Lidia SITARU,
director al BPR „A. Donici”, Orhei
„Oamenii noştri de stat nu vor să înţeleagă ce considerabile depozite de energie reprezintă bibliotecile publice.”
Mircea Eliade
Colecţiile bibliotecilor şi resursele informaţionale se înscriu printre resursele strategice de mare importanţă a oricărui stat, de aici şi importanţa formării şi dezvoltării acestora pentru comunitate şi fondatori. Dezvoltarea şi diversificarea colecţiilor şi concordanţa lor cu interesele beneficiarilor constituie axa principală în jurul căreia se învîrte întreaga activitate bibliotecară.
Conform datelor statistice de la 1 ianuarie 2011, cele 62 de biblioteci publice din raionul Orhei deţin 530,0 mii exemplare, inclusiv 361,1 mii exemplare în limba română. Raportate la cei 116,3 mii locuitori din raion, observăm că unui locuitor îi revine 4,6 exemplare, bibliotecile din or. Orhei asigură un locuitor cu 6,5 exemplare, iar unui utilizator – 22 exemplare.
Schimbările în reorganizarea social-economică a ţării au dictat noi abordări în problema formării fondului documentar de bibliotecă.
Conform recomandărilor, colecţiile de bibliotecă trebuie să corespundă identităţii culturale şi lingvistice a comunităţii, intereselor şi cerinţelor utilizatorilor, să reflecte diversitatea politică şi culturală constituită în republică, să cuprindă lucrări pe toate categoriile de suporturi specifice societăţii informaţionale.
Conform Legii cu privire la biblioteci (1984), fondatorii-administraţiile publice locale sînt obligaţi anual să prevadă mijloace financiare pentru dezvoltarea colecţiilor.
În anii 1976-1999 completarea colecţiilor se efectua centralizat, ţinîndu-se cont, în primul rînd, de profilul economic al comunităţii şi „comunismului dezvoltat”.
Descentralizarea completării fondurilor a fost efectuată în corespundere cu Legea administraţiei publice locale (1998), care a avut aspecte pozitive, dar şi negative.
În condiţiile autogestiunii financiare, nu toţi primarii conştientizează rolul şi importanţa bibliotecii în comunitate, astfel fiind finanţată după principiul „restant”.
Evaluarea statistică ne-a demonstrat că în anii 2000-2001 din 62 de biblioteci au achiziţionat publicaţii doar BPR „A. Donici” şi cele cinci filiale orăşeneşti; în anul 2002 – 48 biblioteci comunale; în anul 2004 – 38; în anul 2005 – 37; în anul 2006 – 45; în anul 2007 – 37; în anul 2008 – 45 biblioteci comunale; în anul 2009 (anul crizei economice mondiale) – doar 8; în anul 2010 – 40 biblioteci comunale.
Cu regret, în ultimii zece ani primăria din Teleşeu abia în 2010 a alocat bani pentru achiziţia de carte. În această perioadă nu s-au găsit bani nici pentru bibliotecile din comunele (satele) Bolohani, Zahoreni, Mîrzaci, Mîrzeşti.
Pe fondul acestor dificultăţi financiare dramatice se vede clar, bunul plac sau dispreţul pentru carte al unor reprezentanţi locali care nu au nicio afinitate pentru cultură, nu înţeleg rolul şi importanţa bibliotecii în comunitate, recepţionează biblioteca ca pe o povară dată pe seama bugetului local, refuzînd finanţarea dezvoltării culturale prin carte a comunei. Finanţele preconizate nu mai ajung să fie alocate pentru achiziţia de carte, dar se utilizează la gazificarea comunei, reparaţia şcolii, grădiniţei, drumurilor etc.
Consider că în anii 2007, 2008, 2010 bibliotecile au beneficiat de mai mulţi bani pentru achiziţii. Merită să fie menţionaţi primarii comunelor (satelor) Bulăieşti, Chiperceni, Cucuruzeni, Ivancea, Susleni, Piatra, Jora de Mijloc, Peresecina, care acordă mijloace financiare şi pentru abonare la ediţii periodice. În anul 2010 unui locuitor i-au revenit cîte 2,7 lei, unui utilizator – cîte 13 lei la acest compartiment. Nu au achiziţionat publicaţii 16 biblioteci comunale (săteşti) şi nu au avut abonare la ediţii periodice – opt biblioteci comunale (săteşti); primăriile din Chiperceni, Clişova, Step-Soci, Zahoreni, Inculeţ nu au găsit bani nici pentru ziarul raional. Bibliotecarii utilizează publicaţiile abonate personal sau de prietenii acestora şi în bibliotecă.
Multe primării fie că nu alocă finanţe suficiente, fie nu le dau la timpul oportun pentru a fi valorificate eficient. Obţinînd alocaţiile bugetare abia în lunile noiembrie, decembrie, bibliotecarii sînt nevoiţi să le cheltuiască într-un interval de timp minim şi să achiziţioneze numai ceea ce se găseşte la moment în librării.
Desigur astăzi publicaţiile sînt foarte scumpe. De exemplu, în anul 2010 o publicaţie în medie a costat – 42,80 lei.
Sărăcia populaţiei a făcut imposibilă pătrunderea cuvîntului scris în majoritatea familiilor şi, mai ales, în localităţile rurale. Cine mai poate cumpăra astăzi o carte sau se mai poate abona la un ziar care valorează cît 2-3 salarii minime sau pensii. O mulţime de cărţi „zac” în librării, neputînd fi procurate de biblioteci din cauza lipsei de finanţe, dar şi de locuitorii cu venituri modeste din cauza preţurilor exagerate, unii făcînd business pe cuvîntul scris, creativitate, idei.
În Societatea Informaţională, biblioteca publică trebuie să aibă posibilitatea de a abona ziarele şi revistele locale, cel puţin două publicaţii naţionale, nu mai puţin de o publicaţie de cultură generală şi măcar o publicaţie cu informaţii de nivel internaţional.
La constituirea colecţiilor e necesar de luat în consideraţie, în primul rînd, să corespundă intereselor, necesităţilor beneficiarilor reali ai bibliotecilor, să se ia în vedere şi interesele tuturor grupurilor etnice conlocuitoare în comunitate. Se recomandă achiziţia mai multor publicaţii pentru copiii de toate vîrstele, personalităţi notorii locali din ţară şi mondiali, inclusiv dicţionare, enciclopedii, ghiduri, atlase, hărţi rutiere, cărţi de telefoane, programe în ajutor instruirii şi dezvoltării profesionale.
Desigur că, cantitatea şi calitatea colecţiilor din bibliotecile noastre nici pe departe nu corespund şi în timpul apropiat nu vor corespunde cerinţelor IFLA/UNESCO sau ţărilor europene unde tindem să ajungem cu toţii, doar prin declaraţii la televizor.
Calitatea fondurilor de publicaţii depinde şi de nivelul profesional al bibliotecarilor, de colaborarea cu administraţia publică locală, consilierii locali, pedagogii, utilizatorii activi ai bibliotecilor.
Pe măsura afirmării Societăţii Cunoaşterii, unde Cartea concurează cu internetul, bibliotecile trebuie să fie pregătite de „şocul” viitorului, unde vor oferi beneficiarilor nu numai informaţii pe suport scris, dar şi răspunsuri de-a gata. Pentru a face faţă concurenţei, este necesar de reorientat politica achiziţiilor la nivel naţional, studierea permanentă a necesităţilor de lectură şi informare a membrilor comunităţii, a utilizatorilor, autoinstruirea continuă a bibliotecarilor.
Marele bibliolog al lumii S.R. Ranganathan a menţionat în cele cinci legi ale biblioteconomiei: cărţile sînt pentru cititori; fiecărei cărţi – cititorul său; fiecărui cititor – cartea sa; salvează timpul cititorului; biblioteca este un organism în creştere.
Aceste legi şi astăzi ne demonstrează universalitatea, importanţa bibliotecii publice în comunitate.
Consider că noi, bibliotecarii, dacă vom dezvolta conceptele incluse în aceste cinci legi ale biblioteconomiei, vom contribui esenţial la micşorarea numărului de copii ai străzii, persoanelor traficate, drogate, spargeri frecvente, omoruri etc., numai în comun vom plasa biblioteca „pe masa” comunităţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu