Elena
CALDARE,
Filiala „Alba
Iulia”
La manifestările de la Alba Iulia dedicate
Zilei Naţionale din acest an, după cum susţin autorităţile publice locale, au participat
peste 25.000 de persoane. Printre acestea
şi un grup de basarabeni, veniţi pentru a participa la lucrările
Congresului Spiritualității Românești. Biblioteca „Alba Iulia” din Chişinău a
fost reprezentată de către managerul Elena Caldare, care a avut parte de
bucuria reîntâlnirii cu colegii de breaslă de la BJ „Lucian Blaga”, cu prieteni şi susţinători mai
vechi şi mai noi ai bibliotecii: consilierul Consiliului Județean Alba, Ioan Bâscă, poetul Ion
Mărgineanu, economistul, istoricul Ioan Străjan, sculptorul Romi Adam,
jurnalistul Ioan Hănţulescu, scriitorul Cornel Nistea etc. Aceste întâlniri au
fost şi productive: în bibliotecă au intrat 5 titluri noi de carte cu
dedicaţii, un medalion cu chipul poetului Adrian Păunescu - premiu din partea sculptorului
Romi Adam, reviste, ziare, pliante…
Dar să revenim
la manifestările de la Alba Iulia. În prima parte a
zilei au avut loc: depunere de coroane de flori la statuile personalităţilor
care sunt legate de Marea Unire, primirea simbolică a soliilor la Sala Unirii , un Te
Deum oficiat pe un podium în curtea Catedralei Reîntregirii, paradă militară la
care au participat 860 de militari şi
peste 40 de echipamente de tehnică de luptă. Avioanele MIG 21 Lancer care urmau
să survoleze zona nu au mai zburat din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. La
o parte dintre aceste manifestări a participat şi preşedintele nou ales a
românilor, Klaus Iohannis. În a doua jumătate
a zilei au avut loc concerte de muzică
populară şi uşoară organizate în aer liber în Latura de Vest a Cetăţii Alba
Carolina în pofida ploii care a durat în toată după-amiază. Organizatorii, ca
de obicei, au distribuit gratuit peste 6.000 de porţii de friptură şi cârnaţi,
dar şi câte un pahar cu vin.
Şirul
manifestărilor s-a încheiat luni seară cu un spectacol pirotehnic - artificii
în culorile drapelului României: roşu, galben şi albastru.
A
doua zi au continuat lucrările Congresului
Spiritualității Românești, ajuns la cea de-a
XVI-e ediție. Tema
dezbaterilor – „Românii de pretutindeni și strategia apropierii de țară". La Congres au participăt aproximativ 200 de invitaţi,
oameni de cultură, reprezentanți ai românilor din mai multe ţări, academicieni,
preoţi, istorici, scriitori, traducători, cercetători, bibliotecari, cadre
didactice etc., reprezentanţi
ai comunităţilor româneşti din diasporă. La deschiderea
lucrărilor în plen, Înalt Preasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a
prezentat bincuvântarea Preafericitului Daniel, Patriarhul României, adresată
participanților la acest Congres, pentru comuniune statornică și roditoare. Lucrările
s-au desfăşurat în trei secţiuni în cadrul cărora s-au dezbătut următoarele
teme: „Descoperiri arheologice recente pe teritoriul Daciei și ecoul lor în
lume”, „Evocarea lui Nicolae Bălcescu (160 de ani de la moarte) și Avram Iancu
(140 de ani de la moarte) – promotori ai unității de neam”, „Împlinirea a 200
de ani de rezistență a Basarabiei (1812-2012), în contextul relațiilor România
- Republica Moldova. În cadrul Congresului Spiritualităţii
Româneşti, la Alba Iulia ,
pe Aleea Scriitorilor, a avut loc dezvelirea bustului poetului Ioan Alexandru
(1941-2000), evocat de participanţi, precum poetul Ion Mărgineanu, scriitorul
Vasile Tărâţeanu, sculptorul, realizatorul bustului, Romi Adam, cel care a mai
realizat şi alte busturi amplasate pe Aleea Scriitorilor: Grigore Vieru, Adrian
Păunescu, Aron Cotruş. Printre cei prezenţi - şi viceprimarul
oraşului Alba Iulia – Dorin Şerdean, Vasile Tărâţeanu (Ucraina), Ion Brad, Ioan
Străjan, Victor Crăciun, Marian Munteanu, delegaţia de la Chişinău.
În
finalul lucrărilor a fost adoptată Rezoluția Congresului al XVIII-lea de la Alba Iulia din 3
decembrie 2014. Printre punctele cheie ale rezoluţiei menţionez consemnarea, peste patru ani, a Centenarului Marii; Susținerea cu fermitate a
Republicii Moldova în vederea INTEGRĂRII în Uniunea Europeană și accentuarea
influenței diplomatice pentru ca Ucraina și Serbia, țări în care se află peste
un milion de români, indiferent de numele care îi definește în decursul
vremurilor, să devină membre ale Uniunii Europene, astfel încât comunitățile
noastre istorice să beneficieze de aceeași calitate și de aceleași drepturi,
făcând parte din același neam; Constituirea unei Comisii Tripartide România –
Republica Moldova – Ucraina în vederea statuării istorice a situației românilor
din acest areal care cuprinde importante zone de românitate, pe lângă Centrul
Basarabiei devenit Republica Moldova,
Transnistria, Bucovina de Nord (Zona Cernăuți), Herța, Hotin, Transcarpatia,
Buceac, zona Odesită, și stabilirea pârghiilor necesare pentru ca românii să
beneficieze de aceeași limbă, credință, educație și instrucție egală cu frații
din țară, să cunoască aceeași dezvoltare spirituală, artistică, științifică,
asigurându-se creația și valorile românești. În acest mod vor fi eliminate de
drept consecințele Pactului Ribbentrop – Molotov (Hitler – Stalin) în urma
căruia s-a trasat fărâmițarea Basarabiei și împărțirea ei între mai multe
state; Crearea unei STRUCTURI SPECIALE de tip federativ, interstatale, între
România și Republica Moldova, constituind o PREMIERĂ MONDIALĂ, prin care,
recunoscându-se existența aceleiași spiritualități se va promulga același
sistem de educație, învățământ, dezvoltare a științei, culturii și artei, a
problemelor privind energia și sănătatea, susținerea sportului, turismului,
altor domenii, inclusiv prin organizarea unor instituții, așezăminte, forme economice
și administrative comune etc.