marți, 15 martie 2011

MASA ROTUNDĂ “DIFERENDUL TRANSNISTREAN, ESTE OARE UN CONFLICT ÎNGHEŢAT?”

Elena VULPE, director al Filialei “O. Ghibu”


Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la declanşarea războiului de pe Nistru, la Filiala "O. Ghibu", a avut loc o acţiune de evocare a acelui tragic eveniment în care şi-au pierdut viaţa o mie de oameni, care şi-au apărat ţara, pământul, copiii, casele şi în care, o cincime din teritoriul Moldovei, 20% din populaţia ţării, a fost supusă regimului smirnovist. Organizatorii acestei acţiuni de comemorare a victimelor războiului au fost “Asociaţia Veteranilor Războiului din R.Moldova, 1992”, Institutul de Istorie Socială ”Pro Memoria”, la care au fost invitaţi analişti politici, participanţi la conflict, persoane care au avut de suferit de pe urma acestui măcel, jurnalişti, cititori ai bibliotecii. Manifestarea a început printr-un moment de reculegere în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă-adevăraţi eroi ai neamului, aşa cum a menţionat moderatorul A. Petrencu, preşedintele INIS ”Pro Memoria”, prin adresarea retorică, expusă în genericul mesei rotunde “Diferendul transnistrean, este oare un conflict îngheţat?” şi prin constatarea că acest război rămâne a fi şi azi o rană deschisă, mereu sângerândă. În cadrul întrunirii, colonelul în rezervă Alexandru Gorgan, ex-viceministru al Apărării (1992-1995), ex-secretarul Consiliului Suprem de Securitate al R. Moldova (1995-1997), a prezentat comunicarea “Războiul de pe Nistru: consecinţe şi probleme”, prin care a remarcat că războiul continuă sub altă formă, băştinaşii fiind supuşi unui proces de deznaţionalizare, unui genocid etno-cultural, unde se închid şcoli, scade numărul elevilor, nu li se permite să înveţe cu grafia specifică limbii materne, din cele 250 au rămas doar 25 de şcoli moldoveneşti, din care 5 licee şi 3 gimnazii. Referindu-se la cauzele şi natura războiului, A. Gorgan a acuzat Moscova în aprinderea acestui focar, acţiunile lui Gorbaciov şi Lukianov începând cu dezmembrarea URSS, plăsmuirea scenariilor mişcărilor separatiste, alegerea lui Smirnov, crearea forţelor armate din depozitele Armatei a 14-a, scenariile lui Iacovlev şi Andreeva, înscenarea uciderii şefului poliţiei de la Dubăsari. Dezbaterile asupra comunicării au stârnit discuţii aprinse, susţinute de generalul de divizie Ion Costaş, ex-ministru de Interne şi al Apărării (1990-1992), care a expus cu lux de amănunte evenimentele produse, invocând faptul că moldovenii, fără o elită politică, n-au avut capacitatea de a crea statalitatea, iar Rusia a contribuit la destrămarea acestui stat. În final, domnia sa a îndemnat forţele politice să lupte pentru scoaterea armamentului şi a muniţiilor ruseşti, aruncând sclavul din noi, pentru a ne apăra demnitatea şi onoarea. Analistul politic Anatol Ţăranu a pledat pentru constituirea unei comisii speciale, care să facă lumină asupra acestui conflict nesoluţionat, asupra acestui război straniu, provocat de Moscova ca o agresiune împotriva R. Moldova, un conflict geopolitic, care nu poate fi soluţionat doar cu forţe interne, ci şi prin implicarea marilor actori ai politicii internaţionale. Asupra subiectului s-au mai pronunţat generalul maior de justiţie Valeriu Troenco, generalul de brigadă Vasile Grosu; analistul politic Viorel Cibotaru; Vitalie Ciobanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie; Andrei Safonov din Tiraspol; C. Valovoi, directorul radioului Novaia volna din Tighina; Vasile Toma, veteran al războiului; Eugenia Şeremet , văduvă de război, V. Meleca, doctor psihoterapeut. În consecinţă, vorbitorii au determinat că o cauză decisivă a conflictului compromiţător au fost carenţele noastre identitare, interesele elitelor politice şi a celor economice. Nu putem admite să fim lipsiţi de drepturile noastre legitime, să facem totul, ca reprezentanţii etniilor din Moldova să locuiască în armonie. Republica Moldova e vulnerabilă în acest sens. Sunt necesare negocieri şi dialog cu marile puteri - NATO şi Rusia. Este o obligaţie a noastră, a tuturor, să asigurăm oamenilor pacea şi siguranţa zilelor de mâine, excluzând indiferenţa şi egoismul din toate sferele existenţei. Acţiunea cultural-ştiinţifică de la filiala "O. Ghibu", pe lângă conotaţiile unui act de memorie şi conştiinţă civică, a imortalizat şi a adus în circuit o serie de documente, fie şi subiective, dar importante prin mărturiile unor participanţi şi analişti politici, dat fiind faptul că până în prezent nu există un studiu amplu, nu există documente de arhivă, multe din ele fiind distruse, altele fiind expuse prin ordine orale (datorită inepţiei politicienilor), ele nu s-au păstrat. Cu atât mai valoroase aceste mărturii, care dezvăluie şi amplifică dosarele istoriei noastre.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu