Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar
Pe 29 septembrie curent, la Sediul Central al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” se adunase multă lume dornică de a contacta pe viu cu scriitorul, editorul, omul politic şi istoriograful Iurie Colesnic, care a decis să lanseze în acest local istoric al Chişinăului şi cel de-al optulea volum al lucrării sale în seria, de meritat prestigiu, Basarabia necunoscută. Timpul favorabil – o zi ca de vară tîrzie – a creat o stare de spirit îmbietoare pentru cei prezenţi: scriitori, jurnalişti, istorici, bibliotecari, profesori, studenţi şi elevi.
În cel de-al optulea volum al Basarabiei necunoscute se regăsesc 26 de personalităţi din partea locului, care au desfăşurat o activitate ştiinţifică, administrativă, politică sau artistică. Lăudabil e faptul că de istoria noastră – relativ recentă – au venit să se intereseze, ghidaţi de un apreciabil sentiment civic, foarte mulţi tineri studioşi.
În cuvîntul de deschidere a evenimentului cultural, doamna conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, director general al bibliotecii-gazdă şi moderatoare, a menţionat cu satisfacţie că a devenit o tradiţie ca Iurie Colesnic să-şi lanseze volumele sale din seria enciclopedică Basarabia necunoscută anume la BM „B.P. Hasdeu”. Din spusele dumneaei mai desprindem că cele 26 de biografii sînt de fapt nişte eseuri de excelenţă, cărora autorul le-a dat o notă particulară pentru a ne spune adevărul despre acele timpuri în care au activat protagoniştii. I. Colesnic repune la locul cuvenit în istorie acele persoane care, de fapt, au şi făurit-o, dar din motive bine cunoscute au rămas în umbră şi acum trebuie să le descoperim în arhive, ceea ce şi face neobositul nostru cercetător. Volumul al optulea al seriei, care se impune prin valoare, ne face cunoştinţă cu oameni care au făcut pe vremea respectivă imagine plaiului nostru dintre Prut şi Nistru şi cu ei ne putem mîndri şi azi. „Apariţia oricărei cărţi este o sărbătoare şi pentru autor, dar şi pentru bibliotecă. De aceea ţin să remarc faptul că Basarabia necunoscută este o carte-eveniment, o carte-document, o carte-manual, care impresionează prin cantitatea de informaţie, prin importanţa istoriografică a acesteia, dar nu în ultimul rînd şi prin aspectul ei poligrafic”, a spus L. Kulikovski, recitind pentru confirmare pasaje relevante din textele volumului, care, la drept vorbind, au emoţionat plăcut sufletul ascultătorilor, nerăbdători să afle cît mai multe fapte inedite ce se publică pentru prima dată.
Publicistul Tudor Ţopa, care are şi el în palmaresul său cărţi editate pe potriva celei ce se lansează spre bucuria tuturor, a venit cu unele amintiri din copilărie în legătură cu Teodor Ştefan Uvaliev, moşier la Căzăneşti, Orhei, datele biografice ale căruia sînt incuse în recentul volum cu numărul opt. Tot aici a găsit schiţe publicistice care îi frămîntă gîndul despre Alexe Nacu (Nacco), scriitor; Grigore Creţu-Creţescu, avocat şi scriitor; Ioan Şeptelici-Herţescu, medic; Leopold Siţinschi, medic, om politic, primar de Chişinău; Gheorghe Mare, profesor la Şcoala de agricultură din Purcari; Elena Gh. Donici, publicistă şi scriitoare de limba franceză; Dimitrie Iov, ziarist şi scriitor; Gib Mihăiescu, prozator; Cincinat Pavelescu, poet; Miliţa Petraşcu, sculptoriţă; Anatol Vulpe, pictor; Iulia Siminel-Dicescu, pedagog, promotor al artei şi culturii în Basarabia; Emil Loteanu, cineast; şi alţii – o galerie de portrete ale oamenilor din secolele trecute şi din contemporaneitate, unii din ei încă ne stăruie în memorie cu chipurile lor prometeice. „Sînt încîntat de cele ce face Iurie Colesnic şi cred că dumnealui va mai scoate din anonimat încă multe nume noi”, a încheiat T. Ţopa.
„Cu cît devine mai cunoscută Basarabia, cu atît e mai necunoscută”, a fost un joc de cuvinte al prof. univ. dr. Anatol Petrencu, istoric şi politician, care, după felicitările pentru reuşită, a reiterat că I. Colesnic îşi are „nişa” sa în cercetarea istoriei Basarabiei, făcînd referire şi la alte volume editate de colegul de specialitate şi de partid: Doina dorurilor noastre, Mi-i dor să vă spun, Profetul nemuririi noastre. Constantin Stere, Apostolul Unirii. Pan. Halippa, Enigma Petre Draganov, Note din Arca lui Noe etc. Cartea, în genere, astăzi intră în concurenţă cu internetul, dar... „ce e scris cu peniţa nu tai cu bărdiţa”, a specificat profesorul universitar, făcînd aluzie la faptul că I. Colesnic va acumula şi pe viitor material factologic („istoria este o ştiinţă cumulativă”) ce ne interesează şi va publica în aceeaşi cheie şi alte cărţi de culturalizare a maselor.
Despre impactul internetului, mai ales în viaţa elevilor şi studenţilor, a vorbit criticul şi istoricul literar, prof. univ. dr. hab. în filologie Ion Ciocanu. „Folosind internetul, nu punem în mişcare capul”, e concluzia la care a ajuns dumnealui. De aceea a şi recomandat tinerilor să apeleze mai des la carte, care e mai veridică, cu informaţii complete şi mai de încredere. Astfel de cărţi ne pune la dispoziţie Iurie Colesnic, care are o bogată experienţă, căpătată lucrînd într-un şir de arhive din diverse oraşe de la noi şi de peste hotare. Şi întru atingerea scopului (sau visului) pe care îl avem în viaţă distinsul profesor ne recomandă în mod sigur „cetitul cărţilor” şi „să ne bucurăm de acest cadou oferit cu generozitate”.
Dna L. Kulikovski, prezentîndu-l pe dl Gheorghe Prini, directorul Întreprinderii editorial-poligrafice „Ştiinţa”, a subliniat că dumnealui a avut un mare noroc să colaboreze cu Iurie Colesnic, iar rodul acestei colaborări este apariţia prezentei ediţii a Basarabiei necunoscute. „Am avut un avantaj: să nu intervin în concepţia lucrării, fiindcă volumul opt al seriei enciclopedice, de altfel, ca şi cele precedente, este bine definit şi nu suportă schimbări. În genere, această scriere, care continuă un şir de ani, este un caz ieşit din comun în spaţiul basarabean şi dacă dl Iurie Colesnic o va duce la bun sfîrşit, cu siguranţă numele lui va rămîne în analele istoriei şi culturii noastre”, a enunţat dl Gh. Prini, felicitîndu-l pe protagonist şi obligîndu-se să participe şi la editarea volumelor viitoare de biografii ale înaintaşilor noştri. Dar ele vor veni neapărat, căci la tîrgurile de carte din Iaşi, Bucureşti, Frankfurt pe Main toţi editorii se interesează dacă nu a apărut un nou volum al Basarabiei necunoscute...
Cu o deosebită afecţiune faţă de scriitorul şi istoricul Basarabiei au vorbit la manifestare elevii de la Liceul Teoretic „Dante Alighieri” din capitală (sub conducerea bibliotecarei Valentina Ciobanu şi a profesoarei de matematică Raisa Vladimir). În microeseurile lor s-au prefigurat cele 26 de personalităţi care au schimbat mersul istoriei şi acum luminează conştiinţa conaţionalilor săi.
„Avem un trecut glorios, avem un prezent, vom avea şi viitor”, a reiterat în luarea sa de cuvînt Iurie Colesnic. Din spusele dumnealui am aflat că preconizează să editeze pînă în 2012 – anul cînd vom marca 200 de ani de la raptul Basarabiei de către Imperiul Rus – al doisprezecelea volum care, după toate probabilităţile, va fi ultimul din serie. Cu mare interes cei prezenţi în sală au ascultat despre modul de lucru al autorului asupra materialului selectat. Istoria, fiind un aliaj de ştiinţe, în cercetarea sa necesită multă răbdare, îngăduinţă, dar şi patimă, speranţă... La unele schiţe documentare I. Colesnic a lucrat luni, poate ani în şir, la altele – două-trei zile, fiindcă aşa se crea situaţia. Pentru a-şi realiza aspiraţiile, a avut ca interlocutori cetăţeni din Chişinău, Bălţi, de la sudul republicii, din străinătate, fapt pentru ce le mulţumeşte din suflet că şi-au adus contribuţia la întregirea portretelor precursorilor noştri. „Leacul nostru, tămăduirea noastră poate veni foarte repede nu de la munca de deşteptare a conştiinţei care este şi aşa trează. Trebuie să scăpăm de mitul înstrăinării, trebuie să blamăm acest mit. Şi atunci ne vom simţi cu adevărat liberi şi, dincolo de toate adevărurile false, va lumina un singur adevăr, poate unicul necesar în toate timpurile, adevărul istoric”, scrie autorul în prefaţa volumului al optulea.
Aici aş îndemna să luăm în seamă şi să ţinem minte spusa dnei dr. Lidia Kulikovski: „Să ne consacrăm cît mai des lecturilor unor cărţi precum sînt cele ale dlui Iurie Colesnic, să frecventăm bibliotecile şi să citim cu toţii – şi elevi, şi profesori, şi artişti, şi deputaţi – ca să nu cădem în impas; ca, odată cu trecerea timpului, să nu călcăm pe aceeaşi greblă, cum zice o vorbă populară; să cunoaştem temeinic trecutul şi să nu pulverizăm în zadar prezentul.”
BM „B.P. Hasdeu”, prin efortul Departamentului relaţii cu publicul, condus de dna Tatiana Fiodoruc, a organizat în Sala de lectură a bibliotecii o expoziţie de carte intitulată Iurie Colesnic – ispitit de istorie, motivat de prezent. Am văzut apropiindu-se de ea cu mare interes atît elevii de la liceu, cît şi persoane versate în ale ştiinţei de care răspunde muza Clio.
„Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii”, scria marele savant român Nicolae Iorga. Ca să ne păstrăm identitatea naţională trebuie să cunoaştem profund istoria Neamului, dar trebuie să o cunoască atît cei care ne guvernează, cît şi cei care îi aleg la guvernare. Nimeni nu e în drept să uite că istoria este, în primul rând, o ştiinţă şi nu o armă de manipulare a cetăţenilor. Cine nu ţine cont de aceste deziderate nu va reuşi nicicînd şi niciunde. Avem convingerea fermă că cercetarea istoriografică al lui Iurie Colesnic e din acea categorie ce va dăinui în vreme şi se va menţine pe linia întîi de luptă contra minciunilor unor pseudosavanţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu