Anastasia MOLDOVANU,
Biblioteca de Arte „T. Arghezi”
În prag de jubileu distinsa doamnă Paulina Zavtoni, Artistă a Poporului din RM, personalitate marcantă în cultura naţională îşi culege laurii. A cunoscut pe parcursul acestor ani de toate, atât cât încape într-o viaţă de om: succese şi insuccese, triumf şi dezamăgiri, bucurii şi tisteţi, ajunsuri şi neajunsuri. Dar a trăit-o şi mai continuă s-o traiască şi acum, cu intensitate maximă. În decursul carierei sale profesionale a stat ca o pavăză de veghe la altarul cultural al ţării, interpretând numeroase roluri de teatru în cadrul unui mare centru teatral din capitală, Teatrul „Luceafărul”, dezvoltând prin contribuţia şi sacrificiul personal teatrul teatralizat şi radiofonic, realizând roluri (5) în filme, consacrându-se învăţâmântului artistic pentru a scoate la iveală tinerele talente. Această activitate tumultoasă a artistei este reflectată în presa noastră, în cărţi, în diverse interviuri susţinute de Domnia Sa, în opiniile prietenilor şi colegilor de breaslă, ale rudelor şi ale familiei. Însă despre o altă direcţie în activitatea sa au fost spuse mai puţin, la care vrem să ne oprim noi, echipa Bibliotecii de Arte „T. Arghezi”, unde până în prezent îşi aduce contribuţia Paulina Zavtoni. Totul a început în anii '90 ai secolului trecut, atunci când procesul de regenerare naţională a poporului nostru a devenit unul dintre cele mai palpitabile momente din viaţa cultural-spirituală. Încă atunci P. Zavtoni a anticipat politica de acces a bibliotecii zilelor noastre, transformând acest locaş într-un focar încins al culturii. În spaţiul bibliotecii în prim-plan au început să se prefigureze personalităţi notorii ca Maria Bieşu, Mihail Munteanu, Eugeniu Doga, Ion Ungureanu, Petre Teodorovici, Mihail Caftanat, Gleb Sainciuc, Veniamin Apostol, Vasile Tabără, Ştefan Bulicanu, Ion Păcuraru, Gleb Ceaicovschi-Mereşanu, Serghei Pojar, Serafim Saca, Iulian Filip, Ioan Mânăscurtă, Ala Sorochina, actorii Dumitru Caraciobanu, Constantin Constantinov, Dumitru Fusu prin activităţi culturale pe potrivă, care într-un fel personalizau Biblioteca de Arte, fiind mediatizată astfel frecvent în presă, la radio şi televiziunea naţională.
Paulina Zavtoni a adus un suflul nou în bibliotecă prin propagarea programului cultural cu conotaţie naţională, dezvoltând astfel relaţiile multilaterale de prietenie şi colaborare în domeniu cu noi parteneri din România, cu uniuni de creaţie – a compozitorilor, a scriitorilor, a actorilor din ţară şi de peste hotarele ei, cu instituţii de învăţământ specializat. Fiind întru totul spijinită de directoatea de atunci a instituţiei, dna Valentina Tofaniuc, actriţa P. Zavtoni a activat în cadrul cenaclurilor artistice şi muzicale „Orfeus”, „Melpomena”, „Cântarea Patriei mele”, „Meditaţia şi Arta”, organizând serate de creaţie cu personalităţi culturale, lansări de expoziţii tematice, lansări de cărţi, partituri şi discuri muzicale în premieră, întâlniri cu oameni de artă. Datorită ei, la Biblioteca de Arte a devenit o tradiţie să se marcheze sărbătorile Ziua Mondială a Teatrului, Ziua Naţională a Actorului, Ziua Internaţională a Muzicii, Ziua Femeii, Sărbătoarea Naţională „Limba noastră”, sărbătorile religioase de peste an. În acest segment de timp (17 ani) au fost onoraţi activişti de seamă ai culturii naţionale: artistul plastic Glebus Sainciuc, compozitorii V. Zagorski, C. Zlatov, Zlata Tcaci, A. Dănilă, I. Aldea Teodorovici, maestrul în arte Gr. Rusu, folcloriştii S. Moraru, A. Tamazlâcaru, interpreţi ai muzicii folk şi populare Maria Mocanu, Maria Iliuţ, surorile Osoianu şi ... lista poate fi continuată. Evenimente semnificative ale acestor ani de activitate, realizate prin munca conştientă a colectivului bibliotecii şi prin implicarea personală, cu dăruire de sine a directoarei Valentina Tofaniuc şi a Paulinei Zavtoni au fost, spre exemplu elaborarea şi lansarea indicelui bibliografic „Glebus Sainciuc”. În acest scop a fost consultată arhiva maestrului Saincic, au fost descrise operele de pictură, grafică, şarje, bagatele, măşti din cele ce se găseau în atelierul pictorului, în colecţiile muzeelor şi ale altor persoane, care deţineau informaţie despre creaţia lui. Au fost revăzute de visu ediţiile periodice din colecţia Bibliotecii Naţionale începând cu anii '50, la fel ca şi ediţiile bibliografice „Cronica presei” din 1959, bibliografii curente şi retrospective, au fost consultate fondurile Bibliotecii Academiei de Ştiinţe şi Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Pastice. Au fost organizate de către bibliotecă şi Zile de Informare pentru diferite fundaţii şi organizaţii culturale, printre care „Soros”, „Societatea Muzicală”, care a lansat cu succes cartea lui A. Tamazlâcaru „Cântece şi colinde pascale” / Muzică bisericească / ce cuprinde 20 partituri şi 19 discuri. Se organizau lecţii bibliografice cu genericul „Fişiere specifice Bibliotecii de Arte”, „Muzica în sistemul informativ al bibliotecii”, „Viaţa muzicală a Moldovei”, „Teatrul contemporan”, „Cinematografia şi epoca”. Diapazonul extins de relaţii de colaborare şi prietenie, în mare parte datorită P. Zavtoni, a facilitat completarea fişierului „Arta Moldovei” prin noi diviziuni „Tradiţii şi obiceiuri în Moldova”, „Festivaluri, concursuri”, noi mape tematice, dedicate sărbătorilor calendaristice, „Teatrul moldovenesc”, „Muzica în Moldova”.
În acest context am vrea să ne referim puţin la unele activităţi foarte importante, petrecute în aceşti ani la biblioteca noastră, spre exemplu, premiera cărţii „Opera basarabeană” de A. Dănilă. Cineva, scria atunci poetul Victor Ladaniuc, un vechi şi bun prieten al dnei P. Zavtoni, la acea lansare de carte de la Biblioteca de Arte din Chişinău, s-a exprimat cam în felul următor: „La fel cum pâna acum rămânea albă o pagină despre evoluţia operei în Basarabia dintre cele două mari războaie, tot aşa poate să rămână albă şi această pagină din frumoasa activitate desfăşurată de Biblioteca de Arte”.
Într-o ambianţă deosebit de caldă şi prietenoasă s-a desfăşurat lansarea cărţii semnată de Aurelian Dănilă, pe atunci viceministru de externe, ex-directorul Teatrului de Operă şi Balet, ex-viceministru al Culturii. La festivitate au fost prezenţi scriitori, artişti, cântăreţi ai scenei lirice de la Chişinău. În luările de cuvânt (V. Apostol, S. Saka, Iu. Filip, M. Bieşu, I. Păcuraru, A. Strâmbeanu etc.) a fost subliniată importanţa acestei apariţii editoriale, care limpezeşte perioada de început a Teatrului de Operă de la noi (1918-1923), de atunci, când marele George Enescu, după primul său turneu la Chişinău (martie 1918), impresionat fiind de înalta cultură muzicală a publicului basarabean, a afirmat că la Chişinău trebuie să existe nu numai o societate muzicală, ci şi un conservator, o operă stabilă. Buna organizare a desfăşurării acestei lansări de carte a fost exprimată şi în recunoştinţa lui A. Dănilă faţă de ehipa bibliotecii în următorul act de mulţumire.
Această activitate şi încă multe altele, ce ţin de dezvoltarea şi propagarea genurilor muzicale autohtone, a dansului popular naţional, a izvoarelor folclorului naţional poartă amprenta activităţii furtunoase a Paulinei Zavtoni în cadrul Bibliotecii de Arte „T. Arghezi”.
În prag de jubileu, echipa noastră se alătură tuturor mesajelor de felicitare, dorindu-i dnei Paulina Zavtoni multă sănătate, multe bucurii şi împliniri şi încă multe activităţi de anvergură.
... Mai sunt actor!
Şi râd, şi plâng,
Şi mă amuz cum alţii joacă.
Mă sperie, dar mă şi bucur,
Că în turneu chemat e-un altul...
Voi fi s-accept rol de paiaţă?!!
Doar pentr-un ultim
Monolog – aici
Pe scena zisă
Viaţă...
