Margareta
CEBOTARI,
bibliotecar
principal, Filiala „Onisifor Ghibu”
Activitatea desfăşurată
la Filiala „Onisifor Ghibu” a avut loc în cadrul manifestărilor dedicate
împlinirii a 154 de ani de la Mica Unire, organizată în parteneriat cu Asociaţia
Istoricilor din Republica Moldova, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM,
Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM, Institutul Cultural Român „Mihai
Eminescu” din Chişinău.
Publicul doritor de a fi în această zi
împreună cu mari personalităţi din viaţa politică şi socială, de a audia
comunicările expuse de cercetători
ştiinţifici în domeniul istoriei din Republica Moldova şi România abia de
încăpea în sala vastă a bibliotecii. Mesaje de salut şi felicitări cu ocazia
marcării acestui eveniment istoric important au adresat asistenţei din sală mai
mulţi invitaţi: dr. hab. în istorie Gheorghe Postică, viceministru al Culturii
din Republica Moldova; dr. în istorie Gheorghe Cojocaru, directorul
Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM; dr. în istorie Igor Şarov,
decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM; dr. în istorie Petre Guran, directorul
Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău; Nicolae Dabija,
preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, membru de onoare al
Academiei Române. Fiecare din ei a ţinut să reitereze că Unirea Principatelor care
s-a produs la 24 ianuarie 1859 a fost un eveniment pregătit de întregul parcurs
al istoriei neamului românesc, având un impact ulterior cardinal în evoluţia şi
dezvoltarea statului unitar român modern, menţionând că trebuie să fim
recunoscători înaintaşilor noştri care au realizat această Unire.
Susţinerea
publicului a fost acordată alocuţiunilor la tema dată expuse de moderatorii evenimentului:
Alexandru Moşanu, dr. hab. în istorie, prof. univ., membru de onoare al
Academiei Române, preşedinte de onoare al Asociaţiei Istoricilor din Republica
Moldova; Gheorghe Negru, dr. în istorie,
preşedinte interimar, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova; Ion Negrei,
vicepreşedinte, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova. Ei au prezentat o
mică incursiune în istoria evenimentelor care au precedat şi urmat Unirii
Principatelor din 24 ianuarie 1859, menţionând că trebuie să fie raportate
corect aceste evenimente în studiile ştiinţifice efectuate.
Adevărul
istoric trebuie să fie afirmat continuu, au fost convingerile expuse în
dezbaterile care au urmat pe parcursul manifestării, susţinute de: Andrei
Eşanu, academician, AŞM, membru de onoare al Academiei Române; Demir Dragnev,
dr. hab. în istorie, prof. univ., membru-corespondent, AŞM; Ion Agrigoroaiei,
dr. în istorie, prof. univ., Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi; Valeriu Matei,
poet, membru de onoare al Academiei Române; Ion Constantin, dr. în istorie,
cercetător ştiinţific, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, cercetător
ştiinţific asociat, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Academia
Română; Vladimir Beşleagă, scriitor,
Uniunea Scriitorilor din Moldova; Pavel Parasca, dr. hab. în istorie, prof.
univ., ULIM ; Gheorghe Palade, dr. în
istorie, conf. univ., USM; Anatol Petrencu, dr. hab în istorie, prof. univ., USM;
Nicolae Ciubotaru, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică „Ion
Creangă” din Chişinău.
În
final s-a specificat necesitatea unirii eforturilor cercetătorilor din
Republica Moldova şi România pentru
editarea în anul 2014, la cea de a 155-a aniversare a Unirii a unei lucrări
ample, special dedicată acestui
eveniment, reiterând că 24 ianuarie 1859 reprezintă momentul în care o elită
politică şi culturală a demonstrat că istoria se face prin propria voinţă a
poporului, la masa tratativelor.
Rolul acestor comemorări ale unor evenimente
istorice este enorm – ele întemeiază în conştiinţa tineretului de azi spiritul
responsabilităţii pentru trecutul şi viitorul ţării.
A urmat lansarea şi
prezentarea mai multor studii documentare şi reviste de istorie, parte din ele
fiind donate doritorilor de a le avea în bibliotecile personale şi desigur o
donaţie consistentă s-a făcut din partea Institutului de Istorie, Stat şţi
Drept al AŞM pentru îmbogăţirea colecţiilor Filialei „Onisifor Ghibu”.
Prezentând volumul Ioan Pelivan: istoric al mişcării de eliberare
naţională din Basarabia (ediţie îngrijită, studiu introductiv, note,
bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru,
Bucureşti, 2012) – scriitorul Vladimir
Beşleagă a incitat interesul publicului la maxim, adresând şi un înflăcărat
îndemn: „Trecutul acestui popor este un şir întreg de martiri, trebuie să
cunoaştem aceşti martiri, adevăraţi eroi ai neamului!”. Un moment inedit şi
impresionat pentru public a fost prezenţa în sala bibliotecii a dnei Ileana
Pelivan, strănepoata lui Ioan Pelivan. Emoţiile o copleşeau în timp ce le
vorbea celor prezenţi despre această personalitate istorică, amintirile despre
el fiind păstrate şi transmise cu sfinţenie, în sânul acestei familii, din
generaţie în generaţie.
Volumul
de studii istorice în baza documentelor din acea perioadă Destinul românilor basarabeni sub
dominaţia ţaristă (Ch., 2012), autor
dr. în istorie Dinu Poştarencu a
fost reflectat şi apreciat la justa valoare în comunicarea sa de dr. în istorie Constantin Ungureanu. Un alt volum documentar de excepţie –
Documente
privind istoria Moldovei sub ocupaţia militară rusă (1806-1812), alcătuitori:
Alexei Agachi, Ion Varta, Valentin Constantinov, Larisa Svetlicinâi, Tatiana Varta, editat de Institutul de Stat, Istorie şi
Drept (Ch., 2012) – a fost trecut în revistă de dr. Vlad
Mischevca.
Poetul Valeriu Matei a reiterat necesitatea cunoaşterii vieţii şi
activităţii politice a titanicului Nicolae Iorga, prezentând volumul Discursuri parlamentare, vol.
II (1919-1923). Publicul a
fost informat şi despre apariţia celei de a doua ediţii a studiului: Pactul Ribbentrop-Molotov şi agresiunea
sovietică împotriva României. Culegere
de documente (1939-1991) – selecţia, traducerea şi îngrijirea textelor,
prefaţă şi note de Valeriu Matei, apărut în anul 2012 la Ploieşti.
În premieră absolută, a menţionat dr. Ion Constantin
(România) aici, la Chişinău, prezentăm două volume de excepţie (la Bucureşti
lansarea urmează a avea loc): România (1945-1989). Enciclopedia regimului
comunist. Represiunea, vol. II, F-O şi
România (1945-1989). Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de
stat, de partid, obşteşti şi cooperatiste (editate de Institutul pentru Studiul
Totalitarismului de la Academia Română, Bucureşti, 2012).
Specificarea
conţinutului şi a evenimentelor principale reflectate în paginile ediţiei
periodice Revista de Istorie a Moldovei (nr. 2, 3-4, 2012) a prezentat dr.
Ion Jarcuţchi. Materialele publicate în Anuarul Institutului de Istorie
al AŞM. 2011(Ch., 2012) au
fost comunicate publicului de Demir Dragnev, membru corespondent al AŞM.
Revista Destin românesc, ediţie specială (nr.
5-6, 2012), dedicată lui Alexandru Moşanu – 80 de ani. Unitatea
românească – călăuză principală în activitatea omagiatului – a fost prezentată de acad. Andrei
Eşanu, accentuând că inedit este publicarea memoriilor lui A. Moşanu, Preşedintele
Primului Parlament al Republicii Moldova, menţionând că acest număr de revistă
este deja un document istoric la care vor apela cercetătorii celei de a doua jumătăţi
a secolului XX.
Donaţia de reviste Magazin
istoric şi Destin românesc
tuturor utilizatorilor care au fost la
bibliotecă în această zi va contribui la satisfacerea dorinţelor de lectură, la
sporirea gradului de diseminare a informaţiilor istorice veridice.
