Tatiana PAŞCAN,
bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”
Iubirea adevărată se pliază pe
modelul lui Dumnezeu și se
manifestă atunci când iubești
pe celălalt ca pe tine însuţi.
Aceasta asigură conexiunea spirituală dintre cei ce se iubesc, până când ajungi
să se întrebe: „Cine e, eu și dublura,
el și dublura?” (Moni Stănilă).
Deși
afară era frig, iar ploaia continua să cadă, în Biblioteca „Onisifor Ghibu”
domnea o atmosferă plăcută, încălzită de buna dispoziție a celor care, fiind pasionați de arta cuvântului, s-au
adunat pentru prezentarea romanului intitulat „Al 4-lea” de Moni Stănilă.
Coordonatorul acestui eveniment a fost
directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, criticul și
cercetătorul literar Vitalie Răileanu. Am avut onoarea să avem ca oaspeți pe Nina Corcinschi, profesor
universitar și critic literar; Aliona Grati, doctor
habilitat în filologie, cercetător ştiinţific şi critic literar; scriitorul
Dumitru Crudu; soțul
tinerei autoare, cunoscutul prozator Alexandru Vakulovski și studenții Institutului de Relații Internaționale.
Deschiderea evenimentului a fost
realizată de domnul Vitalie Răileanu, care a apreciat atât talentul tinerei autoare de a mânui condeiul,
cât și iscusinţa ei de a conduce cenaclul
„Republica”, care își
capătă, treptat, numele de „Cenaclul lui Moni” și
devine „Turnul de fildeș”,
în sensul bun al cuvântului.
Profesorul universitar și
criticul literar, Nina Corcinschi a
evidențiat
valoarea cuprinsului şi conţinutului romanului „Al 4-lea”, realizând o
interpretare gnoseologică a lucrării. Ea afirmă: „Am citit romanul de trei ori și
de fiecare dată am revenit cu aceeași
plăcere și interes. Opera poate fi interpretată ca un
roman de dragoste, dar unic și original fiindcă pune în
prim plan iubirea ca sentiment fundamental, care străbate ființa umană, o îndrăgește și
îi asigură regăsirea de sine. Retorica pasiunii e substituită de o retorică
spirituală, din care jocurile sexuale, seducțiile lipsesc”. Nina Corcinschi subliniază
faptul că romanul oferă „revelația
sacrului și a morții”,
despre care vorbește
Mircea Eliade, excluzând
„revelația
sexualității”. Moni
Stănilă oferă perspectiva unei iubiri mistice, ce se pliază pe modelul lui
Dumnezeu și dragostea lui față de oameni. În roman se conturează trei
etape ale inițierii
spirituale.
Prima etapă este inițierea prin iubire și
purificarea prin suferință.
Personajul feminin este cel care parcurge acest drum, ajutat fiind de „el”,
personajul masculin, care îi oferă lecția
spirituală a încrederii omului în om. El o ajută să fugă, să
depășească
obstacolele, care par imposibile de trecut și din cauza durerii din
piciorul rănit. Romanul își
relevă semnificațiile și
prin multitudinea simbolurilor. Se conturează simbolul Muntelui, loc al revelațiilor spirituale, al
apropierii de Dumnezeu. Sugestiv este și faptul că cei doi primesc
ajutor din partea bătrânului din vârful muntelui. Aici se leagă relații autentice dintre personaje.
Cea de-a doua etapă cea este cea a inițierii mistice, a revelațiilor spirituale din vârful Muntelui,
unde viața e trăită
altfel. Nu mai există constrângerile spațiale și
temporale, e o bucurie pură după tiparul edenic. Iubirea pe care o găsești aici pornește din inimă, trece prin
filtrul experienței,
voinței,
înseamnă trăire, conștientizare,
sacrificiu. Scopul este să ajungi să iubești
străinul ca pe tine însuți.
Cea de-a treia etapă include criza
sufletească provocată de plecarea personajului masculin de pe munte. Durerii
fizice i se adaugă durerea sufletească. Iar
finalul este o actualizare a modelului dăruirii supreme, căci ea îi dă lui
inima.
Aliona Grati, doctor habilitat în filologie,
cercetător ştiinţific şi critic literar, afirmă: „Am citit romanul „cu lupa”,
analizându-i inițial
structura și concepțiile” şi consideră că opera „Al 4-lea” este
un roman modernist și nu tradiționalist. Nu abundă în epică,
este un experiment narativ, un text „hibrid”, care se apropie de cel poetic, se
află la granița dintre
roman și poem liric, filosofic, teologic. Opera are
mai multe nivele de lectură. Primul este urmărirea aventurii a două personaje.
Totul plutește într-un
univers oniric, autorul ne lasă pe noi să bănuim ce se întâmplă și
aceasta oferă posibilitatea de a privi în subtext. Finalul surprinzător cere o
relectură. „Al 4-lea” poate fi interpretat și ca roman polemic. Deși valorifică modelul existențialist a lui Kafka, totuși eroina găsește, în final, liniștea care izvorăște din iubire. Ea , spre
deosebire de existențialiști, se supune și
crede fără să-și
mai pună întrebări și fără a mai căuta probe.
Romanul preferă căutării adevărului, credința fără ezitări și
rezerve.
„E o plăcere deosebită să observi cum
se împletesc cuvintele în roman, foarte dulce, românește, senzual”, afirmă Aliona Grati.
Scriitorul Dumitru Crudu consideră că în roman ar fi
vorba și despre alteritate și
relația cu străinii.
Deși
personajele vorbesc limbi diferite și decalajul de vârstă e mare,
totuși străinul
nu a ezitat să ofere ajutor. Romanul poate fi citit și
ca o alegorie a evadării dintr-o țară, oricare ar fi ea:
Moldova, România, etc., spre o altă țară liberă, sugerată în
context de simbolul muntelui.
Cartea lui Moni Stănilă e și
un roman al inițierii,
al devenirii spirituale, afirmă Dumitru Crudu. Trecerea râului, ascensiunea
muntelui poate simboliza trecerea într-o altă lume, ascensiunea dantescă. Romanul
e ornamentat cu multe detalii și poate fi văzut și
ca o confruntare dintre bărbați și
femei, confruntare în urma căreia ambii sunt schimbați. Scenele de luptă dintre el și
ea sunt reprezentative în acest sens. Multitudinea posibilităților de interpretare este
dovada valorii operei.
Dumitru Crudu a mai remarcat și
faptul că Moni este cea care aduce în literatura basarabeană „Muntele”, cu
tainele și farmecul lui, cu bucuria ascensiunii, căci
noi nu avem muntele nici ca spațiu
geografic, nici ca temă artistică.
Ne-am putut bucura și
de audierea câtorva fragmente, lecturate de însăși autoarea romanului „Al 4-lea”. Tot ea ne-a dezlegat puțin și
misterul titlului, mărturisind că cel
de-al patrulea este străinul
care vine din întuneric. Cele trei personaje amintesc de Sfânta Treime:
Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul sfânt, care sunt
modelul iubirii perfecte și al uniunii. Între Ei lipsește orice clasificare
ierarhică. Acolo unde sunt trei mereu este loc pentru al patrulea, al cincilea și
pentru restul lumii.
La finalul evenimentului Vitalie
Răileanu a sugerat ideea de a invita studenţii de la facultatea de Teologie la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, la o polemică, cu
scopul de a continua să descoperim tainele și adevărurile încifrate
artistic în romanul „Al patrulea” de Moni Stănilă. Pentru că o operă de mare
valoare nu-şi epuizează niciodată semnificaţiile.