Aurelia TINCU, şef oficiu,
Filiala „Alba Iulia”
Chiar şi în această eră, inundată de digitalizare
globală, cartea tradiţională îşi păstrează, cuminte, locul în „banca sa de la
geam”, desigur, geamul deschis spre lectură şi cunoaştere. Doar cărţile au
atâtea şi atâtea funcţii şi conţinuturi: ele formează şi educă gustul pentru
frumos, pentru adevăr şi bine, contribuie la educaţia estetică şi morală a
omenirii, dezvoltă cultura unei naţiuni, a unui popor... Tot mai des observăm
că copiii, de exemplu, care citesc mai mult posedă şi un vocabular mai dezvoltat,
mai elevat, iar capacitatea lor de exprimare verbală este mai superioară decât a
semenilor lor care citesc mai puţin sau chiar deloc. Bibliotecarul, dar şi părintele
sau educatorul, învăţătorul au sesizat scopul important al lecturii în dezvoltarea
capacităţii de înţelegere şi interpretare a paginilor citite. În baza cunoştinţelor,
astfel dobândite, copilul îşi va putea crea şi dezvolta un sistem propriu de
valori, care să-i faciliteze rezolvarea situaţiilor problematice pe care le
poate întâlni pe parcursul vieţii. Copiii care au acumulat mai multe cunoştinţe
în rezultatul lecturilor făcute, dispun de o capacitate de adaptare la situaţii
noi, mai mare, sunt mai creativi şi mai inventivi în rezolvarea diverselor
probleme. Pentru a atrage publicul la lectura cărţii tradiţionale, în aceste
condiţii, parţial, nefavorabile cărţii tradiţionale, considerăm că este necesar
să gândim, să creăm, să inventăm noi şi noi activităţi de promovare a cărţii şi
a lecturii în mediul pe care-l servim...
În calitatea
mea de bibliotecar, vreau să subliniez un moment observat şi consemnat de către
colegii mei în bibioteca noastră. Este vorba de lecţiile bibliografice
organizate în biblioteci pentru publicul cititor, care au şi un rol important
la însuşirea artei lecturii, la orientarea în spaţiul cărţii şi al bibliotecii.
Atât copiii, cât şi adolescenţii, tinerii, adulţii, în urma unei lecţii
bibliografice în cadrul căreia sunt familiarizaţi cu Istoria cărţii; Drumul unei
cărţi; Aranjarea cărţilor la raft; Metode de căutare a cărţii la raft sau în
catalogul online a BM şi altele, devin mai siguri pe sine, mai competenţi,
mai aproape de carte. Aceste lecţii au menirea de a informa publicul larg cum
să utilizeze biblioteca şi serviciile pe care le oferă. Nu numai cei mici, ci
şi cei mai mari devin curioşi şi atenţi atunci când le povestim despre cea mai
veche metodă de transmitere a mesajelor - transmiterea prin cuvinte vorbite.
Apoi facem o tangenţă cu apariţia literelor, a scrisului pe tăbliţe de lut şi
pergament. Pergamentul este înlocuit de codexuri sau cărţi legate apropiate de
forma cărţilor de azi. Facem o incursiune în istoria apariţiei tiparului,
continuând să discutăm despre apariţia cărţi în zilele noastre. Aranjarea
cărţilor la raft, cum găsim cartea de care avem nevoie la raft, apoi şi în
catalogul electronic după diferite criterii este o informaţie utilă pentru toţi
utilizatorii bibliotecilor. Am observat că, atunci când le povestim copiilor de
la grădiniţe despre calea lungă a apariţiei unei cărţi, adică sădirea copacilor,
ocrotirea pentru ca aceştia să crească sănătoşi, căutarea muncitorilor care să
taie copacii, să-i mărunţească în rumeguş special, căutarea maşinilor speciale
care să transforme rumeguşul în foi de hîrtie, apoi scriitori, pictori,
corectori, editori etc... ei devin mai atenţi, mai grijulii cu cartea, dar şi
mai activi în vizitarea bibliotecii, îndemnând şi părinţii să vină duminica la
bibliotecă. Am surprins copii care le povesteau părinţilor despre calea lungă a
naşterii unei cărţi şi cum trebuie să se comporte cu o carte..., fapt
îmbucurător. Iată de ce comunicarea cu „clienţii” noştri despre carte şi rolul
ei pentru omenire, locul ei în raft, conţinutul şi valoarea textului, este
foarte necesară. Această comunicare determină persoanele respective să
mediteze, să-şi pună tot felul de întrebări şi să caute răspunsuri, să-şi
dezvolte imaginaţia, dar şi imense posibilităţi de a visa cu ochii deschişi...
Doar cartea şi numai cartea este calea directă spre dezvoltare, inovare,
creativitate, gândire, percepere şi perspective de viitor.
