Elena Vulpe, director al Filialei “O. Ghibu”
Cu prilejul marcării a 20 de ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru, la Filiala O. Ghibu, au avut loc un şir de acţiuni de comemorare a tragicului eveniment care semnifică un moment de răscruce şi de grele încercări în istoria neamului nostru. Manifestările cultural-ştiinţifice, (desfăşurate conform unei Hotărâri a Guvernului R. Moldova, aplicate în practică prin dispoziţia primarului general al mun.Chişinău, Dorin Chirtoacă), au purtat conotaţiile unui act de memorie, de neuitare, de recunoştinţă, fiind un omagiu adus tuturor participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei R. Moldova, dar mai ales a eroilor care şi-au sacrificat viaţa pe altarul neamului, aducând sfânta pace şi libertate pe aceste pâmănturi, cât şi în sufletul oamenilor îndureraţi de acest răboi stupid şi nedrept. În acest context a fost inaugurată expoziţia de carte Sacrificiu în numele suveranităţii şi integrităţii, prezentată de dr. Anatol Petrencu şi seful Catedrei de istorie al USM, colonel în rezervă, Virgil Botnarevschi, ce conţin memorii ale unor participanţi la eveniment, printre care memoriile generalului de divizie Ion Costaş, ex-ministru de Interne şi al Apărării din perioada anilor 1990-1992, expuse în volumul „Дни затмения”; de asemenea memoriile ex-preşedintelui R. Moldova, Mircea Snegur, ex-comandantului Suprem al Forţelor Armate din acea perioadă, mărturisite în volumul „Labirintul destinului”, ce conţine importante documente ale statului din perioada respectivă; precum şi volumul “Sacrificiu şi trădare”, care evocă mărturii ale colonelului dr.Anatol Munteanu despre Războiul de seceune din R. Moldova (1990-1992).
O altă expoziţia de fotografii, organizată de Filială, cu genericul În amintirea eroilor, a evocat crâmpee zguduitoare din acel groaznic război declanşat de trupele separatiste de la Tiraspol. Expoziţia a fost prezentată în faţa publicului cititor al bibliotecii şi elevii de la liceele Gh. Asachi şi Prometeu, de către generalul Anton Gămuraru, unul dintre cei mai iluştri comandanţi din perioada războiului, comandantul Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială, cavaler al “Ordinului Republicii”, care a participat la răboi din prima până în ultima zi. Publicul a avut posibilitatea să cunoască mai multe documente de arhivă, fotografiicu scene de luptă, cu refugiaţi mânaţi de gloanţele gardiştilor, cu portrete ale eroilor căzuţi pe câmpul de bătălie, dispunând de cea mai veridică informaţie.
O altă manifestare de comemorare, organizată de bibliotecă în parteneriat cu Asociaţia Veteranilor Războiului din R. Moldova şi Institutul de Istorie Socială „Pro Memoria” al USM a fost masa rotundă “Războiul de pe Nistru: 20 ani de la declanşare - consecinţe, probleme, soluţii”, la care au fost invitaţi participanţi la luptele de pe Nistru, istorici, martori ai evenimentelor, analişti politici, jurnalişti, cititori ai bibliotecii. Manifestarea a început cu un cuvânt de deschidere adresat publicului de către moderatorul manifestării prof. univ.dr. Anatol Petrencu, preşedintele INIS “Pro Memoria”, care a remarcat că ziua de 2 martie, declarată la nivel de stat Ziua Memoriei celor căzuţi în Războiul de pe Nistru, este o zi de doliu, care marchează un episod dureros în istoria naţională, dar şi un moment de reflecţie pentru a medita asupra consecinţelor sale tragice, asupra noţiunii de patriotism, dragoste şi devotament faţă de ţară şi a propus un moment de reculegere în memoria eroilor căzuţi pe câmpul de luptă.
Apoi a urmat cominicările:“Războiul de pe Nistru: cauze şi consecinţe” ( istoricul A. Petrencu), ”Rolul şi locul structurilor de forţă în contracararea acţiunilor antistatale de dezmembrare a ţării. Consecinţe şi probleme”(colonelul Alexandru Gorgan, ex-viceministru al Apărării în anii 1992-1995), “Cauzele războiului şi evenimentele politice ce au influenţat situaţia şi declanşarea acţiunilor militare” (general Nicolae Petrică, comandantul Unităţilor Speciale aleMAI),“Despre decretul de creare a Armatei Naţionale şi rolul combatanţilor în războiul pentru apărarea integrităţii ţării” (general Vasile Grosu, comandantul Trupelor de Artilerie),“Începutul operaţiilor de luptă la Dubăsari” (Iurii Lupolov, locotenent-colonel al Poliţiei din Dubăsari). Scenariul desfăşurării operaţiilor de luptă ale războiului (generalul Anton Gămuraru, comandantul Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială).
Comunicările au fost supuse unor dezbateri aprinse cu completări şi mărturii ale participanţilor la războiul de pe Nistru: general Valeriu Troencă; colonel Viorel Braghiş, comandantul Brigăzii de aviaţie; Alexandru Ţurcan-B.P.D.S.”Fulger” MAI; Albot Vasile- Departamentul Trupelor de Carabineri; Colonel M.A.-Vladimir Tarlapan; Colonel M.A. -Valeriu Dumitru; Colonel Andrei Covrig, colonel Platonov Oleg, colonel Harea Onisim; Mihai Ciumac, Ion Miţcul, Anton Zamfir, Nicolae Mihailov, Vladimir Siminiuc, istoricii Boris Vizer, Sergiu Tabuncic, scriitorul Mihail Niceainicu, ziaristul Mihai Cucereavîi ş.a. Opiniile expuse au vizat aspecte şi judecăţi asupra legitimităţii, a modului cum s-a declanşat, cum a fost condus şi cum s-a sfârşit acest război, asupra denumirii corecte al acestui război seceonist provocat de Moscova ca o agresiune împotriva tânărului stat - R. Moldova, cu scopul de a-l menţine în sfera sa de influenţă. Deasemenea s-a discutat asupra modului cum sunt trataţi veteranii războiului, menţionând poziţia statalităţii în tratarea echitabilă a celor care au riscat cu viaţa pe câmpul de luptă pentru a asigura pacea în Ţară şi în casele oamenilor. Participanţii la masa rotundă au venit cu un mesaj clar către clasa politică, conducerea statului, societatea civilă, prin care şi-au exprimat părerile, că trebuie sa ajungem la rezolvarea paşnică a diferendului transnistrean şi obţinerea reintegrării ţării, prin transformarea mecanismului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internaţional, care va corespunde necesităţilor reale a populaţiei care suferă deja 20 de ani.
Aceasta ar fi cea mai mare recunoştinţă pentru acei care în 1992 şi-au jertfit viaţa pentru integritatea şi suveranitatea R. Moldova: să le păstrăm memoria, să avem grijă de familiile acestora, să transmitem din generaţie în generaţie prin ce momente grele a trecut poporul nostru, pentru a nu mai admite repetarea lor.
