Tatiana Paşcan,
bibliotecar, Filiala „O. Ghibu”
Moderatorul acestui eveniment a fost preşedintele Uniunii
Scriitorilor din Republica Moldova Arcadie Suceveanu, poet, eseist şi ziarist.
Scriitorul a salutat cu căldură tinerii prezenţi la acest Festival şi a afirmat
că poeţii vor fi alături de ei, prin poezie, la cererea unirii cu România.
Cassian Maria Spiridon, preşedintele Uniunii Scriitorilor
din România (Filiala Iaşi) ne-a comunicat că „Poezia la Iaşi ” face parte din
proiectul cultural: Festivalului
Internaţional al Educaţiei şi vizează candidatura oraşului Iaşi de a fi
desemnat, în 2021, Capitală Culturală
Europeană. „Suntem convinşi că Iaşiul va primi acest titlu şi apreciem mult
contribuţia Republicii Moldova”, a afirmat
Cassian Maria Spiridon.
Dinu Flămând, poet, eseist, jurnalist francez, diplomat,
originar din România, laureat al Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”
pentru opera Omnia, s-a confesat că
îşi dorea o asemenea întâlnire încă cu 4 ani în urmă, când se afla în Brazilia
şi acolo a conştientizat că limba este un lanţ deosebit de solid, care poate
uni o naţiune. Pe tot teritoriu Braziliei, până în pădurile Amazonei se vorbeşte
aceeaşi limbă. Unitatea limbii portugheze ne determină să ne gândim la frumoasa
limbă română, în elogiul căreia poetul Dinu Flămând a recitat un sonet: „Limbă
română – pânză freatică/ şi aer de înălţimi al acestui popor / (...) Eşti
pentru mine laptele orfanului/ Care-şi descoperă pretutindeni o patrie/ Dacă o
are…”. „A doua patrie a noastră, matria
noastră este limba română!” a afirmat Dinu Flămând.
Christian Schenk, poet, eseist şi traducător bilingv
româno-german a venit tocmai din zona Rinului, acolo unde şi-au făcut opera cei
mai mari scriitori germani precum: Goethe, Shiller ş.a. Pentru meritele sale
deosebite în legăturile culturale Est-Vest cât şi pentru opera sa, Schenk a
fost numit în anul 2000 Cetăţean de Onoare al Oraşului Universitar Cluj-Napoca.
Poetul şi traducătorul Florentin Palaghia a mărturisit că
este pentru prima oară în Republica Moldova şi este sensibilizat de limba
vorbită pe acest teritoriu. Limbă care şi-a păstrat o nuanţă proprie, în care au
mai rămas imprimate durerile, suferinţele poporului provocate de evenimentele
istorice. „Cu cât mă apropii de această ţară, poezia ia amploare, capătă tot
mai multă culoare, tot mai mult suflet”, a afirmat Florentin Palaghia.
Toţi cei prezenţi la festival au avut parte de un moment
poetic deosebit, pentru că ce poate fi mai sincer şi mai frumos decât ca poeţii
să-şi recite propriile poezii! Nici cel mai iscusit orator nu poate să
transmită sensul unui poem mai bine decât cel care a trăit fiecare vers – poetul.
Cassian Maria Spiridon a recitat versurile: „Într-o
dimineaţă România s-a trezit/ vecină cu China/ cu o populaţie mai numeroasă/ ca
a Indiei/ cu o istorie invidiată/ inclusiv de Franţa/ cu poeţi mai mari/ decât
ai perfidului Albion/ (…) ordinea socială era desăvârşită/ anotimpurile
minunate/ românii fericiţi/ iar toate acestea/ se întâmplau/ într-o dimineaţă…“
Vitalie Răileanu a recitat originalul poemul „saga cântă”: „Unele saga cântă femeia/ frumos/ scăldată în nisipuri calde/ altele îl
proslăvesc pe Haarfager/ oprit să coboare în Infern/ iar Zâna mărilor/
îndrăgostindu-se de pletele lui/ l-a ademenit în adâncuri/ pieptănându-i/ în fiecare seară părul auriu/ ea se
oglindea în amurguri pe orizontul mării/ Liuleta!/ cea mai frumoasă Saga a fost zeitate:/ saga cântă”.
Întrebat, dacă ar fi să demonstreze frumuseţea limbii
române ce poet contemporan şi ce poezie ar alege, Arcadie Suceveanu a răspuns
că ar selecta poemul Prinţesa de Dinu
Flămându. În acest context, Dinu Flămându a recitat poemul menţionat:
„Înfloreau în ierburi călcâii ei/ noi, călăreţi de stepă, mai mulţi de trei/
prin Bugeag şi Kameniţa ne purtam/ guduroşi,/ cale de poştă tătară băteam
înspre Lipova/ pentru umerii ei frumoşi…”.
Sfatul unanim al poeţilor pentru toţi cei prezenţi la Festivalul „Poezia la Iaşi ” a fost să selectăm
cărţile pe care le lecturăm, să citim operele marilor clasici, să învăţăm şi să
cultivăm limba română, ridicând-o la rangul ei adevărat, căci numai aşa vom
putea rezista ca popor.
„Nu pierdeţi
timpul cu cărţile bune, pentru că astfel nu veţi avea suficient timp pentru
cele foarte bune!”, ne îndeamnă directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Vitalie Răileanu.