vineri, 21 octombrie 2011

APEL LA ACŢIUNE: SEMNAŢI DECLARAŢIA DE LA BERLIN


Rectorii universităţilor, directorii colegiilor, directori muzeelor, arhivelor şi organizaţiilor non-profit, sunt încurajaţi să semneze Declaraţia de la Berlin privind Accesul Deschis la Cunoştinţe în domeniul Ştiinţei şi Ştiinţelor Umanitare înainte de reuniunea de la Berlin, care va avea loc la 9 noiembrie 2011. Peste 300 de instituţii ştiinţifice şi culturale din întreaga lume au semnat această declaraţie.

Declaraţia este disponibilă pe http://oa.mpg.de/lang/en-uk/berlin-prozess/berliner-erklarung, aceasta se sprijină pe progresele semnificative înregistrate de Iniţiativa Open Access Budapesta, pledând pentru accesul deschis la cunoştinţe în domeniul ştiinţei. De asemenea, aceasta se extinde dincolo de domeniul de aplicare al literaturii primare, indicând, „Contribuţiile cu acces deschis cuprind rezultatele de cercetare ştiinţifică originale, datele primare şi metadatele, materialele sursă, reprezentările digitale ale materialelor pictografice şi grafice dar şi a materialelor multimedia". Semnatarii se angajează să respecte principiul Accesului Deschis, precum şi căutarea unor soluţii care vor contribui la avansarea Internetului ca un mediu funcţional emergent pentru cunoaşterea distribuită."

Contextul şi tezele de discuţie pentru promovarea acestor conversaţii on-line pot fi găsite pe http://www.berlin9.org/about/sign. Site-ul Berlin 9 oferă, de asemenea, o serie de resurse, inclusiv un plan excelent, elaborat de Universitatea din Kansas, plus slide-uri şi înregistrări audio de la evenimentele recente [http://www.berlin9.org/about/sign/calltoaction.shtml]. 

Mai jos găsiţi o pagină pentru distribuire, pregătită şi difuzată la Adunarea Generală EIFL, consacrată declaraţiei de la Berlin.



Declaraţia de la Berlin privind Accesul Deschis la Cunoştinţe în domeniul Ştiinţei şi Ştiinţelor Umanitare

 


CE
Declaraţia de la Berlin privind Accesul Deschis la Cunoştinţe în domeniul Ştiinţei şi Ştiinţelor Umanitare[1] a fost elaborată în cadrul unei conferinţe de la Institutul Max Planck din Berlin în octombrie 2003 şi reprezintă unul dintre cele mai importante repere ale mişcării privind accesul deschis. Declaraţia promovează accesul deschis la cunoştinţe ştiinţifice şi la patrimoniul cultural. Guvernele, universităţile, instituţiile de cercetare, agenţiile de finanţare, fundaţii, biblioteci, muzee, arhive, societăţi ştiinţifice şi asociaţii profesionale care împărtăşesc viziunea exprimată în Declaraţia de la Berlin, sunt invitaţi să se alăture la 302 semnatari care au semnat-o deja[2].

Semnatarii Declaraţiei de la Berlin sunt de acord cu principiile mişcării Open Access, care includ următoarele:
  • încurajarea cercetătorilor de a-şi publica lucrările în accesul deschis (prin intermediul  auto-arhivării în arhive cu acces deschis sau publicării în reviste cu acces deschis)
  • încurajarea deţinătorilor de patrimoniu cultural să sprijine accesul deschis prin oferirea resurselor proprii prin internet
  • dezvoltarea mijloacelor şi a căilor de evaluare a contribuţiilor cu acces deschis şi a revistelor online pentru a asigura continuu standardele de calitate şi bunele practici ştiinţifice
  • mijlocirea pentru ca publicaţiile cu acces deschis să fie recunoscute în promovarea şi stabilitatea evaluării
  • promovarea meritului intrinsec al contribuţiilor la o infrastructură a accesului deschis prin dezvoltarea instrumentelor software, furnizarea conţinutului, crearea metadatelor sau publicarea articolelor individuale.

Contribuţiile cu acces deschis cuprind rezultatele de cercetare ştiinţifică originale, datele primare şi metadatele, materialele sursă, reprezentările digitale ale materialelor pictografice şi grafice dar şi a materialelor multimedia.

Contribuţiile cu acces deschis trebuie să satisfacă două condiţii:
  1. Autorul(ii) şi titularul(ii) drepturilor de autor ale acestor contribuţii acordă tuturor utilizatorilor dreptul de acces liber, irevocabil, global şi o licenţă de a copia, utiliza, distribui, transmite şi afişa public lucrarea şi de a face şi distribui lucrări derivate în orice mediu digital în orice scop, responsabil subiect al unei atribuiri corespunzătoare a drepturilor morale (standardele comunităţii vor continua să furnizeze mecanismul pentru întărirea unei atribuiri corespunzătoare şi utilizarea responsabilă a lucrărilor publicate aşa cum se face în acest moment), precum şi dreptul de a face un număr redus de copii tipărite pentru uz personal.
  2. Versiune completă a lucrării şi toate materialele suplimentare incluzând o copie a permisiunilor aşa cum se afirmă mai sus, într-un format electronic standard este depozitată (şi astfel publicată) în cel puţin un depozit online folosind standardele tehnice potrivite (precum sunt definirile Arhivelor Deschise) care este sprijinit şi întreţinut de o instituţie cu profil ştiinţific, o societate ştiinţifică, o agenţie guvernamentală sau alte organizaţii bine stabilite care caută să permită accesul deschis, distribuirea nerestricţionată, interoperabilitatea şi arhivarea pe termen lung.

Pro: Semnarea Declaraţiei de la Berlin oferă instituţiei o şansă unică de a-şi schimba imaginea şi a deveni o instituţie progresiva, care este vizibilă pentru lumea exterioară şi care recunoaşte valoarea adăugată a rezultatelor cercetării.

CUM
Dacă instituţia dumneavoastră doreşte să adere la Declaraţia de la Berlin trebuie să trimiteţi un e-mail la preşedintele Societăţii Max Planck, indicând dorinţa dumneavoastră de a fi menţionaţi în lista semnatarilor Declaraţiei de la Berlin: Prof. Dr. Peter Gruss, Preşedinte al Societăţii Max Planck, praesident@gv.mpg.de.

De asemenea, aveţi posibilitatea să trimiteţi copia la Christoph Bruch, Open Access Policy  bruch@mpdl.mpg.de şi Iryna Kuchma, EIFL Open Access Programme manager, iryna.kuchma@eifl.net.