Anastasia Moldovanu,
bibliotecar principal, filiala de Arte „Tudor Arghezi”
În generaţia Miroslavei Metleaeva există o trăsătură evidentă, a avea o reputaţie mai mică decât însăşi valoarea ca atare. Nu este la prima ei întâlnire cu cititorii în cadrul bibliotecilor publice. Se bucură de succes prin faptul, că ştie să pătrundă în conştientul acelora, care o ascultă. Dă dovadă de o cunoaştere vastă a literaturii din ţara noastră, a literaturii altor popoare. E de părerea, că este inadmisibil să te lansezi ca scriitor în localitatea unde trăieşti, necunoscând cel puţin literatura băştinaşilor. S-a născut la 11 septembrie 1946 la Chişinău, într-o familie de intelectuali mixtă (mama - Edith Rohrer, profesoară, cu şcoală românească, tatăl - Gavriil Metleaev, funcţionar public, rus, orignar din Siberia).
Un timp a locuit cu familia în regiunea Cernăuţi din actuala Ucraina, absolvind în1964 şcoala medie de cultură generală din comuna Ciudei (Mejducerie), raionul Storojineţ. Timp de un an după terminarea şcolii a lucrat în acest sat ca bibliotecară. Şi-a urmat studiile la Universitatea de Stat din Moldova (1965-1970), devenind licenţiată cu menţiune la specialitatea Limba şi Literatura rusă a Facultăţii de filologie. A făcut studii postuniversitare, printre care cursurile de redactor la Agenţia de Stat Teleradio în 1982 şi studiile de masterat în psihologie în cadrul USM în 2001-2002. În tot acest răstimp a activat în diverse domenii. Fiind tânăr specialist, a început cu profesia de profesoară de limbă şi literatură rusă în aa.1971-1979 în comuna Băcioi, municipiul Chişinău. În aa.1979-1982 a lucrat în calitate de redactor la TeleRadio-Chişinău, apoi în decursul anilor 1982-1990 a fost specialistul principal în problemele mass-mediei la Ministerul Agriculturii, unde realizează o serie de filme documentare şi reportaje TV cu tematică agricolă. Totuşi, pasiunea faţă de publicistică şi literatură a învins, deoarece anii care au urmat au fost consacraţi aproape exclusiv profesiei de jurnalism, lucrând în calitate de redactor-şef adjunct la ziarele Făclia (versiunea rusă, aa.1990-1991) şi Cetăţeanul Moldovei la Departamentul Relaţii Interetnice a Republicii Moldova (1991-1993). În paralel munceşte şi la ziarul evreiesc Nas golos/Unzer Kohl (1992-1994) în calitate de coredactor şi redactor la ziarul Nezavisimaâ Moldova, este comentator politic la Societatea civilă/Grazdanskij mir, redactor-şef, fondator al revistei Zerkalo (1993-1995). Din 1994 şi până în 2001 a fost redactor-şef adjunct la revista pentru copii A-mic (versiunea rusă) şi tot din 1994 până în prezent este redactor-şef la ziarul evreiesc Istoki. De asemenea, este redactor-colaborator extern al revistei Kitej-Grad, o publicaţie de cultură a Comunităţii ruşilor lipoveni din România, care apare la Iaşi.
Ca poetă, a debutat în anii de şcoală, în presa raională din Storojineţ. În presa de limbă rusă din Chişinău a fost tratată timp îndelungat cu rezerve, din cauza pesimismului ce persistă, chipurile, în versurile ei. Tocmai de acea, editorial, debutează relativ târziu, cu placheta de versuri  zivu sredi vas... (1992), urmată de Pesni noci (1994), aceste prime cărţi impunând-o favorabil printre poeţii de limbă rusă de la noi. Curând apare o plachetă cu traduceri în limba română din poezia sa: Cântece nocturne (1995), apoi culegerea bilingvă (ruso-română) de publicistică:  zensina. Kto menâ zasitit/ Sunt femeie. Cine mă va apăra? (1999). O realizare de vârf a poetei este placheta de poezii Ten Galeona (2002), concepţia machetei poligrafice aparţinând autoarei. Diferite ca tematică şi viziuni, cărţile de poeme ale Miroslavei Metleaeva vădesc o şlefuire ascendentă a stilisticii poetice, dar şi o aprofundare a simţirilor lirico-filozofice. A publicat poezii în mai multe culegeri colective ale poeţilor ruşi de expresie rusă din R. Moldova: Venok Eseninu (1995), Stihi moi, svideteli zivye (1997), Nezabytye dorogi (2000), 28 plus (2005); este inclusă în antologia Iubire de metaforă (2001). Câteva poeme au apărut în versiune engleză, în vol. Singular Destinies: Contemporary Poets of Bessarabia (2003).
În 2003 scoate la Ed. Prut Internaţional patru cărţulii cu „poveşti adevărate" pentru micuţi: Utenok, Senok, Kotenok, Zabavnye cifry. În 2012 a apărut cartea pentru copii „Strana Bukvaria”, editura Litera. A tradus în limba rusă 30 de volume de poveşti din colecţia „Disney”, care au fost editate în 2011 – 2012 de editura Litera.
În 2010 poeziile Miroslavei Metleaeva apar în România in versiunea engleza şi franceză în volumul alcătuit de Vasile Robciuc „Caietele. Tristan Tţara”, editată de tipografia DOCUPRINT – Ed.BABEL, Mojineşti - Romănia. Ideea de deschidere mai largă a literaturii române din Basarabia în arealul european a determinat-o completamente spre domeniul traducerilor. Este o muncă grea, migăloasă, ce presupune tangenţe cu diverse ştiinţe, ca lingvistică, istorie, artă, muzică, literatură. Aici, în Basarabia, am descoperit o literatură extraordinară, frumoasă, bogată, pe care o scriu oamenii talentaţi ai acestei ţări – sunt spusele poetei la o întâlnire a sa cu cititorii. Republica Moldova este un stat multietnic. Anume în aceste condiţii de conveţuire este nevoie de comunicare şi o cunoaştere reciprocă mai largă între populaţia majoritară şi etniii la nivel de elită intelectuală. În acest context M. Metleaeva s-a impus ca o măiestrită tălmăcitoare în limba rusă din poezia românească, mai exact din: Leonard Tuchilatu (vol. Rapsodie, (2001), Nichita Stănescu, 11 elegii (2003), ambele cărţi apărând, la insistenţa traducătoarei, în format bilingv, pentru o percepere mai bună a mesajului poetic. A mai transpus în limba rusă basme populare româneşti, poezii de Ion Pillat, versuri pentru copii de L. Deleanu, povestiri pentru copii de diferiţi autori români, un fragment din Viaţa lui Ştefan cel Mare de M. Sadoveanu ş.a. În prezent lucrează la elaborarea şi traducerea în limba rusă a unei ample antologii de poezie românească din toate timpurile şi din toate provinciile, precum şi din diaspora românească. care va uni trei mari centre de cultură: Târgovişte, Chişinău şi Sankt -Peterburg.
Începând cu anul 2006 şi până în prezent colaborează cu colectivul de autori ai almanahului „Golosa Sibiri” (Kemerovo, Rusia), unde au fost editate traduceri din scriitori şi poeţi basarabeni contemporani ca E. Cioclea, E. Galaicu-Păun, I. Hadârcă, V. Matei, I. Proca, D. Crudu, M. Cimpoi, L. Butnaru.
Din 2007 colaborează cu Institutul de Literatură şi Artă din Kazahstan. În 2009 în almanahul „Catalogul scriitorilor şi traducatorilor ţărilor CSI şi Baltiei” apărut la Erevan au fost întroduşi16 autori din Republica Moldova, printre care şi M.Metleaeva. În 2011 a ieşit de sub tipar monografia „Sovremennaia zarubejnaia literatura”, editată în Alma-Atâ (2011) sub egida acestui institut şi a Comitetului de Ştiinţă a Republicii Cazahstan. Monografia prezintă interes prin componenţa colectivului de autori format din reprezentanţi din SUA, Franţa, Anglia, România, Italia, Germania, Republica Moldova şi ale altor ţări din CSI. Un capitol din această carte este consacrat literaturii române din Basarabia, scris de M.Metleaeva şi bine menţionat de către consiliul ştiinţific al institutului. În acest capitol autoarea dă o panoramă amplă dezvoltării literaturii postmoderniste autohtone. 20 de independenţă a Republicii Moldova înseamnă foarte mult pentru locuitorii acestui stat, necătând la greutăţi şi incertitudini, care uneori ne macină şi reţin calea de dezvoltare spre integrarea europeană. Personal pentru mine, se destăinuie d.Miroslava, această perioadă mi-a adus acea satisfacţie morală, care îi permite persoanei date să se afirme în plan spiritual. Poeta desfăşoară o energică activitate multilaterală şi în plan social, în diferite ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului, în special ale femeilor de la ţară, copiilor şi adolescenţilor; pentru ocrotirea patrimoniului cultural, etnografic şi natural în satele basarabene. La acest capitol M.Metleava a scris şi editat mai multe lucrări, printre care cărţile „Meşteriţele din Butuceni” în 2003 şi „Butuceni” în 2004.
A vizitat (inclusiv participând activ la lucrările diferitor conferinţe, simpozioane, traininguri, cursuri) mai multe capitale şi mari centre culturale din lume: Bucureşti, Iaşi, Washington, Ierusalim, Praga, Frankfurt, Istanbul, Budapesta, Moscova, Petersburg, Kiev, Minsk, Almaty, Warşovia, Krakowia, Paris, Berlin, Bruxel ş.a.
Pentru meritele sale M.Metleaeva s-a bucurat de atenţia venită din partea organelor respective. Are menţiuni: Diploma de laureată a Concursului republican televizat de poezie (1997); Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru traducerea în limba rusă a versurilor poetului basarabean L. Tuchilatu (2001), Diploma de merit şi Medalia Nichita Stănescu (Ploieşti, 2003, pentru versiunea rusă a Elegiilor lui N. Stănescu), Diploma concursului Internaţional „Maximilian Voloşin” pentru eseu despre poezia rusă din Republica Moldova în anii 90 (Ucraina, Koktebel, 2009), medalia „Mihai Eminescu” (2010), Premiul şi Diploma Uniunii scriitorilor pentru romanul „Igra v pazli” (Chişinău,2010) scris în limba rusă.
Despre creaţia şi activitatea publică a M. Metleaeva s-au turnat patru videofilme documentare la TV Moldova. În Enciclopedia scriitorilor ruşi din Europa, apărută la Bucureşti în 2005 poeta este prezentă cu o schiţă biobibliografică. M. Metleaeva este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (1991); membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1995); membru al Uniunii Scriitorilor din România (2002). Pentru literatura contemporană din Basarabia contează mult faptul să se editeze opere de valoare în mediile cultural-literare ruseşti, o platformă importantă spre circuitul european, universal al adevăratelor valori. Dar la acest capitol s-au înregistrat cele mai puţine traduceri. Miroslava Metleaeva este unul din aceşti traducători, este mesagerul de iniţiere şi informare a cititorului rus despre literatura românească din Basarabia. Datorită muncii sale, pe care şi-o asumă ca o datorie, a adăugat o nouă pagină în enciclopedia relaţiilor interculturale a statului de drept, multietnic – Republica Moldova.
