sâmbătă, 3 septembrie 2011

ÎNTÂLNIRE CU DESIDENTUL ION MORARU ŞI RELEVANTELE SALE MEMORII


Elena VULPE, director al Filialei “O. Ghibu”


Acţiunea culturală de anvergură, ce s-a desfăşurat la Filiala “O. Ghibu” în data de 2 septembrie, a precedat fastul unor evenimente majore, ce s-au produs în aspect naţional, fiind în consens cu mesajul Sărbătorilor Naţionale ale Republicii Moldova: 20 ani de la proclamarea Independenţei şi decretarea Zilei Limbii Române. Pentru numeroşii participanţi (scriitori, istorici, analişti politici, politologi, specialişti în relaţii internaţionale, deputaţi în primul parlament, artişti plastici, actori, elevi şi studenţi) prezenţi în Sala de lectură a bibliotecii, manifestarea a constituit un bun prilej de a-şi împărtăşi emoţia, bucuria şi speranţa acelor zile de renaştere naţională, trăite acum 20 de ani. Rămânând solidari cu spiritul acestor importante documente ale istoriei noastre recente: decretarea Limbii Române ca limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin, adoptarea Stemei şi a Tricolorului, scimbarea denumirii statului şi declararea Independenţei, publicul de la Ghibu s-a pătruns de entuziasmul acelor vremi memorabile, exprimându-şi recunoştinţa pentru fapta înaintaşilor noştri, a luptătorilor pentru triumful cauzei naţionale.    

Unul din aceşti luptători, care s-a sacrificat pe altarul neamului, este şi Ion Moraru,  o personalitate distinctă, un mare patriot, care, prin dârzenia vieţii şi a faptei sale, a apropiat înfăptuirea acestor deziderate naţionale, rămânând un reper şi model al demnităţii şi verticalităţii umane. Despre viaţa zbuciumată a lui Ion Moraru, profesor de geografie, născut în 1929, în satul Mândâc (Donduşeni), publicul a aflat multe momente zguduitoare la Întâlnirea cu fostul deţinut politic şi desident sovietic, unul din luptătorii grupului “Sabia Dreptăţii”, care au opus rezistenţă regimului bolşevic. Analistul politic Anatol Plugaru, deputat în primul Parlament, a menţionat la această întălnire: ”Este o datorie morală să vă aducem respectul şi mulţumirea pentru efortul şi jertfirea D-voastră, care sunteţi o călăuză, o făclie ce arde pentru acest popor, care a supravieţuit calvarului, astăzi fiind la fel de straşnic, deoarece printre noi sunt mulţi golani şi lepădături, care trădează cauza naţională”. Relevând calităţile morale ale protagonistului, Vlad Cubriacov a acentuat asupra  laturii lui sufleteşti, a omului credincios, care nu se lamentează, nu-şi deplănge suferinţele şi tinereţea furată, ci face dovada unei credinţe puternice în Dumnezeu, nutrind speranţă şi iubire pentru cel apropiat, pentru poporul său şi dulcea noastră limbă română, pentru adevărul suprem. Artistul plastic Andrei Mudrea a asemuit soarta lui Ion Moraru cu soarta buneilor noştri, care, cunoscând iadul dantesc, nu s-au frânt, au rămas oameni adevăraţi, înfruntând eroic destinul. Manifestarea a continuat cu Lansarea unui volum de sinteză ce include trei cărţi semnate de Ion Moraru: “Pustiirea”, “Treptele infernului”, “Fata cu miros de busuioc”, care cuprind mărturii şi amintiri despre ororile prin care a trecut poporul nostru - deportările, asasinatele în masă, foametea organizată, colectivizarea, deznaţionalizarea, atentatele asupra identităţii noastre. Invitaţii săi speciali, printre care istoricul Ion Ţurcanu, scriitorul Boris Marian, actorul Vitalie Rusu, dr.în istorie -Pantelei Sandulachi şi Victor Juc, dr. în ist. Politice - Iurie Josanu, Ion Tăbârţă -magistru în relaţii internaţionale, Vitalie Marian - director executiv al Alianţei pentru Salvarea Familiei, Iulian Rusanovschi - preşedintele ASCOR, Iurie Roşca, ş.a. au opinat îndelung asupra mesajului acestor cărţi, fiind impresionaţi de cele aflate din mărturiile selectate din noianul amintirilor, evocând relevante întâmplări ce i-au marcat propriul destin, dar şi soarta întregii Basarabii. Teroarea isoriei este redată în scene de un dramatism infiorător, prin care se perindă chipul sătenilor şi al rudelor, al activiştilor şi anchetatorilor, al torţionarilor, urmate de suferinţele îndurate în beciurile NKVD-ului, în lagărele comuniste. Toţi participanţii au fost unanimi în părerea că aceste cărţi autobiografice relevă file nescrise din istoria noastră, dar şi chipul unei figuri emblematice, al unui luptător şi intelectual de elită, luminat de iubirea nestrămutată faţă de Ţară, care, asemenea profeţilor, au a îndeplini o misiune aparte - cea de a  înfrunta destinul, de a rezista şi a proslăvi dragostea şi credinţa în virtuţile neamului. Vorbitorii au apreciat înalt calitatea de document a cărţii, care reflectă atmosfera întregii epoci, considerând-o ca un mare triumf al memoriei istorice şi al ştiinţei istoriografice (prin materialele foto ce-o însoţesc, cronologia represiunilor, lista oamenilor care au fost represaţi, lista activiştilor bolşevici de după instaurarea puterii sovietice). În cadrul dezbaterilor, au fost menţionate şi calităţile de bun prozator ale autorului, fiind evidenţiată măiestria literară a unui scriitor înzestrat, de talia  lui Alexandru Soljeniţin, Paul Goma şi Ion Druţă. Ion Ţurcanu a exprimat chiar opinia că, dacă Ion Moraru s-ar fi apucat mai inainte de literatură, ar fi ajuns cel mai bun romancier din ţară, iar Boris Marian a sugerat ideea şi susţinerea traducerii acestei cărţi în limbile engleză şi rusă. În final, autorul a vorbit tinerei generaţii despre ultima sa carte-“Fata cu miros de busuioc”, care-i reaminteşte despre fiorul înălţător al primei sale iubiri, îndemnând cititorii la lectura de valoare, de unde pot afla multe lucruri de învăţătură din istoria neamului. Mulţumind celor care au contribuit la editarea volumului de memorii, Ion Moraru s-a adresat tuturor cu următoarele cuvinte: ”Iubiţi pământul zidit pe osemintele părinţilor voştri, vor fi trişti de-l veţi părăsi. Liantul ce ne leagă rămâne pentru toţi - istoria noastră comună, limba română, tradiţiile seculare şi credinţa strămoşească. Suntem ceea ce a spus Eminescu”. Cu această lecţie de patriotism, înveşnicită şi de autograful autorului, cei prezenţi au primit în dar cărţile lansate prin contribuţia Fundaţiei pentru Democraţie Creştină, partenerii acestei manifestări de suflet, organizate la Biblioteca ”O.Ghibu”.   

Suntem convinşi că motto-ul lui Grigore Vieru, prin care desidentul Ion Moraru îşi deapănă memorile: “Puneţi una lângă alta petele de sănge de pe cămăşile noastre şi veţi avea în faţă harta Basarabiei”, va trezi în conştiinţa publicului dragostea faţă de pământul străbun şi limba pe care au cântat-o martirii noştri în siberii de gheaţă, mândria de a fi vrednici şi solidari cu idealurile celor care s-au sacrificat pentru suveranitatea şi independenţa noastră naţională. Vă indemnăm să citiţi acest volum de memorialistică- un veridic document istoric, o carte de pildă pentru generaţiile viitoare.