SĂPTĂMÂNA ACCESULUI DESCHIS 2011
Află. Participă. Promovează
Luaţi parte la cel mai mare eveniment al Open Access care a fost vreodată – Săptămâna Accesului deschis 2011. Săptămâna Accesului Deschis, acum în al cincilea an, îşi prezintă activităţile pe cca. 1000 de site-uri în aproape 100 de ţări. Participarea au anunţat-o mii de cercetători, profesori, studenţi, bibliotecari, administratori universitari, agenţii de finanţare, factori de decizie politică şi lucrători din domeniul cunoaşterii. La Săptămâna Accesului Deschis 2011 vor participa diverse grupuri interesate în promovarea difuzării libere şi imediate a publicaţiilor şi a datelor ştiinţifice. Contribuţiile anterioare au fost diverse, inspirate, provocatoare şi creative.
Pentru prima dată, SPARC (Scholarly Publishing and Academic Resources Coalition), invitând organizaţiile să demonstreze sprijinul lor pentru Săptămâna Accesului Deschis, sponsorizează această activitate. Săptămâna Accesului Deschis 2011 oferă o oportunitate unică pentru organizaţiile care doresc să se conecteze la impulsul global al schimbului deschis de informaţii. Sponsorilor Săptămânii Accesului Deschis 2011 li se va acorda o vizibilitate largă într-o varietate de canale, în funcţie de nivelurile prezentate mai jos.
• 38783 vizite şi 27954 de vizitatori din 150 de ţări, numai în luna octombrie
• 90578 vizite şi 63770 de vizitatori din 179 de ţări pe parcursul anului (ianuarie-decembrie)
• în topul vizitelor sunt SUA, Marea Britanie, Germania, Canada, Spania, Polonia, Franţa, India, Portugalia, Japonia, Italia şi Africa de Sud.
Istoriile care au fost împărtăşite sunt inspiratoare, realizate cu un grad înalt de creativitate.
Studenţii de la Universitatea din Boston au realizat un video clip pentru a ilustra faptul că studierea fără acces la resurse informaţionale de care ai nevoie este ca şi cum să porţi o jumătate de şosetă, să mănânci o jumătate de hotdog, sau să citeşti o jumătate de carte. http://www.openaccessweek.org/video/open-access.
Masteranzii USM de la Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, programul „Managementul instituţiei infodocumentare” au avut contribuţii locale, realizând un video clip consacrat Săptămânii Accesului Deschis 2010: Amortitu Angela, Beţivu Valeria, Butucel Elena, Cozlov Irina, Făureanu Tatiana, Gavriliţa Cristina, Gori Victoria, Iftodi Lina, Muntean Aliona, Starciuc Savela, Tulbure Olga, Ţurcan Tamara, Ţurcanu Aliona, Tutun Irina, Ucrainciuc Svetlana http://www.youtube.com/watch?v=BcAbIJQrs_0.
Săptămâna Accesului Deschis 2010 în Republica Moldova a fost un eveniment care s-a manifestat prin activităţi de promovare a Accesului Deschis, de valorificare a resurselor culturale şi ştiinţifice, printr-un model nou de acces şi diseminare. În bibliotecile universitare şi publice au fost realizate diverse acţiuni de promovare a Accesului Deschis în cadrul şedinţelor senatelor, catedrelor, Zilelor de Informare, prin intermediul site-urilor etc. Este de remarcat că 3 biblioteci universitare au început activitatea de creare a depozitelor digitale. Cele mai active biblioteci care au promovat Accesul Deschis în această săptămână au fost: Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM; Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo” din Bălţi, Biblioteca Centrală a Universităţii de Stat din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM.
Importanţa promovării Accesului Deschis în ţara noastră a fost discutată în cadrul Simpozionului Ştiinţific Naţional „Paradigme şi tendinţe în informarea şi comunicarea ştiinţifică”, 2 iulie 2010. Organizatori: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Catedra Biblioteconomie şi Asistenţa Informaţională, Programul eIFL-OA Moldova http://www.slideshare.net/cdbclub. Participanţii simpozionului au primit în dar publicaţia Ghidul Accesul Deschis: oportunităţi şi provocări, traducere în limba română din limba engleză intitulată „Open Access - Opportunities and challenges: A handbook”, publicată de către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, Comisia Europeană şi Comisia Germană pentru UNESCO în 2007 cu sprijinul Ministerului German de Externe. Traducere în limba română: Kosson, 2009 www.kosson.ro.
Conferinţa anuală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova din 11-12 noiembrie 2010 a avut genericul „Accesul deschis la informaţie şi cunoaştere: susţinerea progresului durabil”, fapt care confirmă încă o dată importanţa Accesului Deschis pentru ţara noastră http://www.abrm.md/menu3_2.html.
Au fost postate materiale consacrate problemelor Accesului Deschis în Republica Moldova pe blogul http://oarm.blog2x2.net/ şi Declaraţia Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova privind Accesul Deschis la informaţie pe slideshare.net.
Toate aceste contribuţii la promovarea Accesului Deschis - în scris, fotografii şi video - reprezintă o resursă fantastică, care ne va ajuta pe toţi să continuăm discuţia pe parcursul anului 2011. Tot ce s-a realizat până în prezent confirmă importanţa tot mai mare a Săptămânii Accesul Deschis. Desigur, impulsul, dimensiunea şi puterea în creştere a reţelei la nivel mondial, continuă să impresioneze.
Săptămâna Accesului Deschis 2010 a fost pentru noi, de asemenea, un moment important de muncă şi de identificare a oportunităţilor viitoare. Trebuie găsite noi modalităţi de a satisface cerinţele cercetătorilor, noi modalităţi de a aduce Săptămâna Accesului Deschis la universitate, bibliotecă, editură, în comunitate. În timp ce s-au realizat progrese esenţiale, suntem abia la început pentru a face incursiuni de a promova Accesul Deschis în comunitatea de savanţi şi cercetători.
Am făcut progrese şi pentru creşterea gradului de conştientizare a valorii Accesului Deschis şi promovarea Accesului Deschis ca o nouă normă în învăţământ şi cercetare. Felicitări pentru fiecare persoană care a lucrat pentru a asigura succesul evenimentului - la nivel local, naţional şi la nivel global.
Bineînţeles, există mai multe evenimente în anul 2011. Şi, desigur, există Săptămâna Accesului Deschis 2011 pe care o aşteptăm cu nerăbdare!
Ce pot face bibliotecarii pentru a promova Accesul Deschis
Lansarea Accesului Deschis, Iniţiativei Arhivelor Deschise şi arhivelor instituţionale
• Principalul motiv pentru care universităţile trebuie să aibă arhive instituţionale este sporirea vizibilităţii şi impactului cercetărilor realizate. Arhivele vor ridica statutul facultăţilor, profesorilor, cercetătorilor şi al instituţiei în întregime.
• Un motiv mai specific este faptul că un număr tot mai mare de reviste ştiinţifice permit autorilor să depună postprinturile în depozite instituţionale şi nu în cele tematice. Chiar dacă această diferenţă dintre arhive este arbitrară, instituţiile care nu vor crea arhive, vor lăsa cercetătorii săi, irecuperabil, fără nici o modalitate de a oferi OA la lucrările lor.
• "OAI-compliant" înseamnă că arhiva creată corespunde protocolului de recoltare a metadatelor pe baza Iniţiativei Arhivelor Deschise (OAI). Acest protocol asigură interacţionarea arhivei noastre cu alte arhive, astfel metadatele din mai multe arhive se agreghează în una globală. Utilizatorii pot realiza căutările în arhive conforme OAI, fără a vizita separat arhivele şi a lansa căutări separate. Prin urmare, protocolul OAI face conţinutul mai vizibil, chiar dacă utilizatorii nu ştiu de existenţa şi conţinutul arhivei noastre http://www.openarchives.org/. Putem utiliza Directoriul OpenDOAR şi Registrul ROAR pentru a realiza căutări în mai multe repozitorii instituţionale.
• Există aproape 12 pachete open-source pentru crearea şi menţinerea arhivelor OAI- compliant. Cele mai importante patru sunt: Eprints (Southampton University), DSpace (Massachusetts Institute of Technology), CDSWare (CERN), şi FEDORA (Universităţile Cornell şi Virginia) http://www.eprints.org/software/.
Asistenţa cercetătorilor, cadrelor didactice privind depozitarea articolelor ştiinţifice în arhive instituţionale
• Mulţi cercetători sunt dispuşi să arhiveze materialele, dar sunt foarte ocupaţi. Unele cadre suferă de tehnofobie. Altele ar putea avea nevoie de educaţie şi informare privind avantajele OA.
• De exemplu, unele biblioteci universitare vizitează catedrele, discutând cu cercetătorii, pentru a-i ajuta să depună o copie a articolelor în depozitul instituţional. Biblioteca St. Andrews University solicită de la cercetători să trimită articolele lor prin e-mail şi apoi personalul bibliotecii le încadrează în depozitul instituţional.
Luaţi în considerare publicarea unor reviste în acces liber. Aici sunt câteva exemple, dar nu şi o listă completă
• Philosophers’ Imprint, de la Universitatea din Michigan, este o revistă recenzată OA a cărei motto este „Editat de filosofi. Publicat de bibliotecari. Gratuit pentru cititorii de pe Web”. Deoarece redactorii şi editorii (de la facultate şi bibliotecari) sunt salarizaţi de universitate, această revistă, fiind subvenţionată de către universitate, nu are nevoie de a percepe taxe de procesare http://www.philosophersimprint.org/.
• Biblioteca de la Universitatea din Arizona, Tucson publică în OA revista ştiinţifică recenzată Journal of Insect Science. Pentru detalii şi perspectiva asupra experienţei lor a se vedea (1) Henry Hagedorn, Publishing by the Academic Library (Activitatea de publicare a bibliotecii academice), prezentare la o conferinţă din ianuarie 2004, şi (2) Eulalia Roel, Electronic journal publication: A new library contribution to scholarly communication (Publicarea revistelor electronice: o nouă contribuţie a bibliotecii în comunicare ştiinţifică), College & Research Libraries News, ianuarie 2004 http://www.insectscience.org/.
• Biblioteca Boston College publică revistele facultăţilor colegiului în acces deschis. Vezi comunicatul de presa din 16 decembrie 2004 http://www.bc.edu/libraries/.
• Revista Journal of Digital Information este acum publicată de Texas A&M University Libraries în acces deschis http://jodi.tamu.edu/.
Luaţi în considerare că revistele care nu justifică preţurile ridicate pot fi anulate prin emiterea unei declaraţii publice
• A se vedea lista universităţilor, care deja au făcut acest lucru. În cazul în care vă dă curaj şi idei, aţi putea face acelaşi lucru pentru instituţia dvs. http://www.earlham.edu/~peters/fos/lists.htm#actions.
• Realizaţi prezentări pentru senatul universităţii, în bibliotecă sau la facultăţi şi departamente separate, întru educarea cercetătorilor şi administratorilor despre criza de comunicare ştiinţifică şi demonstraţi avantajele Accesului Deschis ca o soluţie cuprinzătoare. Veţi avea nevoie de sprijin din partea cercetătorilor şi administraţiilor pentru aceste decizii, dar alte universităţi au reuşit sa-o facă.
Întreprindeţi realizarea digitizării, conservării şi Accesului Deschis, realizarea proiectelor nu numai pentru universitate, dar şi pentru grupuri locale, de exemplu, organizaţii non-profit, organizaţii comunitare, muzee, galerii, biblioteci publice. Demonstraţi beneficiile OA comunităţii non-academice, în special comunităţii non-profit.
Alăturaţi-vă SPARC (Scholarly Publishing and Academic Resources Coalition), un consorţiu de biblioteci universitare care activ promovează OA http://www.arl.org/sparc/.
Aderaţi la Alliance for Taxpayer Access (ATA) - Alianţă pentru accesul contribuabililor, o coaliţie din SUA a organizaţiilor non-profit care lucrează pentru Accesul Deschis la cercetările finanţate din fonduri publice. A se vedea membrii existenţi ai ATA. Dacă puteţi convinge universitatea să se alăture ATA, ar fi în beneficiul ei
O foarte scurtă introducere despre Accesul Deschis realizată de Peter Suber http://www.earlham.edu/~peters/hometoc.htm
Open-Access (OA). Publicarea în Accesul Deschis este digitală, on-line, gratuită, şi liberă de restricţii privind drepturile de autor şi de licenţe. Ceea ce o face posibilă este Internetul şi consimţământul autorului sau al titularului dreptului de autor.
OA este pe deplin compatibil cu peer review (evaluare de experţi, recenzare), iar toate iniţiativele principale OA pentru literatura ştiinţifică insistă asupra importanţei recenzării. La fel aşa cum autori donează articolele pentru publicare în reviste, acelaşi lucru îl fac editorii revistelor şi experţii care participă la recenzarea articolelor.
Literatura de specialitate pentru OA nu poate fi produsă liber, chiar dacă este mai puţin costisitoare, decât producerea publicaţiilor de specialitate tradiţionale. Întrebarea nu este dacă literatura ştiinţifică de specialitate se poate face fără costuri, dar dacă există modalităţi mai bune de plată din contul cititorilor şi creării unor bariere de acces. Modele de afaceri pentru plata accesului depind de modul în care este livrat OA.
Există două mijloace principale pentru oferirea Accesului Deschis la articole de cercetare: arhive sau depozite (repozitorii) OA şi reviste OA.
Arhivele şi depozitele OA:
Arhivele şi depozitele OA nu efectuează recenzarea, ci pur şi simplu fac conţinuturile deschise şi la dispoziţia tuturor. Acestea pot conţine preprinturi, postprinturi sau ambele forme. Arhivele pot aparţine instituţiilor, precum universităţilor şi laboratoarelor, sau pot fi tematice, cum ar fi în domeniul fizicii sau economiei.
Autorii îşi pot arhiva preprinturile fără permisiunea cuiva, şi majoritatea revistelor deja permit acestora să arhiveze postprinturile. Atunci când arhivele sunt realizate în conformitate cu protocolul Open Archives Initiative, acestea devin interoperabile, iar utilizatorii pot găsi conţinutul lor fără să ştie ce arhive există, unde sunt situate sau ce conţin. În prezent există software open-source pentru construirea şi menţinerea arhivelor conform protocolului OAI, reprezentând un impuls puternic la nivel mondial pentru utilizarea acestora. Costurile unei arhive sunt nesemnificative: ceva spaţiu pe un server şi ceva din timpul unui tehnician.
Revistele OA:
Revistele OA trebuie să treacă recenzarea şi apoi să fie oferit accesul liber la conţinutul lor pentru toată lumea. Cheltuielile lor constau în recenzarea articolelor, pregătirea manuscrisului şi spaţiul pe server.
Revistele OA îşi asumă cheltuielile pentru diseminarea conţinutului, plătind costurile de producţie, astfel accesul poate fi gratuit pentru toată lumea. Uneori, acest lucru înseamnă că revistele au subvenţii de la universităţile care le găzduiesc sau de la societăţi profesionale. Alteori, revistele percep un comision pentru procesarea articolelor acceptate pentru publicare, care urmează să fie plătit de către autor sau sponsorul autorului (angajatorul, agenţia de finanţare).
Revistele OA care percep taxe pentru procesare, de obicei, renunţă la acestea în cazurile economice dificile. Revistele OA cu subvenţii instituţionale tind să nu impună taxe de procesare. Putem utiliza DOAJ, Directory of Open Access Journals - Reviste academice din 109 ţări şi publicate în 50 de limbi.
Revistele OA pot obţine subvenţii nesemnificative sau prin taxe, dacă au un venit de la alte publicaţii, publicitate, suplimente plătite sau servicii auxiliare. Unele instituţii şi consorţii stabilesc reduceri de taxe. Unii editori OA renunţă la taxă pentru cercetătorii afiliaţi instituţiilor, care au plătit taxa anuală de membru. Există mult loc pentru creativitate, în găsirea căilor de a plăti costurile unei reviste OA recenzate, şi suntem departe de a epuiza inteligenţa şi imaginaţia noastră.
