miercuri, 29 noiembrie 2017

„Omul căutărilor” – Val Butnaru şi cititorii săi

Natalia Cojoharenco, şef oficiu, Filiala „Ovidius”

… Ideile zboarăă cu o viteză cosmică, iar literele se așează molcom ca o ploaie ciobănească...”- ni se confesează Val Butnaru în romanul său „Negru şi Roşu. 1930-2056”. Şi iată că aceeași ploiță ciobănească ne-a adunat în primitoarea  Filiala „Onisifor Ghibu” pe toţi cei care au avut curajul descifrării simbolurilor şi tainelor ascunse în acest roman. În incinta bibliotecii, la 28 noiembrie, a avut loc conferința de totalizare a programului „Chişinăul citește...”, secțiunea publicul adult. În cadrul acestui program spre lectură chișinăuienilor le­­-a fost propusă cartea scriitorului basarabean Val Butnaru, „Negru şi Roşu. 1930-2056”. Un eveniment important pentru comunitatea chișinăuiană, îndeosebi pentru amatorii de lecturi profunde. 

Pe parcursul perioadei de derulare a acestui program, autorul cărții Val Butnaru ne-a onorat cu prezența sa de mai multe ori la Biblioteca „Ovidius”, fiind invitat  pentru a se întâlni cu publicul dornic de a afla  răspunsuri la întrebări. În urma acestor lecturi, dealtfel deloc ușoare, dar rodnice, la conferință au dorit să participe trei cititoare ale Bibliotecii „Ovidius”, toate fiind prietenele ei fidele: eleva Centrului de Excelenţă în Construcţii Mirela Manic, eleva Licelui Teoretic European Laurenţa Enachi, şi cititoarea Viorica Harabara. Toate au venit pentru a se expune vizavi de cartea lecturată.

Conferința a început cu discursul reputatului critic literar Mircea V.Ciobanu, care a caracterizat cartea discutată, ca fiind una inedită, „o carte cu un subiect intrigant care se cere recitită, iar o carte care se recitește are viitor (citat Mircea V. Ciobanu). Interesantă publicului a fost descrierea făcută autorului de criticul literar, Maria Şleahtiţchi, cea care a afirmat că Val Butnaru este „un scriitor postmodenist care intră pe linia postumanismului, deoarece acum pierderea umanității progresează geometric în societatea modernă şi astfel de scrieri sunt necesare”.


Apoi, moderatorul conferinței, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Vitalie Răileanu a invitat cititorii prezenți în sală să intervină cu întrebări sau impresii către autor. Prima pe lista doritorilor de a se expune a fost Mirela Manic, o tânără de șaptesprezece ani, iubitoare de lecturi, impresionată de creația neobișnuită a scriitorului. Ea a împărtășit publicului impresiile poslecturale asupra romanului. „Am fost bulversată chiar de la începutul lecturii, emoțiile m-au răvășit, cartea mi-a părut inițial ilogică şi absurdă, ca apoi să mă capteze totalmente.” Sentimente asemănătoare cu cele ale Mirelei au fost împărtășite de mai mulţi cititori prezenți, care au definit cartea ca una „dificilă, neobișnuită, dar foarte interesantă”. Cititoarea bibliotecii „Ovidius”, Laurenţa Enachi, în discursul său a remarcat că autorul pe tot parcursul operei s-a axat pe trei aspecte fundamentale în creaţia sa: conceptul original al structurii compoziționale, realismului magic şi vocația tragicului. La întrebarea cititorilor, ce l-a determinat să scrie acestă carte, autorul a răspuns astfel: „Au fost mai multe idei care m-au preocupat atunci când am început a scrie acest roman. Eu mi-am pus întrebarea de ce purtăm numele pe care le purtăm. Am vrut foarte mult să scriu despre niște perioade îndepărtate şi mai puțin îndepărtate, şi din viața mea, a strămoșilor mei, care cred eu, constituie o parte din istoria noastră. Şi poate un ultim substrat, dar nu şi ultimul, e relația noastră cu Timpul. Are oare Timpul început şi sfârșit? Avem noi trecut, prezent, viitor, ori poate toate sunt niște iluzii?”. Aceste întrebări care au frământat mințile marilor savanți ai umanității  ne interesează  şi pe noi cititorii acestei cărți. Or, pentru a găsi răspunsuri, e nevoie de cunoștințe, fapt ce ne motivează să cunoaștem, iar pentru a cunoaște trebuie să citim, să învățăm, deoarece numai cel ce posedă informația devine un adevărat Om al Viitorului.