Anastasia Moldovanu, bibliotecar principal, Filiala de
Arte „T. Arghezi”
Jubileul a fost marcat în împrejurări
festive la sfârșitul lui noiembrie 2015 în contextul sincronizării a mai multor
evenimente publice frumoase – 1 decembrie, sărbătoarea naţională a României,
aprinderea luminițelor pe bradul de Crăciun și 75 de ani de la fondarea Academiei
de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP). O serie de evenimente comemorative sub genericul „75 de ani de învăţământ
artistic în R. Moldova" au evoluat în zilele 25-26 noiembrie la Chişinău,
fiind organizate de (AMTAP). Din cele mai reprezentative au fost Conferința științifică internaţională cu
genericul Educația artistică:
realizările trecutului și provocările prezentului, prilejuită de aniversarea a 75 de ani ai Conservatorului Moldovenesc de
Stat, instituție premergătoare Academiei de Muzică, Teatru și Arte
Plastice din Republica Moldova. Conferința în calitate de for științific
a menţionat că învăţătură muzicală și educația artistică care a existat
înainte de anul fondării instituției au fost chezășia succeselor de mai departe
- școala coregrafică, instrumentiștii, școala de canto academic și cea de canto
popular, lucruri incontestabile, care sunt parte din patrimoniul național al
Republicii Moldova. Reprezentanți din opt țări - Armenia, Bielarus, Israel,
Moldova, Serbia, România, Rusia, Ucraina, prezente la conferință, au abordat pe
parcursul a două zile diverse tematici privind educația artistică, arta
muzicală, etnomuzicologia, etnologia, arta teatrală, multimedia, artele
plastice, arhitectura, designul, științele socio-umane, culturologia,
managementul ș.a.
În forma
ei actuală, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice a fost instituită în baza reorganizării Universității
de Stat a Artelor (înființată prin comasarea Academiei de Muzică „G, Musicescu”
și a Institutului de Stat al Artelor, în 1999), la 1 septembrie 2002. Conservatorul de muzică și artă dramatică,
fondat la 1 ianuarie 1919 a fost prima instituție de învățământ artistic din
Chișinău. În anul 1928, la iniţiativa lui G.Enescu și în legătură cu sărbătorirea
jubileului de 10 ani de la Marea Unire, instituția a fost numită Conservatorul
„Unirea”. În anul 1940 este redenumit în Conservatorul de Stat din Chişinău. Academia
de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova este succesoarea
Conservatorului şi a instituţiilor de învăţământ muzical care şi-au desfăşurat
activitatea la Chişinău începând cu 1 ianuarie 1919. Pe parcursul istoriei sale
instituţia şi-a schimbat de mai multe ori denumirea şi structura. În
prezent Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice acoperă toate domeniile de
învățământ artistic universitar și postuniversitar, în iulie 2006 a fost
acreditată, iar trei ani mai tîrziu, în iulie 2009 a obținut certificatul de
acreditare științifică. Timp de 75 de ani, din anul fondării și până în prezent
instituția a avut circa 75 de promoții, a pregătit 14 500 de specialişti. Academia
de Muzică, Teatru și Arte Plastice dispune
de un corp profesoral-didactic format din personalități cunoscute ale muzicii,
teatrului, artelor plastice, precum I. Josanu, M. Munteanu, Gh. Mustea, Gh.
Ciobanu, A. Durbală și alții. Pregătește interpreți de muzică clasică, muzică
ușoară și muzică populară, compozitori, dirijori, muzicologi. Printre
absolvenții instituției sunt artiști ai poporului și laureați ai premiilor
naționale și internaționale: Maria Bieșu, Serghei Lunchevici, Tamara Ciobanu,
Eugen Doga, Veronica Garștea, Mihai Munteanu și alții. Instituția
încorporează patru facultăți: Artă instrumentală, Compoziție și Muzicologie; Artă
vocală, Dirijat și Pedagogie Muzicală. Facultățile
muzicale ale AMTAP pregătesc specialiști în toate domeniile artei muzicale:
muzică academică: compoziție, muzicologie, interpretare instrumentală, canto
academic, dirijat coral și simfonic; Muzică populară: interpretare
instrumentală, canto, etnomuzicologie; muzică ușoară și jazz: interpretare
instrumentală și canto; Teatru, Film și Dans. La această facultate sunt
pregătiți specialiști în toate domeniile artei teatrale, artei cinematografice,
artei coregrafice și managementului cultural-artistic. Absolvenții facultății
activează în toate teatrele din Rpublica Moldova, la Compania
„Teleradio-Moldova”, în instituțiile de cultură, la Studioul „Moldova-Film”, în
calitate de actori, regizori, dramaturgi, scenariști, teatrologi, pedagogi, maeștri
de balet, directori și manageri de teatru, de cămine culturale; Arte Plastice.
La această facultate sunt pregătiți specialiști în toate domeniile artelor
plastice: pictură, grafică, sculptură, artă decorativă aplicată, design
interior, design vestimentar, design textil.
Academia oferă studii
universitare (licență și masterat) la toate specialitățile, precum și studii de
doctorat la specialitățile Artă teatrală și Artă muzicală.
Un alt eveniment
interesant, pregătit și realizat de oamenii instituției în legătură cu jubileul
învățământului artistic a fost lansarea expoziției cu genericul Valorile prezentului prin prisma trecutului.
Clădiri și amintiri. S-a încercat să se facă o trecere prin filele istorice
ale clădirilor, patru blocuri de studiu și administrare în care își află
reședința actuala a AMTAP. Au fost expuse circa 50 de surse bibliografice și
literatură despre istoria clădirilor vechi.
Instituția este moștenitoarea unui patrimoniu național valoros, trei din imobile
sunt incluse în registrele naționale
ca monumente de istorie și arhitectură
de însemnătate națională. Pentru cititori ar fi interesantă și o informație
complementară legată de acest subiect. Chișinăul are multe clădiri vechi, învăluite de mister, care
ascund istorii din vieţile mai multor generaţii. Unele sunt renovate, altele
sunt uitate şi distruse, iar multe dintre ele au dispărut deja.
Blocul din strada Mateevici nr. 111, supraviețuind deja al
doi-lea secol, mai păstrează și astăzi un parfum special din acele timpuri. La
una din adunările nobiliare din 1899 s-a decis să se aloce un teren pentru
construcția unui imobil pentru patronatul copiilor familiilor de nobili.
Clădirea a fost concepută și construită după proiectul arhitectului Vl. Țâganco ca pension pentru copiii
de nobili, avizat în 1902, finisat în 1905. În același an ea a fost cedată
Ministerului Învățământului, devenind sediul gimnaziului nr. 3 de băieți din
Chișinău. În timpul Primului Război Mondial, din 1914 pînă în 1918, în
interiorul clădirii a fost dislocat Spitalul Militar. Tot în această clădire,
din decembrie 1917 pînă la 27 martie 1918 și-a ținut lucrările Sfatul Țării. La
27 martie 1918 aici s-a votat Actul Unirii. În anii interbelici, clădirea a avut
mai multe destinații. În 1925 a fost gazda primei expoziții internaționale din
Basarabia în prezența regelui Ferdinand, reginei Maria, prim-ministrului I.
C. Brătianu, a altor membri ai guvernului și delegațiilor din orașele și satele basarabene, apoi a trecut în
adminstrarea Ministerului Educației Naționale, iar din anul 1934 a devenit
sediul Facultății de Științe Agronomice a Universității din Iași, filiala din
Basarabia. În perioada postbelică a fost blocul adminstrativ al Institutului
Agricol. Din 1985 devine sediul de reședință al AMTAP.
Un alt bloc al
instituției se află în aceeași stradă, A.
Mateevici nr. 87 care deasemenea are o istorie destul de interesantă. A
fost conceput drept adăpost pentru bătrâni, ideea venind din partea principesei
Eufrosinia Fiodorovna Veazemskaia, născută Krupensakaia, care în anul 1897 a
primit moștenire un teren de pământ cu condiția de utilizare filantropică. Moștenirea
o alcătuia un vast teren viran, cu o parte de pădure, un lac, fînețe și o parte
a unui pîrău care traversa proprietatea. Se presupune că arhitectul clădirii a
fost același arhitect Vl. Țâganco. La începutul secolului al
XX-lea s-a început construcția Azilului pentru Bătrîni.
Arhitectura
este realizată în stil eclectic, cu reminiscențe ale stilului clasic. Clădirea
cu etaj a fost ridicată pe un plan în formă de teu prin amenajarea unui scuar
în fața clădirii, cu o puternică retragere de la linia roșie a străzii pentru a
proteja locuitorii azilului de animația străzii.
În anii interbelici în clădire își stabilise sediul Fundația Ţinutul
Nistru, în perioada postbelică aici s-a aflat Consiliul de Miniștri, din 1964
în clădirea vechiului azil activează AMTAP.
Blocul nr.
4 al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice se regăsește în fostul conac
urban al familiei Cazimir-Cheşco, de pe strada Serghei Lazo, nr. 24. Este cea mai veche clădire din
Chișinău (datează din anul 1858) și reprezintă o adevărată operă de artă - conacul
unde a locuit cândva Natalia Cheşco, regină a Serbiei, fiica unui colonel
basarabean. Primele informaţii
documentare datează din vara anului 1855, când a fost cumpărat de la licitaţia
organizată de Dumă un lot de pământ cu o suprafaţă de 1800 stânjeni pătraţi de
către Elizaveta Loran. Casa cu 11 odăi, construită după un proiect confirmat de
Comisia de construcţii şi Drumuri în noiembrie 1857, a fost vândută principelui Mihai A. Cantacuzin, după care, conacul intră în posesia
Zamfirei Cazimir-Cheşco, care este vizitată aici de nepoata sa Natalia Cheşco…
Fostul conac este astăzi un monument
de arhitectură de însemnătate naţională, introdus
în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la
iniţiativa Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Expoziția a fost
considerată de mai mulți participanți ca un bun început în valorificarea
documentară a istoriei patrimoniului chișinăuian. Prin aducerea în centrul
atenției a trecutului unor clădiri vechi sau încercat și niște acte
recuperatorii, de a reda faima și demnitatea de odinioară, simbolul nostru
identitar.
Domeniul
învăţământului artistic include activități
și a altor instituții de artă – școli de artă pentru copii și adolescenți: „A.
Şciusev”, Liceul-internat de Artă „ I. Vieru”, Colegiul de
Arte „A. Plămădeală”. Prima instituţie de acest gen apare în
Moldova în anul 1887 ca Şcoala serală de Desen, condusă de T. Zubcu,
transformată în Şcoală municipală de Desen în 1902, sub îndrumarea lui
V.Ocuşco. În 1919 şcoala este reorganizată în Şcoală de Arte Frumoase, director fiind numit sculptorul A.
Plămădeală, care a deţinut această funcţie pînă în 1940. Principalele obiecte
de studiu erau: Istoria Artei predată
în diverse perioade de E. Maleşevschi, P. Constantinescu-Iaşi, N. Ţâganco; Sculptura - de A. Plămădeală; Artele Decorative erau îndrumate de
A.Baillayre, Grafica de Ş.Cogan; Anatomia Plastică de doctorul A. Şimanovschi.
Facultatea „Arte Plastice şi Design” a
Universităţii pedagogice de Stat „I .Creangă” a fost înfiinţată în anul 1979, ca structură didactică. Scopul
ei constă în pregătirea cadrelor didactice cu calificare superioară în domeniul
artelor plastice cu specializarea orientată pe domenii - Pictură (inclusiv
pictura religioasă), Desen şi metodica predării, atelier de Grafică de şevalet,
Desen, Anatomie Plastică, Pedagogie şi Psihologie, Arte decorative cu Design
vestimentar, Batic, Tapiserie, Ceramică, Giuvaiergerie şi Sculptură.
Muzeul Naţional de Artă din Moldova este singura
instituție de acest profil din Republica
Moldova. Anul 1939 se consideră anul fondării de către sculptorul A.
Plămădeală, atunci când organizează Pinacoteca pentru oraș, adunând vre-o 160
de lucrări ale artiștilor plastici. Custodele-şef al Pinacotecii a fost numit
Auguste Ballayre. După structura actuală Muzeul este constituit din
următoarele subdiviziuni: artă naţională medievală care include icoane şi
obiecte de cult din secolele XVI – XIX; artă naţională contemporană ce
reprezintă opere de pictură, grafică, arte decorative şi sculptură create între
anii 1944 – 2005; artă Vest-europeană din secolele XVI - XX; arta rusă din
secolele XVII - XX şi arta orientală, cu precădere, stampa japoneză din
secolele XVIII - XIX, care enumeră circa 400 de opere. Actualmente, patrimoniul MNAM numără
peste 39.000 de opere, care reflectă dezvoltarea artelor plastice din
sec. XV-XXI. În muzeu permanent funcționează expoziții de artă europeană, rusă
și orientală.
Referințe bibliografice:
1 Învățământul muzical
la Chișinău: istorie și contemporanietate, Chișinău, 2004, 116 p.
