marți, 9 decembrie 2014

Artificii tricolore la Alba Iulia de Ziua Naţională a României

Elena CALDARE,
Filiala „Alba Iulia”
La manifestările de la Alba Iulia dedicate Zilei Naţionale din acest an, după cum susţin  autorităţile publice locale, au participat peste 25.000 de persoane. Printre acestea şi un grup de basarabeni, veniţi pentru a participa la lucrările Congresului Spiritualității Românești. Biblioteca „Alba Iulia” din Chişinău a fost reprezentată de către managerul Elena Caldare, care a avut parte de bucuria reîntâlnirii cu colegii de breaslă de la BJ „Lucian Blaga”, cu prieteni şi susţinători mai vechi şi mai noi ai bibliotecii: consilierul Consiliului Județean Alba, Ioan Bâscă, poetul Ion Mărgineanu, economistul, istoricul Ioan Străjan, sculptorul Romi Adam, jurnalistul Ioan Hănţulescu, scriitorul Cornel Nistea etc. Aceste întâlniri au fost şi productive: în bibliotecă au intrat 5 titluri noi de carte cu dedicaţii, un medalion cu chipul poetului Adrian Păunescu - premiu din partea sculptorului Romi Adam, reviste, ziare, pliante…
Dar să revenim la manifestările de la  Alba Iulia. În prima parte a zilei au avut loc: depunere de coroane de flori la statuile personalităţilor care sunt legate de Marea Unire, primirea simbolică a soliilor la Sala Unirii, un Te Deum oficiat pe un podium în curtea Catedralei Reîntregirii, paradă militară la care au participat  860 de militari şi peste 40 de echipamente de tehnică de luptă. Avioanele MIG 21 Lancer care urmau să survoleze zona nu au mai zburat din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. La o parte dintre aceste manifestări a participat şi preşedintele nou ales a românilor, Klaus Iohannis. În a doua jumătate a zilei au avut  loc concerte de muzică populară şi uşoară organizate în aer liber în Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina în pofida ploii care a durat în toată după-amiază. Organizatorii, ca de obicei, au distribuit gratuit peste 6.000 de porţii de friptură şi cârnaţi, dar şi câte un pahar cu vin. 
Şirul manifestărilor s-a încheiat luni seară cu un spectacol pirotehnic - artificii în culorile drapelului României: roşu, galben şi albastru.
            A doua zi au continuat lucrările Congresului Spiritualității Românești, ajuns la  cea de-a XVI-e ediție. Tema dezbaterilor – „Românii de pretutindeni și strategia apropierii de țară". La Congres au participăt aproximativ 200 de invitaţi, oameni de cultură, reprezentanți ai românilor din mai multe ţări, academicieni, preoţi, istorici, scriitori, traducători, cercetători, bibliotecari, cadre didactice etc., reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din diasporă. La deschiderea lucrărilor în plen, Înalt Preasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a prezentat bincuvântarea Preafericitului Daniel, Patriarhul României, adresată participanților la acest Congres, pentru comuniune statornică și roditoare. Lucrările s-au desfăşurat în trei secţiuni în cadrul cărora s-au dezbătut următoarele teme: „Descoperiri arheologice recente pe teritoriul Daciei și ecoul lor în lume”, „Evocarea lui Nicolae Bălcescu (160 de ani de la moarte) și Avram Iancu (140 de ani de la moarte) – promotori ai unității de neam”, „Împlinirea a 200 de ani de rezistență a Basarabiei (1812-2012), în contextul relațiilor România - Republica Moldova. În cadrul Congresului Spiritualităţii Româneşti, la Alba Iulia, pe Aleea Scriitorilor, a avut loc dezvelirea bustului poetului Ioan Alexandru (1941-2000), evocat de participanţi, precum poetul Ion Mărgineanu, scriitorul Vasile Tărâţeanu, sculptorul, realizatorul bustului, Romi Adam, cel care a mai realizat şi alte busturi amplasate pe Aleea Scriitorilor: Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Aron Cotruş. Printre cei prezenţi - şi viceprimarul oraşului Alba Iulia – Dorin Şerdean, Vasile Tărâţeanu (Ucraina), Ion Brad, Ioan Străjan, Victor Crăciun, Marian Munteanu, delegaţia de la Chişinău.

            În finalul lucrărilor a fost adoptată Rezoluția Congresului al XVIII-lea de la Alba Iulia din 3 decembrie 2014. Printre punctele cheie ale rezoluţiei menţionez consemnarea, peste patru ani, a Centenarului Marii; Susținerea cu fermitate a Republicii Moldova în vederea INTEGRĂRII în Uniunea Europeană și accentuarea influenței diplomatice pentru ca Ucraina și Serbia, țări în care se află peste un milion de români, indiferent de numele care îi definește în decursul vremurilor, să devină membre ale Uniunii Europene, astfel încât comunitățile noastre istorice să beneficieze de aceeași calitate și de aceleași drepturi, făcând parte din același neam; Constituirea unei Comisii Tripartide România – Republica Moldova – Ucraina în vederea statuării istorice a situației românilor din acest areal care cuprinde importante zone de românitate, pe lângă Centrul Basarabiei devenit  Republica Moldova, Transnistria, Bucovina de Nord (Zona Cernăuți), Herța, Hotin, Transcarpatia, Buceac, zona Odesită, și stabilirea pârghiilor necesare pentru ca românii să beneficieze de aceeași limbă, credință, educație și instrucție egală cu frații din țară, să cunoască aceeași dezvoltare spirituală, artistică, științifică, asigurându-se creația și valorile românești. În acest mod vor fi eliminate de drept consecințele Pactului Ribbentrop – Molotov (Hitler – Stalin) în urma căruia s-a trasat fărâmițarea Basarabiei și împărțirea ei între mai multe state; Crearea unei STRUCTURI SPECIALE de tip federativ, interstatale, între România și Republica Moldova, constituind o PREMIERĂ MONDIALĂ, prin care, recunoscându-se existența aceleiași spiritualități se va promulga același sistem de educație, învățământ, dezvoltare a științei, culturii și artei, a problemelor privind energia și sănătatea, susținerea sportului, turismului, altor domenii, inclusiv prin organizarea unor instituții, așezăminte, forme economice și administrative comune etc.