Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"
Conform ultimelor cercetări asupra creierului uman stilurile de învăţare au un rol decisiv în creşterea performanţelor şcolare. Elevii care îşi cunosc stilul de învăţare individual sunt mai angajaţi, se simt mai independenţi şi obţin mai uşor rezultate bune la învăţătură. Preferinţa pentru metoda prin care învăţăm depinde de anumite caracteristici ale situaţiilor de învăţare, care implică latura cognitivă, elementele afectiv-emoţionale, psihomotorii ale fiecărui elev în parte. Se ştie că fiecare elev procesează informaţiile în mod diferit, folosind cele mai cunoscute stiluri de învâţare: vizual, auditiv şi practic. Cercetările curente estimează că la fiecare 5 ani de viaţă avem 100% informaţii noi.
Problema şcolii şi a bibliotecii este de a crea şi dezvolta acele abilităţi care sunt necesare pentru a învăţa, astfel ca achiziţionarea şi procesarea informaţiei să fie cât mai eficientă pentru a susţine un examen, a rezolva o problemă, a aplica o strategie.
Programul Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă are tocmai scopul de a oferi un suport informaţional suplimentar şi adecvat curriculumului în pregătirea Temelor pentru acasă. El este axat pe studierea şi evaluarea literaturii din perspectiva unui concept de valoare, de gândire creatoare, care impune criterii obiective de apreciere a operei literare de către elevi. Acest obiectiv şi l-a propus Filiala, incluzând în agenda 2011, operele scriitorilor jubiliari din anul curent: I. Minulescu, G. Bacovia, G. Coşbuc, O. Goga, M. Sorescu şi E. Cioran, prin care se vor defini împreună cu specialiştii în domeniu, cu profesorii, elevii şi studenţii, categoriile calitative ale actului de creaţie. Acest proces se realizează prin intermediul literaturii, care are un rol formativ de modelare a personalităţii, a gândirii şi exprimării. Acţionând prin cuvântul autoritar al scriitorilor, se analizează curente literare, modele, potenţialul creativ şi valorile reflexive ale limbii. Astfel, pe data de 18 ianuarie, cu prilejul aniversării a 130 ani de la naşterea poetului Ion Minulescu, cel care a adus în lirica noastră o senzualitate modernă, în cadrul programului Temele pentru acasă s-au propus elevilor mai multe procedee informaţionale (baze de date, expoziţie, referinţe bibliografice, recitaluri) de a studia acest nou curent prin ora de lectură cu genericul Iubire, bibelou de porţelan. Elevii de la Liceul "Prometeu" s-au identificat cu viziunea autorului, determinând că dragostea stă sub semnul efemerului între aşteptare şi plecare, e o scurtă nebunie, iar iubita este cea mai frumoasă şi mai nebună dintre femei. Este curios de remarcat, că elevii cl. 11-B, Liceul "M. Eliade" (S. Conovali, M. Răducanu, T. Haruţă, C. Paladi, I. Urzică), adolescenţi ai secolului modern, împărtăşesc aceleaşi postulate senzitive şi ritualuri din spectacolul erotic, lansat de cel care a venit în poezie cu o înţelegere specifică a dragostei. Lecturile empatice au ilustrat prin versurile poetului simbolist, cât şi prin comentariile prof. M. Paraschiv şi R. Uşurelu, frenezia şi voluptatea dragostei, care asemeni unui spectacol senzual, este adumbrit de iminenţa despărţirii, a plecării, a infidelităţii. Ar fi însă greşit să credem că dragostea reprezintă doar un ritual rafinat, o plăcere carnală. Publicul adolescent a descoperit prin versuri sentimentul iubirii ce apare în toate ipostazele ei: momentele aşteptării zadarnice (De când te-aştept), clipele plecării şi infidelităţii (Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine) şi sentimentul despărţirii, al uitării (Şi-ai să mă uiţi). Romanţele lui Minulescu-în aserţiunea tinerilor- cuceresc prin muzicalitatea versurilor, care aduc o altă lume, un alt univers, un mod de viaţă simbolist, o voită diferenţă de lumea comună, în spiritul decadent al vremii. Astfel, însuşind mai multe stiluri de învăţare: expoziţia vizuală, lectura în glas, lecţia practică de căutare a referinţelor bibliografice, căutare internet, baze de date, elevii au cunoscut mai multe procedee interpretative ale personalităţii şi operei lui I. Minulescu, care încă mai este apreciat unilateral, el fiind nu doar frondeurul, ci autorul care conferă un nou chip poeziei româneşti. Poetul care nici azi nu şi-a pierdut identitatea prin temperamentul său jovial de un şarm aparte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu