Elena DABIJA,
director, Centrul Academic Internațional Eminescu
Centrul Academic Internaţional
Eminescu a organizat o activitate culturală de amploare cu genericul EMINESCU AL VREMII NOASTRE – un eveniment de comemorare a 124 de ani
de la trecerea în eternitate a Geniului Mihai Eminescu și 130 de ani de la
publicarea poemului LUCEAFĂRUL.
Sala a fost arhiplină de personalități și
admiratori ai lui Mihai Eminescu. Oaspete de onoare a fost și Exelența sa
Domnul Mehmet Selim Kartau – Ambasador al Turciei în Republica Moldova.
Directoarea Elena Dabija a salutat publicul și a anunțat desfăşurarea
programului menționând: „Nichita Stănescu a scris: Eminescu nu este un idol,
el nu este un zeu. El este ceea ce este: Noi în noi. În fiecare zi și
astăzi îndeosebi noi cu toții am venit în această sală fiecare cu un Eminescu
al său.”
Domnul acad. Mihai Cimpoi,
director onorific al Centrului Eminescu a vorbit despre traducerea operei
eminesciene în 77 de limbi, despre edițiile recent apărute de sub tipar,
nominalizând cărțile: Eminescu, Mihai. Poesii;
Eminescu, Mihai. Poezii; Cimpoi,
Mihai. Mihai Eminescu: dicționar
enciclopedic; Doca, Gheorghe.
Eminescu: o perspectivă dialogică (Vol. I, II); Codreanu, Theodor. Basarabia eminesciană; Spiridon, Monica.
Eminescu: proza jurnalistică; Dolgan,
Mihai. Eminescu: arta și filosofia
iubirii.
Colecţia
eminesciană s-a valorificat cu aceste ediţii, care rămân să trezească interes
cititorilor și admiratorilor setoși de tainele universului eminescian.
Un eveniment deosebit a fost
lansarea ediției bilingve Eminescu, Mihai. Luceafărul=Sabaa yldizi (Luçafar), recent editată la Editura „Pontos” și tradusă în limba găgăuză de către scriitorul
găgăuz Todur Zanet. Academicianul Mihai Cimpoi a scris în prefața cărții despre
epopeea și traducerea Luceafărului în
alte limbi și a menționat: „Repertoriul
traducerilor se îmbogățește prin această versiune, realizată de talentatul
scriitor găgăuz Todur Zanet care a găsit mijloace adecvate atât pentru a reda
cadrul de basm, cât și pentru a pătrunde în adâncurile filosofice ale poemului.”
Traducătorul a vorbit cu mare
bucurie despre această traducere, a recitat un fragment din Luceafărul și a menționat: „Visul meu s-a realizat și etnia găgăuză are
posibilitate să citească acest poem.
Important nu este traducerea Luceafărului realizată de mine, important este
Luceafărul scris de MareleGgeniu Mihai Eminescu ” A mulțumit soției Olga,
care i-a ajutat să realizeze traducerea și tuturor care au contribuit la
editarea acestei cărți, a dăruit cărți cu autografe celor prezenți în sală și
pentru colecția Centrului Eminescu.
Domnul Ambasador al Turciei a
menţionat universalitatea lui Mihai Eminescu, a lăudat exelenta traducere a Luceafărului și a apreciat acest efort
intelectual al domnului Todur Zanet, a vorbit despre relaţiile culturale ale
Turciei cu Republica Moldova și etnia găgăuză. A fost martorul evenimentului pe
toată durata, astfel a auzit cum domnițele Rana și Zeinep Ustin au citit în
limba turcă poeziile lui Mihai Eminescu.
Despre această realizare a
domnului Todur Zanet au vorbit reprezentanți ai culturii găgăuze și bineânțeles
membrii familiei: Zoia Tanasoglu (Novac) – sponsor al acestei ediții, Maria
Doikova – mătușa, Vasilii Ivanciuc – Directorul Departamentului Cultură Autonomie
Teritorială Găgăuzia și Ludmila Bodrug – consilier al avocatului Parlamentar
Aurelia Grigoriu, care i-a decernat Diplomă
de onoare: „Pentru contribuție remarcabilă la promovarea dialogului intercultural a
valorilor culturii române, menținerea și afirmarea identității lingvistice a
etnicilor găgăuzi”.
Despre genialitatea lui Mihai
Eminescu, editarea și studierea operei a vorbit scriitorul Valeriu Matei,
directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, care a venit în dar cu
mai multe exemplare a volumului Cimpoi,
Mihai. Mihai Eminescu: dicționar
enciclopedic, al cărui tiraj a fost realizat de Institutul Cultural Român
„Mihai Eminescu”, accentuând: „Acest
dicționar este o capodoperă a culturii române și nu este pentru academicieni,
este pentru fiecare de la mic la mare.” Domnul Valeriu Matei a făcut publicitate în premieră absolută
a fotografiilor-fragmente din pictura chineză de la 1676 cu chipul lui Nicolae
Milescu Spătaru menționând: „...în 1676,
în timp ce conducea cea dintâi solie oficială rusească la împăratul Chinei,
Nicolaie Milescu Spătarul s-a învrednicit de onoarea de a fi pictat de pictorii
oficiali ai bogdâhanului. Lucrarea aceasta a fost considerată pierdută timp de
mai bine de trei veacuri. Astăzi avem aceste fotografii-fotocopii, fragmente
din pictura chineză de la 1676. Doresc și este foarte binevenit ca la astfel de
evenimente la care suntem martori astăzi aici, la Centrul Academic Eminescu,
dar și în alte lăcașuri culturale să venim cu noi descoperiri și noi fapte de
onoare ale înaintașilor noștri.”.
Compozitorul Constantin Rusnac
a făcut o surpriză pentru acei prezenți în sală oferindu-le o copie a
acrostihului EMINESCU și o
predilecție EMINESCU, a vorbit despre
muzicalitatea operei eminesciene și așezându-se la pian a interpretat melodia Ce te legeni codrule.
A urmat apoi un moment poetic
cu genericul: ÎNTRU SLAVA LUI EMINESCU
la care au evoluat: cu un recital actorii Margareta Nazarchevici și Iurie
Gologan, urmați de studenții de la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” Mihaela Golan
cu romanța Mai am un singur dor și
Mâțu Sergiu cu melodia Eminescu pe
versurile lui Grigore Vieru, ambii fiind discipolii profesoarei de pian Elena
Driga.
Vizitatorii au posibilitate să
admire vernisajul de pictură: ȚARA MEA DE
GLORII, ȚARA MEA DE VIS...autori fiind: Dumitru și Dumitru (junior)
Pomârlean și să facă cunoștință cu expozițiile de documente: LUCEAFĂRUL – UN POEM AL LUMINII NEMURITOARE
și CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE-A SCRIS.
Mulți admiratori a avut și va
mai avea Mihai Eminescu, care vor citi opera şi vor descoperi înţelesurile
ascunse.
Mihai Eminescu a fost și va
rămâne peste vreme o CARTE DESCHISĂ!
Grija și onoarea pentru Mihai Eminescu este cunoscută pe meridianele lumii. Și
noi, românii de pretutuindeni, avem onoarea și datoria să-l cinstim și să-l
cunoaștem pe Eminescu în toată multitudinea sa – ca simbol al neamului.
Mihai Eminescu este al nostru,
al acelora care au încercat să se apropie de el și care se vor mai apropia,
precum ne-a scris în genialul său LEGĂMÂNT
marele poet Grigore Vieru – lacrima lui Mihai Eminescu:
S-o lăsați așa, deschisă,
Ca băiatul meu ori fata
Să citească mai departe
Ce n-a dovedit nici tata.
Fiecare din noi avem menirea
să facem un pas spre Eminescu, spre CARTEA
SA MEREU DESCHISĂ!
Mulțumesc tuturor participanților
la acest eveniment, acelor care au contribuit la realizarea programului și
bineânțeles colegelor de breaslă de la Centrul Eminescu pentru activitatea
prodigioasă realizată zi de zi întru dăinuirea lui Eminescu și a culturii
naționale.
