marți, 28 august 2012

ÎNTÎLNIRE CU SCRIITORUL VLAD POHILĂ


                                                              Liliana CUGUT, şef oficiu, Filiala „L. Rebreanu”

Bucură mult faptul că tinerii de azi „se mai trag spre lumină”, frecventează bibliotecile, citesc şi se informează despre anumite domenii. Ba chiar mai mult – vin cu propuneri de a petrece diferite activităţi culturale. Astfel au luat naştere  şi s-au desfăşurat la filiala „L. Rebreanu”, în parteneriat cu Unitatea Militară 1001 conferinţa „Actualitatea creaţiei şi activităţii lui V. Alecsandri” susţinută de Pavel Balmuş, critic şi istoric literar şi întîlnirea-colocviu cu scriitorul Vlad Pohilă cu tema „Ostaşii noştri în literatura naţională” care constituie o filă aparte în literatura noastră.
           După prezentarea scriitorului şi a cărţilor sale de către şefa filialei Elena Cebotari, oaspetele a înşiruit pe o axă cronologică cele mai importante evenimente din istoria neamului nostru şi oglindirea lor în literatură. Fără îndoială, peste tot figura personajul principal colectiv - armia română (M. Eminescu).
            Cele mai vechi atestări despre armată le întîlnim în cronicele lui G. Ureche, M. Costin, I. Neculce. În Letopiseţul... lui G. Ureche apare chipul măreţ al lui Ştefan cel Mare şi a urmaşilor săi, iar la I. Neculce, fost martor la bătălia de la Stălineşti, întîlnim descrierea cu lux de amănunte a acestei bătălii şi rolul Oastei Moldovei la ea. Alte atestări ale temei se desprind din opera lui D. Cantemir, o minte luminoasă, G. Asachi, C. Negruzzi, D. Bolintineanu. Cel mai eroic şi important moment pentru români – Războiul ruso-turc, 1877-1878, a lăsat urme adînci, atît în viaţa poporului, cît şi în literatură. Bătăliile de la Plevna, Şipca au fost hotărîtoare, România şi-a consolidat independenţa, iar cele mai mari personalităţi ale timpului n-au rămas indiferente de soarta poporului.
            M. Eminescu, cel mai mare poet, cel mai mare înţelept al nostru, un mare jurnalist şi publicist împărţea societatea în 2 clase – pozitivă şi negativă. Cu un respect deosebit faţă de armată el o plasează în clasa pozitivă, publicînd articole puternice. Doina, La arme sînt  adevărate valori pentru noi.
            V. Alecsandri, un mare poet, prozator, dramaturg şi patriot a ilustrat în frumoasele şi duioasele sale lucrări – Sergentul, Peneş Curcanul, Eroii de le Plevna ş. a. vitejia şi dragostea faţă de ţară a ostaşilor români. Un alt mare poet care a scris despre armata română şi a cîntat gloria României în Cîntece de vitejie este G. Coşbuc.
             Frumoase exemplificări ale temei ni le propun şi alţi mari scriitori – L. Rebreanu (Pădurea spînzuraţilor, Adam şi Eva), C. Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război), M. Preda (Delirul), V. Gheorghiu (Ora 25, Nistrul în flăcări), G. Topîrceanu, A. Mateevici, M. Sadoveanu (romanele istorice), I. Druţă (Povara bunătăţii noastre), L. Istrate, Vl. Beşleagă ş. a.
            Militarii i-au pus dlui Vl. Pohilă întrebări la care au primit răspunsuri frumoase, bogate în amănunte. Scriitorul le-a citit tinerilor militari versuri din poeţii naţionali menţionaţi mai sus, iar cuvintele sale de încheiere au fost ca un îndemn pentru toţi ostaşii de azi: Gîndul meu a fost să vă arăt că literatura noastră a înscris cele mai frumoase fapte şi momente ale ostaşilor romăni, că pe paginile ei figurează bravi ostaşi români, moldoveni; că  literatura e o lume fără margini, iar lectura – o lume cară vă aşteaptă. Vă îndemn să veniţi la această frumoasă bibliotecă, să vă relaxaţi şi să citiţi.