Tatiana Braicov
, şef oficiu
Filiala
„Onisifor Ghibu”
Cea de-a XX-I ediţie a manifestărilor
cultural-ştiinţifice dedicate personalităţii Mircea Eliade a avut loc în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor
Ghibu” în cea dintâia zi a lunii aprilie. Moderatoarea acestui eveniment a fost
neobosita profesoară de limbă şi literatură română, la Liceul Teoretic „Mircea
Eliade” dna Veronica Postolachi. Comitetul organizatoric fiind alcătuit din:
dna Veronica Postolachi; dl Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii
„Onisifor Ghibu”; dl Grigore Vasilache, directorul Liceului Teoretic „Mircea Eliade”.
Programul general al manifestărilor a fost alcătuit din
expoziţii inedite de carte, fotografii şi documente scrise de şi despre Mircea
Eliade. Deschiderea manifestărilor a fost însoţită de lansarea broşurii Pe urmele lui Mircea Eliade. Cu o serie
de comunicări interesante şi bine pregătite au participat la Simpozionul
literar elevi, studenţi, profesori din Republica Moldova dar şi din România.
Adela Schindler-Lungu, profesoară de limbă română la
Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Reşiţa a adus sincere felicitări doamnei
Veronica Postolachi, recunoscând că, deşi nu sunt atât de harnice ca dumneaei,
totuşi au reuşit să organizeze şi la Reşiţa cel puţin 4 simpozioane dedicate
lui Mircea Eliade.
Nicoleta Constantin, profesoară de limbă română la
Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Râmnicu-Vâlcea şi Valerica Păunoiu,
bibliotecară la acelaşi colegiu au avut un cuvânt de salut, menţionând că se
simt în Chişinău foarte bine, ca printre fraţi şi surori.
Natalia Bejan, profesoară de limbă şi literatură română,
la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Nisporeni ne-a îndemnat să nu uităm ce
ne spune Mircea Eliade şi anume: „Ceea ce rămâne dintr-un popor este cultura”.
Alexandru Cosmescu, doctor în filologie, cercetător la
AŞM a avut o bine structurată comunicare despre Mircea Eliade şi practica fenomenologiei, menţionând că Mircea
Eliade ca fenomenolog a fost interesat de experienţele religioase şi căutarea
esenţelor, căci un fenomenolog nu poate scrie decât despre lucrurile pe care le
experimentează.
Nina Negru, cercetător ştiinţific şi bibliotecară la
Liceul Teoretic „Mircea Eliade” a ţinut o comunicare în care a vorbit despre detractorii lui Mircea Eliade, care nu
denotă altceva decât faptul că maestrul fusese invidiat, motivul fiind valoare
sa incontestabilă ca om şi scriitor.
Olguţa Ionel, profesoară de limba română la Gimnaziul
Naţional „Mircea Eliade” ne-a comunicat despre concepţia autenticităţii în romanele lui Mircea Eliade, care afirma
că: „Nu pot să scriu decât ceea ce cunosc personal”.
Bojneagu Alexander, elev în clasa a 12-a, Colegiul
Naţional „Mircea Eliade” din Reşiţa a comunicat despre exilul în America al lui Mircea Eliade, citând în încheiere
cuvintele lui Mircea Eliade: „Viața cunoaște scene și se spune că este
împărţită în acte, dar cortina se lasă o singură dată”, cortina s-a lăsat
pentru scriitor, dar îi putem cunoaşte fragmente din viaţă şi valoarea literară
şi culturală citindu-i opera.
Ionica Alexandra Valentina, elevă în clasa a 11-a,
Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Râmnicu-Vâlcea a prezentat o comunicare
interesantă: Marginea şi centrul în opera
lui Mircea Eliade – o semioză deschisă. Spaţiul sacru este în concepţia lui
Eliade centrul universului, pe când timpul sacru este o repetiție a elementelor
de la originea lumii, lumea considerată ca "orizontul" unui anume
grup religios. În această concepție ființele umane arhaice erau orientate în
timp și spațiu, cele moderne ar fi dezorientate.
Andronache Ctălina, elevă în clasa a 10-a, Liceul „Mircea
Eliade” din Nisporeni a vorbit despre Maitreyi
ca cel mai exotic personaj din literatura română. Ne cufundăm, în timpul
lecturii, în peisajul și în mentalitatea indiană, cu mirifica ei lume a
miturilor, ritualurilor și simbolurilor. Coloana vertebrală a cărții de față
este relatarea cu autenticitate și cu geniu a celei mai mari minuni a lumii:
înfiriparea sentimentului de dragoste, fericirea iubirii împărtășite și
destrămarea ei.
Mircea Eliade considera că muzica şi magia dansului fac
legătura cu cosmosul, de aceea parte a manifestărilor cultural-ştiinţifice au
fost şi dansul, interpretările la pian.
Spre finalul evenimentului, toţi ce-i prezenţi au avut
ocazia să audieze un recital de omagiu în memoria lui Grigore Vieru şi apoi
s-au îndreptat spre bustul lui Mircea Eliade pentru a depune flori.
Giovanni Papini, unul din inspiratorii lui Mircea Eliade,
spunea: „Dacă în viaţa omului va apărea ceva nou şi măreţ, aceasta va apărea
din suflet. Dacă vrem să perfecţionăm omul, trebuie să facem desăvârşit
spiritul său, fiindcă toate valorile se află în el. Dacă spiritul s-ar schimba,
s-ar schimba dintr-odată toată viaţa. Toate chestiunile naţionale, sociale,
morale sunt în fond chestiuni sufleteşti, spirituale. Schimbându-se lăuntricul,
se schimbă şi exteriorul. Reînnoind sufletul, se reînnoieşte şi lumea. În caz
contrar, riscăm să rămânem la ceea ce a spus Eminescu: „Forma se schimbă, iar
răul rămâne”.