Angela Olărescu,
Șef, Filiala „Hristo Botev”
Un talent inedit, dar și cea mai activă
poetă contemporană de la Chișinău, Renata Verejanu în această vară și-a bucurat
semenii cu un evantai de evenimente culturale originale, proiecte care au
reunit oameni de creație și tinere talente de la Bălți, Râșcani, Edineț, Rezina, Drochia,
Soroca, Ștefan Vodă, Ocnița, Anenii Noi, Telenești, Ialoveni, Dubăsari, Chișinău
(Republica Moldova), București, Iași, Giurgiu, Piatra Neamț, Galați, Brăila,
Bacău, Sibiu... (România), dar și din Australia, Germania, Italia, Danemarca.. Ne
referim la Gala Premiilor Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, pe
care o conduce scriitoarea. A urmat apoi Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor
Lumii „Micul Prinț” pe care-l realizează deja 29 de ani, eveniment prin care a
dus numele Republicii Moldova pe toate continentele. Și, la doar câteva zile,
lansează cartea de poezii „Înnobilarea
acestei lumi”. Despre acest din urmă eveniment, desfășurat în parteneriat
cu Biblioteca „Hristo Botev”, filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”,
ne-am propus să relatăm tuturor cititorilor noștri și admiratorilor operei
poetei luptătoare, or, lansarea acestui volum a profilat personalitatea poetei,
prozatoarei și publicistei Renata Verejanu în toată plinătatea sa.
La lansarea
cărții „Înnobilarea acestei lumi”, poeta Renata Verejanu a mărturisit că volumul de poezii
(peste două sute de pagini) a fost scris în primul an de pandemie și, la
început de iulie 2021 a obținut un prim premiu. „E o carte, aș zice, de nivelul
legendarului volum „Ofrandă omeniei”, cu poezie metafizică, metaforică, profund
filosofică, dar optimistă deși a fost scrisă într-un timp îndurerat pentru țara
noastră (pandemia prin care trece întreaga lume). Eroul liric al poeziilor e
demnitatea de om, încrederea în sine, fără de care dragostea de viață nu are
izbândă. Legământul dintre om și cosmos pentru mine, om de creație, este foarte
important. Versurile din această carte, ca și cele din „Ofrandă omeniei” sunt
ca niște maxime, cugetări, proverbe („Nu e necesar să fii păzit de sfinți /
Când însuși Dumnezeu te-a onorat o
viață...” sau „Iertarea se ţine de mine din copilărie” sau „Cerul iubirii în furtuni mă
ascunde)... Or, asemenea versuri cred că mi le-a șoptit cosmosul, Puterea
Divină. Cartea se lansează aici, la Biblioteca „Hristo Botev” de pe bul.
Grigore Vieru, edificiu spiritual cu care am o colaborare foarte rodnică și
unde la finele lui 2020, în parteneriat cu Academia Europeană a Societății
Civile, mi-a fost dedicată o Conferință Online la care a fost lansat volumul
color, Album „Renata Verejanu”, Destin în
imagini, cu poze de la sutele de evenimente cu care am tapisat timpul
generației dintre secole, conferință la care au participat nu doar cititori din
toată Moldova, ci și oameni de creație din România și Germania. În această
perioadă pandemică am mai pregătit spre editare câteva cărți deosebite: ediția
a VI a volumului Ofranda omeniei, „Poetul Dintre Milenii”, ediția a V-a, alte
cărți așteaptă modesta mea pensie de o mie de lei, să le editez într-un tiraj
cât de cât, deoarece foarte multe biblioteci din țară îmi transmit că nu au
cărțile mele”.
Înnobilarea acestei lumi... Un nume
original, semnificativ. De unde vine numele acestei cărți, a fost întrebată
autoarea, or, multă lume afirmă că toate cărțile Renatei Verejanu au nume
foarte frumoase, inedite, sunt niște metafore unice. Poeta a afirmat că numele
fiecărei cărți e luat din poeziile cărților sale. Poate fi titlul unei poezii
sau pur și simplu un vers, adică, o metaforă. În cazul volumului Înnobilarea acestei lumi poeta a
mărturisit că aceasta e unica lucrare numele cărei are o altă istorie. Taina,
sau mai bine zis adevărul despre numele acestei cărți l-a descifrat colega de
condei Galina Furdui, la una din Conferințele științifice de la Academia de
Științe a Moldovei, dedicate operei Renatei Verejanu. Colega sa afirmase că
țelul vieții, activitatea de zi de zi, obiectivul de o viață a poetei Renata
Verejanu e înnobilarea acestei lumi. Asta face omul de creație Renata Verejanu:
prin toate activitățile sale înnobilează
această lume. Lucru recunoscut de toți.
Fiecare dintre vorbitorii la lansarea
cărții a apreciat originalitatea volumului de poezii, neapărat dând citire unui
poem din cartea proaspăt editată. Fiind o poetă reprezentativă a literaturii
române contemporane, „poeta care nu se aseamănă cu nimeni” (Tudor Palladi),
Renata Verejanu uimește și încântă cititorul prin puterea nealterată a poeziei
sale de a răzbate cu demnitate din secolul XX către cititorii din sec. XXI,
oferind o perpetuă actualitate a metaforelor sale, „metaforele nemuririi”, precum
zice însăși scriitoarea. „Poeta luptătoare Renata Verejanu, numită de exegeți
„Poetul dintre milenii”, după voluminosul volum de poezii cu același nume, se
deosebește în spațiul românesc prin tot ce creează: poezie, publicistică,
romane, pledoarii, maxime și cugetări, nuvele filosofice...sau festivaluri
literar-culturale internaționale, Summitul Tinerelor Talente, caravane,
forumuri ale oamenilor de creație de pe întreg mapamond... Se deosebește prin
mesajele pe care le transmite generației tinere, generațiilor viitoare”, a
afirmat poetul și biologul Victor Ciobanu. Poeta și jurista Viorica Toacă Osipova,
de la Anenii Noi, a mărturisit că poeta Renata Verejanu îi „este unicul model în poezia contemporană”.
Poeta Svetlana Grigoriev, cea care de câțiva ani traduce cu mare drag din
poezia Renatei Verejanu, a recitat un poem tradus în limba rusă, vorbind de
profunzimea metaforică a liricii verejaniene, „la fiecare recitire a cărții cititorul dă de noi și noi profunzimi,
noi și noi mesaje, noi și noi gânduri”.
„Om cu demnitate, cu caracter, un filosof profund, o deschizătoare de
drumuri noi, un adevărat Ambasador al Culturii Păcii - o mare personalitate a
neamului”, a caracrerizat-o Galina Codreanu, jurnalista TV și Secretarul
General al Federației din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor
UNESCO. „
Prin tot ce a creat până în
prezent poeta, romancierul, publicistul, scenaristul, regizorul, editorul
propriului destin, - Renata Verejanu a
„înnobilat această lume”, a făcut-o mai frumoasă, mai bună, mai curată, mai
demnă de numele de om. Poezia Domniei Sale are efect de purificare spirituală,
o poezie care te face mai nobil, îți provoacă respectul de sine, dragostea de
viață, curajul de a te realiza cu propriile puteri, de a fi tu însuți. Atâta
Voință nu au toți intelectualii care s-au așternut sub toate puterile (vorba
unui deputat din noul parlament), a afirmat Serafima Prodan, coregraf, care
a dansat în Ansamblul ”Joc”. Valeriu Mocanu a interpretat un frumos tangou pe
versurile poetei, Ionela Hîncu i-a dedicat un cântec... Au felicitat-o pe poetă
Olga Trudov Mațarin, șefă de catedră de la Colegiul A. Mateevici, Daniel Verejanu,
redactorul cărții, Angela Olărescu, directorul Bibliotecii „Hristo Botev” ș.a.
Renata VEREJANU este poet,
romancier, traducător, publicist, scenarist, regizor, editor, producător de
festivaluri naționale și internaționale, activist civic. Născută la 22 octombrie 1947 pe o brazdă de toamnă, în
câmp, „și adusă acasă într-o trăsură, sus, pe snopii de porumb, după cum
mărturisesc băștinașii, acest alai prevestea nașterea unei personalități
marcante”. Școala Medie din satul natal Verejeni, Ocnița, o absolvă (1966) cu
medalie de argint pentru merite la învățătură, făcând apoi, pe rând, o
facultate la Chișinău, alta la Moscova și studii doctorale la București. La
anul IV de studii la Facultatea de Inginerie Economică a Politehnicii de la
Chișinău, este invitată să activeze la Ministerul de Finanțe (1969). Peste
câțiva ani se transferă la Ministerul Ameliorărilor și Gospodăriei Apelor, în
speranța că va dispune de mai mult timp pentru creație. Debutul literar îl face
pe când era elevă, în presa locală cu poezii și proză scurtă. Stagiu literar
începe în 1969, odată cu publicarea poeziilor sale în presa republicană,
ziarele Tinerimea Moldovei, Cultura, Învățământul public, Chișinăul de seară,
Literatura și Arta (pe timpul lui V. Teleucă) …revistele Moldova, Femeia
Moldovei, Columna (condusă de V. Dumbrăveanu)… fiind edițiile care au susținut
publicarea poemelor scrise totalmente altfel decât era îmbâcsită presa de la
Chișinău. Editorial debutează cu volumul de poeme „Până la dragoste” (1979), carte tradusă apoi în limba rusă și editată
(1982) cu un tiraj de 30 mii exemplare la editura Molodaia Gvardia, Moscova. Dintre
miile de cărți înaintate în concurs de editurile din URSS, cartea Do liubvi e una dintre puținele care va
obține prestigiosul premiu - Premiul Literar Unional „Maxim Gorki” (1983).
După acest premiu, cele mai de prestigiu publicații unionale o invită pe tânăra
poetă de la Chișinău să-și publice creația în edițiile cu tiraje de milioane de
exemplare: Literaturnaia Gazeta
(săptămânalul Uniunii Scriitorilor din URSS), SMENA, revista tineretului, Drujba Narodov, Komsomoliscaia Pravda
(grupaje de poezii lirice). Suprasaturate de poezii ce glorificau regimul,
edițiile de prestigiu sunt încântate să promoveze poezia metaforică a poetei
basarabene. Sovetscaia Jenscina îi
traduce poeziile în peste 20 cele mai răspândite limbi ale lumii (chineză,
arabă, engleză, franceză, spaniolă, italiană, japoneză, germană, cehă etc.). Revista
unională CLUB îi editează primul CD în tiraj de 50 mii ex. cu un recital al
autoarei, poezii traduse de poeți moscoviți în limba rusă. În schimb la baștina
sa unul după altul îi sunt reținute cinci manuscrise de poezii (Virgula
amendată, Inventarierea simțurilor, Drum spre adevăr, Oameni dragi, Fără erou
însemnat) care vor fi editate abia peste 10 ani, în legendarul volum antologic
al poetei „Ofrandă omeniei” (1989), prima antologie a unui poet basarabean al
secolului XX care dă riposta regimului
totalitar, volum care peste decenii trece cu demnitate frontierele republicii,
fiind editată în colecția Opera Omnia la ed. TipoMoldova, Iași. În prezent Ofrandă omeniei a ajuns la ediția a 6-a.
„La apariţia Ofrandei omeniei am
ştiut că sunt unul dintre poeţii adevărați ai generației dintre secole”, recunoscu mai târziu poeta, ieșită pe
linia întâi a procesului de renaștere națională și de democratizare cu Cenaclul
„Grai Matern”, fondat în 1988. Pentru dorința de a fi liberă și independentă a
plătit scump, fiind marginalizată drastic. Criticul literar Ion Ciocanu
(director al unicii edituri unde puteai fi editat la acel timp), o considera pe
poetă „cu un pas înaintea timpului său, a generației sale”, cunoscând ca nimeni
altul prin câte au trecut cărțile ei.
Fiind nevoită să ia și locul editorului
propriului destin, Renata Verejanu a
bucurat cititorii cu peste 70 titluri de carte de poezii și romane pentru copii
și adulți, cărți de opinii, eseuri, interviuri, portrete, pledoarii, maxime și
cugetări, zeci de cărți fiind premiate la Saloane Internaționale de Carte de
anvergură din țară și de peste frontierele ei: Acest timp al iubirii, La o margine de ieri, În lumea Renatei Verejanu, Maxime şi cugetări,
2010; În lumea Renatei Verejanu, Interviuri, 2010; Colindele iubirii, 2011,
Opinii, despre un secol mizerabil şi politicienii săi; Pledoariile Renatei
Verejanu; Iubesc... Chişinău-Bucureşti, Bucureşti-Chişinău, 2012; Provocaţi-mă,
să devin genială; Metafora nemuririi, Plâng flăcările-n mine, Iubirea pe toate
le vede, Geniul invizibil (roman), poezii pentru copii: Soarele pătrat, Eu am dreptul, Cadoul florii; antologiile: Ofranda omeniei, 1989, Eu am ştiut să fac
din viaţa mea o sărbătoare, 2012; Poetul Dintre Milenii (600 pag.), Colecţia
„Ofranda omeniei”– din nouă cărţi în 3 volume; a Munci, a Iubi, a Trăi (2007); Vânzătorul vârstelor, Stema
destinului, 2007, OPERE ALESE în 12 volume. Autoarea ne bucură și se bucură
de Biobibliografia „Poetul metaforei în
flăcări – Renata Verejanu” (editată de Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu, Filiala
„Transilvania” și Departamentul „Memoria Chișinăului, 2013), de monografiile
colective „Geniul invizibil al poeziei
moderne. Anul Renata Verejanu”(2017), „Poeta
Renata Verejanu e mama mea”(2018), de Albumul
„Renata Verejanu. Destin în imagini” (2020), opera poetică fiindu-i înalt
apreciată la Conferințe științifice de la AȘM, Simpozioane și prelegeri de la
Universitățile din țară, la Expoziția-Eveniment de la Biblioteca Națională a
Moldovei, la expoziția de carte „Renata Verejanu – Poetul Dintre Milenii” de la
parlamentul republicii.
Renata Verejanu e membru al Uniunii Scriitorilor
din Moldova (din 1990) și președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de
Creație (din 2017). Din 2014 e protagonista Festivalului
Internațional de Poezie „Renata Verejanu”. Cu volumul de poeme „Înnobilarea acestei lumi” autoarea lansează o nouă colecție proprie „Generația Dintre Secole”, în 33 volume. Printre poemele
citite la lansarea cărții e și poemul:
Niciunde
Şi mai zic,
că sunt mândră în sufletul tânăr…
Altă bogăţie unde să fie?
Cine-mi răspunde?
Niciunde…
Iertarea se ţine de mine din copilărie
Şi cerul iubirii în furtuni mă ascunde...
Și plouă prin mine:
Niciunde… Niciunde...
Sufletul tânăr ştie s-alinte, în siguranţă
Şi gânduri frumoase, senine, fecunde...
Îmi împrospătează sângele cu puţină speranţă…
În inima mamei e cald ca niciunde…
Şi ce mândră am fost în sufletul tânăr,
În prima mea dimineață...
Unul, Soarele, ştie tăcut a pătrude
Adâncul plin cu iubire şi viaţă…
Cine-mi răspune?…
Niciunde,
Rog-u-te, de dragostea-mi nu te ascunde
Nor sihastru, politizat
De câte ori te-am iubit -
Atâtea secole te-am botezat
Sub privirile celor ce nu li-i dat a iubi.
După ce îţi trăieşti pe deplin adevărul
Nu ai unde ascunde mirarea
Ce pârjoleşte zarea sufletului tău
Din care frumos mă inspir...
Cine mă aude?
Răspunde!
Bat clopotele destinului meu:
Niciunde...