreţuit de-a lungul întregii vieţi”, timp de 70 de ani. Volumul întregeşte vasta operă memorialistică, bogată în evenimente şi în relaţii cu personalităţi de seamă ale neamului, cu amintiri despre oamenii pe care i-a cunoscut, având ca suport obiectiv bogata arhivă şi caietele de jurnal ale lui O. Ghibu. Aşa cum au menţionat prezentatorii cărţii dr. I. Constantin şi scriitorul V. Beşleagă, cei interesaţi îşi vor îmbogăţi cunoştinţele cu nenumărate aspecte noi despe Octavian Goga, care a avut o viaţă relativ scurtă, dar a fost mereu în vâltoarea şi în fruntea evenimentelor, asupra cărora a avut o influienţă hotărâtoare.


Prezentarea cărţii lui Nicolae Lupan Invazia sovietică (64 pers.) deasemenea a trezit un viu interes atât pentru personalitatea autorului (stabilit la Bruxelles şi apoi la Paris), a scriitorului şi ziaristului, fondatorului Asociaţiei Mondiale Pro Basarabia şi Bucovina şi al filialei cu acelaşi nume din Ţară, cunoscut prin lucrările şi conferinţele sale susţinute în diferite oraşe ale lumii, cât şi prin tematica abordată. Studiul ştiinţific a fost prezentat de istoricul Anatol Petrencu, care a apreciat informaţiile privind rusificarea Basarabiei, ascensiunea şi prăbuşirea comunismului ca sistem şi implicaţiile asupra destinului Basarabiei. Participanţii la dezbateri au fost unanimi în ideea expusă de autor: în Europa nu va fi dreptate şi pace până nu se va restitui tot ce ne-a fost furat prin pactul Ribbentrop - Molotov, nu putem întoarce la infinit spatele istoriei noastre cele adevărate.


Tot în acest context Mihai Babele a susţinut în premieră lansarea a 3volume recent apărute: Glorie şi umilinţă (58 pers.), Malurile morţii (53 pers.), Hoţul (47 pers.), precum şi o expoziţie de pictură naivă cu genericul Totalitarism( 41 pers.), asupra cărora s-au pronunţat scriitorii V. Beşleagă şi S.Saka, criticul V. Gherman şi artistul plastic M. Saca-Răcilă, apreciind importanta studiului şi harul nativ al autorului. Exegeţii au menţionat noutatea tablourilor cu tematică totalitaristă, M. Babele fiind un inovator prin lucrările sale (Simboluri comuniste, Călăii sec. XX, Mutanţii, Tragedie americană, V. Putin şi terorişttii arabi, Ultimul drum al Elenei şi N. Ceauşescu ş.a.) expuse în Salonul de Artă al Bibliotecii.


Conferinţa organizată pe 28 mai de către Asociaţia Istoricilor şi Arhiva Naţională a avut o temă foarte incitantă Accesul la arhive în R. Moldova (66 pers.), care a adunat la dezbateri aprinse istorici, cercetători, jurnalişti şi studenţi de la USM, Universitatea Pedagogică I. Creangă, alţi locuitori ai Chişinăului. Moderatorul manifestării, istoricul S. Musteaţă şi-a exprimat speranţa, că lărgirea accesului la arhivele din R. Moldova, Rusia şi Ucraina va impulsiona cercetările specialiştilor în desecretizarea documentelor inedite pentru aflarea şi scoaterea în lumină a adevărului istoric. Apreciind experienţa de lucru cu arhivele a mai mulor cercetători din RM: I. Negrei, Gh.Cojocaru, M. Taşcă, I. Colesnic ş.a. Istoricul I. Constantin a vorbit entuziasmat despre experienţa sa de cercetător al Institutului pentru studierea totalitarismului al Academiei Române, al accesului la arhivele secretizate a mii de dosare din seria basarabeană (Fondul I. Pelivan, N. Smochină, I. Păscăluţă), cu îndemnul de a valorifica aceste documente de o importanţă colosală şi de a uni eforturile pentru o mai grabnică conlucrare între savanţi şi cercetători.


A urmat apoi prezentarea cărţii Istoria ilustrată a comunismului semnată de Marcello Flores (58 pers.), care în viziunea istoricului S. Musteaţă descrie o experienţă istorică care se prăbuşeşte definitiv, un adevărat colaps al unui mit-comunismul, ce constitue experienţele centrale ale istoriei secolului XX. Cartea apărută în seria Enciclopedia RAO prin consultanţa dr. M. Retegan, cât şi prin competenţa autorului (profesor la Universitatea din Siena) a numeroase eseuri şi publicaţii dedicate comunismului este un amplu instrument de informare, atât prin creditele sale fotografice, cât şi prin indicele de nume, aşa cum au conchis participanţii la lansare. Dezbaterile asupra cărţii s-au referit asupra factorilor creşterii şi afirmării comunismului, asupra cauzelor prăbuşirii sale, asupra ideologiei, a caracterului draconic şi contradictoriu al experienţei comuniste, analizate prin prisma istoriei sale. Precum o totalizare a Zilelor Ghibu s-a desfăşurat masa rotundă Homo Digitalis marcat de cultura informaţională a timpului (57 pers.). La o întâlnire cu publicul s-a discutat despre declinul lecturii, despre faptul că biblioteca nu este percepută astăzi ca un mediu ostil, ca un spaţiu coercitiv, care poate oferi o modalitate de evaziune pozitivă, o formă de cunoaştere, de formare, de educaţie a personalităţii. Cultura informaţională trebuie dobândită prin cunoaşterea tehnicii digitale şi mânuirea instrumentelor de regăsire a informaţiei, aptitudini ce pot fi obţiute şi în cadrul bibliotecii.


În încheiere a avut loc un Concurs Cei mai fideli cititori şi voluntari ai bibliotecii (42 pers.) la care au fost înmânate Diplome şi menţiuni de încurajare şi motivaţie pentru activitatea de susţinere şi participare la Programele Filialei.


Impact. Aşa cum au remarcat participanţii: Zilele Ghibu îmbracă Chişinăul în istorie, apreciind astfel contribuţia, permanenţa şi fidelitatea Biliotecii în realizarea acestui Program. Ca şi în fiecare an, Filiala a sensibilizat opininia publică, dezidenţii şi societatea civilă, dezvoltând 9 parteneriate cu Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, cu BM “B.P. Hasdeu” şi filiale sale, cu Asociaţia Istoricilor, ANTIM şi Arhiva Naţională, cu Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Artiştilor Plastici,cu diverse instituţii de învăţământ. Biblioteca a avut sprijinul şi participarea unor importante personalităţi ale vieţii publice şi culturale: vice-prim ministrul I. Negrei; ex-preşedintele Parlamentului RM, prof. univ. dr. A. Moşanu; acad. M.Cimpoi, Preşedintele US;dr. S. Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Istoricilor; dr. I.Constantin, cercetător la Institutul pentru studierea totalitarismului al Academiei Române, alături de V. Matei, V. Beşleagă, V. Saka, V. Gherman,V. Pohilă, M. Saka- Răcilă, M. Babele, dr. V. Pâslaru, dr. M Danilov, dr. V. Popovschi, M.Taşcă, Gh.Cojocaru, ş.a.


Manifestările cultural-ştiinţifice, organizate în cadrul celei de-a 18 ediţie a Zilelor Ghibu, au avut subiecte şi teme actuale pentru public, ele s-au desfăşurat sub semnul europenismului, al diversităţii şi dialogului valoric european, plasând R.Moldova şi Uniunea Europeană în relaţii, realizări, dar şi confuzii inerente procesului de integrare. Alte teme au fost consacrate moştenirii istorice, cinstirii înaintaşilor noştri, în special făuritorilor Marii Uniri, cu un omagiu aparte dedicat patriotului şi educatorului naţional, Onisifor Ghibu. Subiecte de rezonanţă în comunitate au fost şi dezbaterile privind accesul la arhive, invazia sovietică, comunismul şi totalitarismul. Marcat de cultura informaţională a timpului, publicul cititor a avut parte de informaţii privind rolul bibliotecii în procesul de cunoaştere şi de dezvoltare a unui stil de viaţă, susţinut prin lecturi sistemstice şi de valoare, Filiala, încurajând prin diplome şi menţiuni accesul la informaţie, ca o alternativă a evoluţiei oamenilor şi a societăţii.


În cadrul Zilelor Ghibu au fost organizate 18 manifestări cultural ştiinţifice: 2 - simpozioane, 1 - conferinţă, 1 - masă rotundă, 1 - serată, 6 - prezentări de carte, 3 - lansări de carte, 2 - expoziţii de pictură, 1 - recital, 1 - concurs, la care au participat 1062 de persoane. Pe parcursul  Zilelor au fost organizate 4 vizite colective- 269 pers.(LT Prometeu, O. Ghibu, USM, ULIM), înregistraţi 37 cititori noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu