Proiecte culturale la Biblioteca „Onisifor Ghibu”

 Mircea Ciochină, șef serviciu

Filiala „Onisifor Ghibu”

Biblioteca „Onisifor Ghibu” vine către cititorul și publicul său cu un șir de activități cultural-științifice. În această vară ne-am propus să inițiem rubrica O carte pe zi. Invitație la lectură făcută de criticul și istoricul literar Vitalie Răileanu, și de Dr. Marin Postu, care prin intermediul unui material video, vin cu o recenzie asupra operelor și scriitorilor incluși în lista de lectură a elevilor claselor gimnaziale și liceale. Această activitate interactivă are scop de a promova literatura autorilor români clasici, cât și a celor contemporani în rândul elevilor.

De menționat faptul că în ultimii doi ani învățământul școlar sa desfășurat predominant online, fapt ce a influențat negativ asupra lecturilor elevilor, lucru confirmat de profesori cât și de elevi. Pe parcursul perioadei estivale la proiectului de indemn la lectură se vor alătura, poeți, scriitori, critici literari, personalități din domeniul culturii cu un mesaj de invitație la lecturi care vor atrage și vor captiva toți cititorii care doresc o carte de calitate.

Tot în această perioadă estivală va continua proiectul Dialogul de Joi pentru al doilea an consecutiv. Dialogul de Joi este un proiect inițiat exclusiv de Biblioteca „Onisifor Ghibu” care se desfășoară săptămânal în direct în fiecare joi începând cu luna iunie. Acest proiect presupune dialoguri cu mai multe personalități notorii din acest spațiu cultural românesc – academicieni, profesori universitari, scriitori. Proiectul reprezintă o modalitate potrivită de a dezbate probleme esențiale, de a aporta lectorului din acest început de mileniu gândurile oamenilor de creaţie – despre procesul de creație a oamenilor de cultură sau știință, despre cultură şi știință, despre geneza operelor, despre preocupările oamenilor de artă şi tendințele care se manifestă în cultura noastră, despre raporturile cu alte culturi, despre rolul instructiv al academiilor, universităților, bibliotecilor, uniunilor de creație.

Cu certitudine interviul constituie una din cele mai spontane şi mai directe, şi totodată, chiar astăzi, una dintre cele mai utilizate forme de mărturisire publică a unui academician, om de știință, scriitor etc., de informare asupra existenței, activității şi proiectelor sale, mai ales în condițiile pandemiei globale.

            Prin frecventa lui întrebuințare interviul a devenit un adevărat gen literar având, ca şi reportajul, o metodă şi o tehnică proprie de realizare, reclamând în același timp exigențe estetice din ce în ce mai accentuate. Faptul că interviul este o întrevedere – cum ne indică etimologia cuvântului – presupune din partea celui care ia interviul puterea de a reda autenticitatea discuției, o mare capacitate de a sugera, de a crea atmosfera spirituală, ambianța vie, concretă, a momentului şi locului în care s-a desfășurat dialogul. Un bun interviu se cade să aibă calitățile intelectuale ale eseului şi concretețea genului dramatic. În așa fel vă îndemnăm să vă alăturați proiectelor și activităților culturale organizate și desfășurate la Biblioteca „Onisifor Ghibu”.

Adolescenţii şi percepţia asupra fumatului

 

Natalia Sofroni, şef sector, Filiala „Ştefan cel Mare”

Consumul de tutun este cea mai gravă problemă de sănătate publică, producând anual mai multe victime decat SIDA, abuzul de alcool, drogurile, accidentele de circulație și suicidul, fiind una dintre primele cauze de deces care poate fi prevenită. Epidemia consumului de tutun cauzează peste 7 milioane de decese anual în întreaga lume.

Adolescenţa este etapa cea mai dinamică a dezvoltării umane care excelează prin multitudinea, diversitatea şi complexitatea modificărilor la care este supus organismul. Ea se asociază cu elanul corpului, adică accelerarea creşterii corpului şi a transformărilor interne, care vor face organismul apt de a îndeplini sarcinile maturităţii. De aceea s-a afirmat că adolescenţa este „vârsta hainelor prea scurte”.

Fumatul este cel mai periculos pentru tineri, îndeosebi cei cu vârsta cuprinsă între 15-25 de ani, care suportă consecinţe grave în timp, riscul fiind direct proporţional cu numărul ţigărilor fumate. Experţii estimează că un adolescent care fumează până la o vârstă mijlocie îşi va scurta viaţa cu 24 de ani.

Dorința adolescenților de libertate și independență este cea care stă la baza deciziei de a fuma. Dar putem privi fumatul ca o subjugare în fața unui drog, una din cele mai mari dependențe care va pune capăt oricărei libertăți.

În acest context, la 31 mai, la Biblioteca „Ștefan cel Mare”, s-a desfășurat o lecţie publică dedicată Zilei Mondiale a luptei împotriva fumatului, cu genericul „ Adolescenţii şi percepţia asupra fumatului”, care a avut drept scop creșterea gradului de conștientizare a adolescenţilor privind impactul consumului de tutun și a expunerii la fumul de țigară asupra sănătății, îndeosebi asupra inimii.

La această acivitate a fost invitat asistentul social Iulian Pojoga, de la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor, sectorul Botanica. Specialistul a vorbit despre acţiunile şi măsurile de prevenire pentru consumul de tutun şi conştientizarea privind efectele dramatice pe care fumatul le are asupra sănătăţii, în special pentru adolescenţi.

Domnul Pojoga a evidenţiat faptul că persoanele care au inițiat fumatului în perioada de adolescență (în jur de 13-15 ani) devin fumători pentru o perioadă lungă de ani sau chiar pentru toată viață. Aici a venit cu o explicaţie: din punct de vedere psihologic, adolescenţii sunt într-o perioadă nouă, o perioadă de căutare a identităţii. Ei au dorinţe noi, simt nevoia provocări¬lor, a asumării riscurilor, au un corp nou, care începe să semene din ce în ce mai mult cu al adulţilor. Mintal, nu ştiu exact unde să se situeze: între copii sau între adulţi.

În căutările de senzaţii tari sau sub influența semenilor, majoritatea dintre ei ajung să cunoască efectele consumului de tutun: la început euforie, sedare, ameţeală, apoi intervine gașca de prieteni, colegi, ami¬cii care găsesc în tutun un prieten bun.

Elevii au fost informaţi referitor la diverse aspecte ce ţin de fumat, cum ar fi:

1.         Riscurile consumului de tutun, care afectează sistemul cardiovascular, mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de declanșare a infarctul miocardic (atacul de cord), bolilor sistemului respirator, în special cancer la plămâni;

2.         Cum să spunem ,,Nu” când ni se propune să fumăm;

3.         Cum să rezistăm tentațiilor pe care le implică acest fenomen nociv și altele.

Spre final, elevii curioşi au ascultat câteva sfaturi ce ţin de aspectul fumatului, care i-au responsabilizat privitor la propria sănătate. Ei au fost îndemnaţi să transmită mesaje fumătorilor să renunţe la fumat, ca aceștia să-și poată proteja familia şi societatea.

În concluzie, Ziua Mondială a luptei împotriva fumatului rămâne a fi o oportunitate pentru fumători de a renunța la acest viciu dăunător pentru sănătatea proprie și a celor din jur!