Natalia Cojoharenco, şef oficiu, Filiala
„Ovidius”
Ochiul structură miraculoasă, bulă neagră într-o
altă albastră, înglobate într-un bulb alb.
Structură
creatoare, distrugătoare, defăimătoare. Rea şi bună. Două lumi diferite,
paralele…
(citat din romanul “Cenuşă rece”)
În anul 2018 Biblioteca Municipală a lansat
ediţia a XV-a a programului de lectură „Chişinăul citeşte…” Şi în acest an cititorii au fost
provocați la lecturi bune, ele, fiind un pretext pentru noi întâlniri cu autorii basarabeni, şi ca
rezultat la un dialog productiv
postlectural.
În plin verde de primăvara, la mijlocul lunii
mai, la Biblioteca „Ovidius”, a avut loc întâlnirea cu scriitoarea Mihaela
Perciun, autoarea cărţii „Cenuşă rece”, propusă spre lectură în acest an
publicului adult. Cu ocazia evenimentului, în incinta bibliotecii şi-au dat
întâlnire cei dornici de a cunoaște mai multe despre creația autoarei. Ca
oaspeți au fost găzduiți tinerii studioși de la Centrul de Excelență în
Construcții şi doamnele de vârsta elegantă, participante la serviciul „Șezători
de altă data”. Activitatea a demarat cu un mesaj de salut audienței şi o
prezentare amplă a creației autoarei făcută cu multă simpatie şi cunoaștere de doamna
Valentina Butnaru, președintele Societății „Limba noastră cea Română”, o fidelă
prietenă de mulți ani a bibliotecii „Ovidius”. „Mihaela Perciun, reprezintă
femeile scriitoare din Moldova, ea, este o femeie curajoasă, care scrie cărți
curajoase. Pentru că e dificil să te confrunți cu tradiționalismul, sexismul, cu
scrierile masculine, cu lipsa cronică de timp. Astfel, cine vrea să scrie
cărți, nu doarme noaptea” ne-a declarat zâmbind moderatoarea.
Mihaela Perciun a debutat
cu proză scurtă în 2003, iar la 14 ani
distanță apare romanul „Cenuşă rece”, o proză cutremurătoare, demolatoare.
Trebuie să trăieşti nu o singură dramă ca să descrii această dezumanizare,
aceste tradiții, obiceiuri şi nimicuri absurde care s-au păstrat şi astăzi în
Moldova şi nu numai. Domnia sa descrie cu lux de amănunte întregul ritual
practicat la înmormântări, un grotesc, o
combinație de tragic şi comic. La o întrebare
parvenită din sală, cum se aleg subiectele pentru prozele scrise de ea,
scriitoarea ne spune cu multă lejeritate că nu ea caută subiectele, ci invers,
ele o găsesc şi nu o lasă până nu le înşiră pe foaie.
„Apariţia romanului „Cenuşă rece”, este un
succes indiscutabil”, a destăinuit autoarea publicului, „este un vis împlinit,
de care încerc să mă detașez. Sunt conștientă că romanul este unul închegat, cu
personaje veridice, autentice şi vitalitatea lor este naturală, neafectată”. La
întrebarea altei tinere despre semnificația titlului cărții, de ce anume „cenuşă
rece”, autoarea răspunde că acest titlu
fermenta demult ca idee, iar răspunsul îl vom găsi în partea a treia a cărţii,
în fragmentul descrierii casei răvășite de vecini în care nu mai rămâne nimic,
şi personajul principal simte doar un
miros de cenușă. Ce aflăm, noi cititorii din această poveste ? Că în spatele unei
intenții bune poate fi un plan meschin. Că există chiar şi în viața o răsplată
pentru tot ce faci. Şi că sunt anumite decizii care vor schimba nu doar
viitorul nostru, dar şi pe cel al altora.
Distinsele doamne Valentina
Butnaru şi Mihaela Perciun au îndemnat publicul prezent în sală să citească cât
mai mult, deoarece lecturile aduc mai multe beneficii, lectura unei cărți le va
lărgi orizonturile, va dezvolta un vocabular consistent şi astfel, cei tineri îşi
vor cunoaște potențialul şi talentele, „suntem ambele ferm convinse în aceasta”
- au declarat invitatele. Cu un mesaj autoarei, s-a adresat cititoarea fidelă
Polina Şinic, mulţumindu-i pentru plăcerea obținută de la lecturarea acestei opera,
totodată, îndemnând-o să scrie mai mult.
La finele activității
doamna directoare, Liuba Ciobanu, a mulțumit participanților pentru discuţia
inteligentă şi interesul deschis cu care a fost abordată tema activității,
încurajându-i să se adreseze la bibliotecă ori de câte ori au necesitate,
deoarece aici ei sunt mereu așteptați cu mult drag de colaboratorii
bibliotecii.
Aceste activități dedicate cunoașterii
operelor scriitorilor basarabeni, care au loc la biblioteci timp de 15 de ani
au o importanță colosală în cultivarea tinerii generații şi o cimentare profundă
a relației adolescent-adult.
