Lidia
Grosu, Filiala „L. Rebreanu”
Biblioteca „Liviu Rebreanu”(director interimar Natalia Ghimpu), în colaborare cu Unitatea Militară 1001(
responsabil căpitanul Lilia Popov)
au organizat o manifestare culturală dedicată comemorării marelui Eminescu.
Activitatea a avut loc în incinta Unităţii Militate 1001, cu participarea
militarilor în termen ai unităţii menţionate, dar şi cu cea a invitaţilor
speciali în componenţa: Lidia Grosu,
poetă, (aflată şi pe post de moderatoare); Ghenadie
Râbacov, profesor, şeful Catedrei Filologie Romanică „Petru Roşca”, ULIM; Nina Schiţco, poetă; Lucia Stegărescu, poetă, studentă la Facultatea de Litere a
USM; Ina Neagu şi Cristina Ioxa,
studente la ULIM ;
Sandu Aristin Cupcea, actor; dna Valentina Ţâra, filolog, bibliotecară.
În mesajul de salut al dnei Lilia
Popov a fost menţionat despre utilitatea colaborării de-a lungul anilor
dintre Biblioteca „Liviu Rebreanu” şi Unitatea Militară 1001, menţionând şi
despre momentul considerat imperios de a-i avea periodic în preajmă pe
scriitori, acei care îşi aduc aportul nemijlocit la educarea tinerei generaţii
prin promovarea valorilor culturii naţionale.
Moderatoarea Lidia Grosu a
exprimat bucuria de a vedea atâta lume frumoasă la această întâlnirie „cu spiritul
marelui Eminescu”, îndeosebi apreciind iniţiativele
frumoase ale comandamentului brigăzii
militare respective ce ţin de cultivarea dragostei pentru valorile naţionale în
mediul carabinierilor – o categorie de militari cu totul deosebită care au ce şi
cum învăţa de la Mihai Eminescu. Autoarea a lecturat din creaţia proprie
versuri dedicate lui Eminescu, dar şi
„Imnul carabinierilor”, un elogiu celor care sunt (sau pot fi?)model de
cetăţean – aşa precum şi-ar fi dorit să-l vadă însuşi Eminescu. Poeta i-a îndemnat pe tinerii
ostaşi să-l redescopere, atât prin versuri, cât şi prin publicistică, pe acel care a fost primul (înainte
de Einştein!) cercetător fizician al vitezei luminii (poezia „La steaua”),
aşadar descoperitor al teoriei relativităţii, dar şi pe acel care a fost
intolerant faţă de politicile dure ale ruşilor, demascându-le intenţiile lor perfide
de a transforma Basarabia într-o gubernie rusească, impusă să recunoască altă
limbă decât cea română, alte tradiţii decât cele legate de naţionalul românesc,
tototodată, exprimând în permanenţă ardoarea de a-şi vedea conaţionalii
consolidaţi şi reîntregiţi inclusiv printr-o unică, frumoasă limbă românească
coerent vorbită...
De tema dezvăluirii enigmei Eminescu este în special preocupat laboriosul
filolog Ghenadie Râbacov, şeful
Catedrei Filologie Romanică „Petru Roşca”, ULIM, prezentarea lucrării sale Eminescu, chintesență a
românismului, elaborată în PowerPoint, fiind chiar o
surpriză-unicat în mediul ostaşilor. Într-o formă laconică, dar atotcuprinzătoare
a vieţii şi activităţii Luceafărului poeziei româneşti, autorul s-a axat
îndeosebi pe deconspirarea minciunii denigratorilor marelui poet pe marginea
dispariţiei lui fizice. Cu comentarii elocvente de rigoare în baza propriilor analize ale operelor
eminescologilor, dar şi a materialelor de arhivă, cercetătorul Ghenadie Râbacov,
alegându-şi în calitate de prieten adevărul, vorba filosofului Ammonius Saccas,
întru a respinge orice calomnie în adresa lui Eminescu, a insistat să fie auzit
clar mesajul său în această zi de comemorare: Eminescu a fost asasinat! Aşadar, argumentele nu pot fi contestate,
în continuare autorul subliniind următoarele: „Eminescu
nu convenea cu ideile sale profunde, el trebuia paralizat, anihilat și oprit în
a mai publica în ziarele vremii. Așa și s-a
întâmplat: a fost otrăvit lent cu mercur sub pretextul unui pretins tratament
contra sifilisului, a fost umilit și zdrobit în toate felurile inimaginabile.
În una din serile petrecute în spital, Eminescu scria:„Om din mine tot n-o să mai
iasă. Prea sunt mulți aceia pe care i-am jignit spunând adevărul și, după cele
petrecute, nu-mi rămâne decât să stau sfiicios într-un colț. Dacă mai înainte,
voind să se apere, ziceau că sunt răutăcios și că exagerez, acum nu le va fi
greu să mă prezinte drept un descreierat”. Vorba scriitorului
Alexandru Vlahuță,„Într-o
țară cu atâtea nulități politice triumfătoare un poet atât de mare și cinstit
nu putea să moare decât într-un spital de nebun”.
La propunerea profesorului Ghenadie Râbacov, întru “recapitularea lecţiei Eminescu”, studenta
Ina Neagu a anunţat o mică victorină de evaluare în baza informaţiei
prezentate, fapt ce i-a mobilizat pe militari
să se concentreze maxim pentru a răspunde corect, mulţi dintre ei
demonstrând că au însuşit lecţia la justa valoare.
Recitalul de autor al poetei Nina Schiţco a fost unul axat pe valori, pe calităţile de adevărat
creştin, iar în confesiunea cu publicul prezent a mărturisit că astfel de evenimente sunt
semnificative şi binevenite în educarea în spiritul civic şi patriotic a
tinerei generaţii, cei implicaţi nemijlocit fiind onoraţi să-l apere, întru a-l
păstra mereu în preajmă, pe poetul naţional.
Vie mărturie că poezia este nemuritoare, că poezia este
fenomenul artistic, arta care conduce prin toate anotimpurile spre primăvara
sufletului încărcat de emoţii, actorul Sandu Aristin Cupcea, considerat
„clopotar” al neamului, a recitat elogios din creaţia marelui Eminescu,
subliniind îndeosebi că patriotismul este cel mai profund sentiment pe care l-a
trăit poetul nemuritor şi pe care ni l-a lăsat moştenire prin toată opera sa.
Prezentând-o pe Lucia
Stegărescu, studentă la Facultatea de Litere a Universităţii de Stata din
Moldova, Lidia Grosu a menţionat că această talentată poetă s-a afirmat deja ca
un spirit viu, înflăcărat, ea fiind unul dintre membrii activi ai organizaţiei
„Tinerii Moldovei”. Or, cele două cărţi ale autoarei, editate la doar vârsta de
20 de ani, sunt vie mărturie că sentimentul de dragoste pentru neam, Ţară,
limbă, istorie şi tradiţii este unul trăit cu intensitate de Lucia Stegărescu,
fapt confirmat şi de versurile propuse spre audiţie publicului prezent la
această manifestare.
Mai multe din versurile lui M. Eminescu au răsunat în
lectura studentelor de la
ULIM Ina Neagu şi Cristina Ioxa, dar şi a militarilor din sală, activi ca niciodată
şi doritori de a-şi manifesta dragostea pentru poet. Au susţinut concursul cu
„brio”: Victor Chirtoacă, Victor
Cobasnean, Nicolae Sârghi, Ghenadie Stepanov, Iurie Griza, Pavel Danoi, Vasile
Duplavă, Sorin Trofim, Sergiu Tărâţă, Constantin Rotari, pledând pentru
frumuseţea versurilor: „La mijloc de codru des”, „Dorinţă”, „La steaua”,
„Somnoroase păsărele”, „Lacul codrilor albaştri”, „Şi dacă”, „Pe lângă plopii
fără soţ”, „A ruginit şi frunza-n vii”, „Revedere”, „de-aş avea”, „Prin nopţi
trecute”, „Luceafărul”...
Dna Valentina Ţâra
a mulţumit efectivului în termen al Unităţii Militare 1001 pentru
colaborare, îndemnându-i să vină la Biblioteca “Liviu Rebreanu” pentru a
cunoaşte literatura naţională, dar şi cea universală.
În final, dna Lilia
Popov a mulţumit tuturor
participanţilor, decernându-le invitaţilor speciali câte o diplomă din partea Departamentului
Trupelor Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, semnată de colonel Nicolae Stamati, comandantul interimar
al Unităţii Militare 1001.
