marți, 25 octombrie 2022

Книга о болгарском поэте Молдовы

 

Larisa Barabaș, 

șef sector, Filiala „Hristo Botev

            В сентябре 2022 года вышла в свет новая книга, подготовленная к печати Муниципальной Библиотекой Б.П.Хашдэуи болгарской БиблиотекойХристо БотевPetar Burlak-Vâlkanov patriarhul poeziei contemporane bulgare din Basarabia : Biobibliografie = Петър Бурлак-Вълканов патриарх на съвременна бесарабска българска поезия : Биобиблиографията / Biblioteca Municipală B.P.Hasdeu, Biblioteca Hristo Botev ; alcătuitori: Angela Olărescu, Larisa Barabaș ; coordonator: Lidia Kulikovski ; redactare bibliografică: Claudia Tricolici ; ediție îngrijită de Mariana Harjevschi. - Chișinău : Garomont-Studio, 2022. – 180 p. : fot.

            Предполагаю, что имя этого поэта известно не всем в Молдове, но в среде диаспоры бессарабских болгар оно стоит под номером один, так как именно Бурлак-Вылканов стал первым создавать поэзию на родном болгарском языке во второй половине ХХ столетия и за которым последовали другие литераторы: поэты, прозаики, мемуаристы – Нико Стоянов, Георги Барбаров, Иван Вылков и др. Последователи создали много интересных страниц в различных жанрах, но основоположником был и является Петр Бурлак-Вылканов, этот факт подтверждает название биобиблиографии - Патриарх современной бессарабской болгарской поэзии. В связи с этим было очень важно создать книгу, посвященную памяти талантливого сына болгарского народа и нашего современника, оставившего потомкам богатое духовное наследие. Свое поэтическое вдохновение автор черпал из глубоких родовых корней славного, но многострадального народа, до конца своей жизни выражая в поэтической рифме и любовь к покинутой Родине, и глубокое почитание земли, на которой его предки построили новую жизнь, и уважение к молдавскому и болгарскому народам и языкам, и неустанное прославление героев прошлого и достоинство современников, словом, поэт оставил потомкам благородный духовный завет – любить родную землю, уважать свои корни, а также всей жизнью своей на любой стезе служить верой и правдой своему народу.

            Создание биобиблиографического пособия, посвященное Петру Бурлак-Вылканову, служит своеобразной данью памяти поэта и свидетельствует о постоянном и глубоком интересе к его наследию. Работа над книгой велась на протяжении двух лет и включает 552 печатных и электронных источников, как автора, так и литературоведческих работ, мемуарных и документальных свидетельств. Предваряют издание ряд критических статей, подробно анализирующих творчество поэта, что в значительной мере способствует ознакомлению и изучению многопланового творчества Петра Бурлак-Вылканова. Для быстрого нахождения нужной информации в конце книги имеются вспомогательные указатели. Данное издание является наиболее полным, содержащим информацию обо всех изданиях книг, работ, статей автора, информацию о литературно-критических разработках его творчества, а также о вехах жизненного пути поэта, все публикации расположены в хронологии на трех языках: румынском, болгарском и русском.

            22 сентября 2022 года в Библиотеке Христо Ботев состоялась Премьера данной книги, в ходе которой выступили многие, учавствовавшие в создании – др. Марианна Харжевски, Иван Пилкин, Анжела Олэреску, а также коллеги поэта по творчеству, хорошо знавшие и сохранившие добрую память о выдающемся сыне Молдовы, Украины и Болгарии.

marți, 18 octombrie 2022

Program aniversar cu genericul „O bibliotecă pentru oraș. O bibliotecă pentru fiecare”


Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” organizează în perioada 19-21 octombrie 2022 un amplu program aniversar cu genericul O bibliotecă pentru oraș. O bibliotecă pentru fiecare. 

Cu ocazia celebrării celor 145 de ani de la fondarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” ne propunem să aducem biblioteca mai aproape de modelele europene, atât ca utilitate, cât și ca performanță. Agenda va oferi prilejul de a reflecta activitatea bibliotecilor, implicarea lor în programe inovative și creative pentru comunitate și a îmbina armonios realizările, cercetările și noile direcții moderne de dezvoltare a bibliotecii cu serviciile conectate la necesitățile comunității.

Organizatorii își propun să integreze viziuni interdisciplinare extinse, punând accent pe interacțiunea dintre parteneri și comunitate, dar și pe colaborarea cu bibliotecarii din Republica Moldova și România.

Programul aniversar îl puteți accesa la calea http://conferintabm2022.tilda.ws/ 

sâmbătă, 15 octombrie 2022

Istoria orașului Chișinău – în atenția tineretului


 Lidia Cîssa, bibliotecar, Filiala „Hristo Botev”

          Istoria capitalei noastre Chișinău este o temă permanent actuală pentru discuții, deoarece pentru a construi un oraș european modern și prosper, adică viitorul acestuia, e necesar să-i cunoaștem mai profund trecutul, evoluția istorică. Întrucât orașul Chișinău are o istorie bogată și interesantă, în cadrul evenimentelor, desfășurate la Biblioteca „Hristo Botev”, adesea discutăm cu tinerii utilizatori diverse teme ce țin de capitală. Asemenea evenimente au drept scop oferirea informațiilor cât mai complete despre orașul în care locuiesc și care, cu siguranță, le este scump și drag.

Astfel, în data de 13 octombrie 2022 la Biblioteca „Hristo Botev” a avut loc lecția publică intitulată „Formarea și dezvoltarea orașului Chișinău până în secolul XIX”, desfășurată de către doctorul în arhitectură, arhitectul Sergius Ciocanu de la Institutul Patrimoniului Cultural din Chișinău, președintele Comisiei monumentelor istorice a Ministerului Culturii. Lecția publică a fost dedicată Hramului orașului Chișinău și adresată elevilor Colegiului Național de Comerț al ASEM din Chișinău. Angela Olărescu, directoarea Bibliotecii „Hristo Botev” l-a prezentat pe dl Sergius Ciocanu ca un profesionist de valoare în domeniul respectiv, care destăinuie istoria veridică a orașului Chișinău prin exemple concrete, publicând articole științifice și cărți. Dr. Sergius Ciocanu le-a povestit elevilor cu lux de amănunte, dar totodată foarte accesibil, pe înțelesul lor, despre apariția orașului Chișinău pe harta țării și dezvoltarea lui pe parcursul secolelor. Comunicarea a fost permanent confirmată prin imagini și hărți topografice respective, demonstrate la ecranul mare, făcând-o astfel captivantă și atractivă. Elevii au aflat multe lucruri curioase despre Chișinău: că la începuturi localitatea era un sat, o seliște, cum se spunea pe atunci, când și cum a apărut prima mențiune documentară a localității (în a.1436), despre primele așezări de populație, vechile sate-moșii din împrejurimile moșiei Chișinău – Buiucani, Hrușca, Visternicei, Măncești (astăzi Muncești), Schinoasa și altele, care treptat au devenit sectoare ale orașului, despre toponimicul Chișinău, primele străzi, centrul comercial, primele construcții, edificiile de cult, precum Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (Măzărache), Biserica „Sfinții Constantin și Elena” (Râșcanu) din Visterniceni, alte biserici ce au apărut în următoarele perioade: „Buna  Vestire”, „Înălțarea Domnului” ș.a. Elevii au fost informați, de asemenea, despre faptul cum s-a extins orașul pe parcursul anilor, cum s-au alăturat satele-moșii din apropiere. Le-a trezit curiozitate multe denumiri vechi ale unor străzi, sate, zone, râuri, pârăuri, care acum ne par destul de amuzante, dar pe atunci erau obișnuite, logic argumentate.

Dr. arhitect Sergius Ciocanu le-a comunicat elevilor cum Chișinăul a devenit un centru urban în sec. XVII. La aceasta au contribuit mai mulți factori atât de ordin economic, cât și de ordin politic și strategic: localitatea era favorabil situată la intersecția căilor comerciale care traversau această parte a Țării Moldovei, adică Chișinăul era așezat la încrucișarea drumului Lăpușna-Orhei cu drumul Tighinei ce era din ce în ce mai des parcurs. În sec. XVII acest drum comercial era tot mai solicitat și lega capitala țării, orașul Iași, cu cetatea Tighina, urmând mai apoi către Cetatea Albă și mai departe spre Crimeea. Paralel cu creșterea și transformarea în centru comercial, orașul începe să se dezvolte și ca centru cultural și de învățământ .

Interesant le-a fost elevilor să afle, de asemenea, că pe la mijlocul secolului XVII Chișinăul devine moșie mănăstirească, când Vasile Lupu, domnitorul Țării Moldovei, trece Moșia Chișinău în stăpânirea Mănăstirii Sfintei Vineri din Iași și a rămas proprietatea acestei mănăstiri până în secolul XIX. Chișinăul a trecut și prin perioade de declin: aproape de mijlocul secolului XVIII, în anul 1739, orașul a fost incendiat și în mare parte distrus de asupritorii turci, stopându-l din dezvoltare pentru o perioadă de timp.

Dr. Sregius Ciocanu a atras atenția elevilor la faptul că în secolele ulterioare, XVIII și XIX, Chișinăul a cunoscut o dezvoltare mai intensă, evoluând în multe aspecte. În sec. XVIII Chișinăul devenise unul dintre cele mai importante orașe din Țara Moldovei. Pe la finele secolului urbea avea cca 5.000 de locuitori, care apoi a crescut până la 8.000. Pe atunci aceasta nu era puțin. Orașul avea 7 biserici. A dezmințit opinia unor istorici din perioada sovietică, care confirmau că până în sec. XIX, când în rezultatul războiului ruso-turc Moldova a fost alipită la Imperiul Rus, Chișinăul era un sat, pe când el s-a format ca urbă în sec. XVII, dezvoltându-se ulterior în sec. XVIII. E adevărat că în secolul XIX orașul a căpătat o dezvoltare mai galopantă: orașul s-a extins, pe lângă edificii de cult, aici au fost construite Spitalul de Psihiatrie, Muzeul Zemstvei, Mitropolia, Turnul de Apă, Liceul „Principesa Natalia Dadiani”, Capela Gimnaziului de Fete nr.1, Curtea de Apel, Clădirea Dumei orășenești ș.a. Primarul orașului Carol Schmidt (1877-1903) și arhitectul principal Alexander Bernardazzi (1856-1878) au avut o contribuție deosebită la modernizarea orașului. Dr. S. Ciobanu a menționat că în 85 de ani orașul a crescut de 10 ori. Pe la mijlocul sec. XIX Chișinăul era unul dintre 4 cele mai importante orașe din Imperiul Rus. În final,  dr. Sergius Ciocanu le-a recomandat elevilor cartea sa „Orașul Chișinău: Începuturi, dezvoltare urbană, biserici (secolele XV-XIX)”, ce este și în colecția Bibliotecii „Hristo Botev” pentru cei ce vor să cunoască tema în cauză mai detaliat.

Elevii au ascultat lecția publică cuprinși de atenție și curiozitate, au adresat diverse întrebări ce țin de orașul Chișinău, în final spunând că au rămas foarte satisfăcuți, le-a fost interesant, și-au aprofundat semnificativ cunoștințele despre capitala noastră – orașul Chișinău. Am rămas mulțumiți și satisfăcuți și noi, organizatorii activității, sperând la noi întâlniri cu personalități care cunosc diferite aspecte din istoria orașului nostru și vor binevoi să ne familiarizeze  pe noi și pe utilizatorii noștri de diferite vârste cu ele. 

joi, 13 octombrie 2022

Petar Burlak-Vâlkanov – poet bulgar de vază din Basarabia

 

Angela Olărescu, șef, Filiala „Hristo Botev”

La Biblioteca „Hristo Botev” în ultimii ani domeniul de cercetare are prioritate. A fost elaborată o nouă biobibliografie dedicată unei personalități de etnie bulgară – scriitorului Petar Burlak-Vâlkanov, care a intrat în istorie ca creator al literaturii bulgare moderne în Basarabia. Poetul a fost primul care a decis să creeze opere în limba strămoșilor săi, simțind o necesitate acută de a-și exprima gândurile în formă versificată în limba bulgară, atât de dragă și scumpă pentru el și compatrioții săi. Petar Burlak-Vâlkanov este cel care a tradus din creația poeților moldoveni în limba bulgară, făcându-i cunoscuți și pentru cititorii de etnie bulgară.

Frumoasa lansare de carte Biobibliografia „Petar Burlak-Vâlkanov – patriarhul poeziei contemporane bulgare din Basarabia” (Petar Burlak-Vâlkanov patriarhul poeziei contemporane bulgare din Basarabia : Biobibliografie = Петър Бурлак-Вълканов патриарх на съвременна бесарабска българска поезия : Биобиблиографията / Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Biblioteca „Hristo Botev”; alcătuitori Angela Olărescu, Larisa Barabaș ; coordonator: Lidia Kulikovski ; redactare bibliografică: Claudia Tricolici ; ediție îngrijită de Mariana Harjevschi. – Chișinău : Garomont-Studio, 2022. – 180 p.: fot. ) a avut loc în data de 22 septembrie 2022, și aceasta nu a fost întâmplător, ci de Ziua Independenței Bulgariei (114 ani de la Proclamarea Independenței Bulgariei) și sărbătorirea aniversării Bibliotecii „Hristo Botev”, ce și-a marcat trei decenii de la înființare.

Cu acest prilej, în sala de lectură a fost amenajată expoziția de carte „Petar Burlak-Vâlkanov – fondatorul literaturii bulgare contemporane din Basarabia”, unde au fost prezentate operele scriitorului și literatura despre viața și activitatea lui din colecția bibliotecii.

Subsemnata, Angela Olărescu, a vorbit despre importanța acestui volum pentru comunitatea bulgară, despre activitatea prodigioasă a poetului și munca depusă la această biobibliografie împreună cu echipa de elaborare Larisa Barabaș, Claudia Tricolici, Ion Vârlan, Ivan Pilchin, dr. Mariana Harjevschi, dr. Lidia Kulikovski, dr. Nadejda Cara. Dna dr. Mariana Harjevschi a comunicat celor prezenți despre cercetările ce se efectuează la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, menționând că se bucură  de faptul că filialele ei se implică în acest proces anevoios, dar foarte util, căci ca să aduni într-un volum informație despre viața și activitatea, despre opera unei personalități, care pe parcursul vieții s-a manifestat prin ceva ce diferă de alții, nu e atât de ușor. Pentru elaborarea mai concretă a acestei Biobibliografii „Petar Burlak-Vâlkanov – patriarhul poeziei contemporane bulgare din Basarabia”, alcătuitorii acestui volum, Angela Olărescu și Larisa Barabaș, au întreprins și o deplasare în Odesa (Ucraina), cu scopul de a cerceta ziarele „Роден Край” pe o perioadă de 26 de ani ce țin de activitatea scriitorului Petar Burlak-Vâlkanov.

Redactorul Ivan Pilchin a făcut o trecere în revistă caracterizând structura Biobibliografiei și scoțând în valoare Studiile introductive, scrise de dr. Mariana Harjevschi, dr. Liubomira Jacote, dr. Elena Nalbantova, poetul Anatol Ciocanu și jurnalistul Gheorghi Barbarov, cei care au scris despre activitatea literară a scriitorului Petar Burlak-Vâlkanov, despre recenziile scrise la unele cărți. A apreciat mult includerea în volum a copertelor cărților scrise și publicate de P. Burlak-Vâlkanov, punând accentul pe Indicii auxiliari: index de nume alfabetic, index geografic, index de poezii și de proză, căci în baza lor cititorul ușor poate găsi informația solicitată. Dl Ivan Pilchin a accentuat importanța acestui volum pentru etnia bulgară, deoarece aici își găsesc reflectare tradițiile, obiceiurile, istoria neamului strămoșesc ce se transmite pentru generațiile în creștere.

A acceptat cu plăcere să ia cuvântul și poetul Nico Stoianov, prietenul scriitorului Petar Burlak-Vâlkanov. Voi menționa că Nico Stoianov se află cu traiul de mai mulți ani în Bulgaria, unde activează ca redactor la Revista „Читалище”, însă nu-și uită rădăcinile bulgarilor basarabeni. A vorbit despre prietenia sa cu Petar Burlak-Vâlkanov, cum a editat prima sa carte în anul 1967 în limba bulgară, căci anume el a fost primul care a scris în bulgară, punând baza și pentru ceilalți bulgari basarabeni de a scrie și publica în limba bulgară. Și-a expus părerea că această Biobibliografie valoroasă, dedicată unei asemenea mari personalități bulgare, care a promovat pe parcursul vieții istoria strămoșilor, plaiului natal, unde s-a născut, este pe bună dreptate un testament scris poetului.

Scriitorul Ivan Vâlkov s-a destăinuit publicului prezent că are o mare bucurie și satisfacție de a se afla la acest eveniment, dedicat creației scriitorului Petar Burlak-Vâlkanov, coleg de peniță. „Despre acest om onest și cinstit pot spune că a fost primul care a scris și publicat în limba maternă, limba bulgară, susținea publicarea poeziilor, povestirilor și a altor scriitori și poeți bulgari basarabeni”, a remarcat dlui.

Biobibliografia menționată a fost apreciată de toți cei prezenți în sală ca fiind una valoroasă și importantă. Amintirea despre scriitorul bulgar de vază Petar Burlak-Vâlkanov va trăi atâta timp cât generația tânără va studia creația poetului.

marți, 11 octombrie 2022

Фестиваль Еврейской Книги в Кишиневе

 

Татьяна Искимжи, завотделом, 

филиал им. И. Мангера

Традиционно, Фестиваль Еврейской Книги библиотека им И. Мангера проводит в период еврейских осенних праздников. В этом году Фестиваль прошел в дни праздника Суккот – праздника шалашей, праздника кущей, или праздника собирания плодов, так еще называю этот праздник (9 - 10 октября). Само название фестиваля говорит о том, что все что ни проводилось в этот период - связано с книгой: презентация выставки «От Фестиваля к Фестивалю» (новые поступления еврейской книги за год) собрала у своих стендов любителей почитать по разной тематике – от истории до беллетристики, а выставка «Пижамной библиотечки» - ярких, красочных и интересных книг, вызвала огромный интерес ребятни.

Много посетители и участники фестиваля узнали из бесед, рассказов, видео презентаций и мастер классов о самом празднике Суккот, о главном атрибуте праздника – шалаше, где и как его возводят; о предписаниях, которые необходимо выполнять в этот праздник – держать в руке 4 вида растений: этрог (дикий лимон), веточку пальмы, мирта и ивы, символизирующих единство еврейского народа. Ребята сами возводили сукку, лепили из пластилина и глины фрукты и героев еврейских сказок.

В дни фестиваля прошла читательская конференция по книге Корнея Чуковского «Сказки», которую им читали в течении года в рамках программы «Кишинев читает книгу» и которую они уже знают наизусть.

В период фестиваля библиотеку посетили дети еврейского детского сада, для которых библиотека стала настоящим открытием, ведь многие из них впервые переступили порог библиотеки, узнали о бережном отношении к книге, правилах библиотеки и о принце еврейской поэзии – Ицике Мангере, чьим именем названа наша библиотека.

А какой же фестиваль без веселья, без песен и плясок! Ребята Центра для украинских беженцев «Удобное пространство для мам и детей» приняли участие в мастер классах «Попурри еврейских песен» и «Попурри еврейских танцев» и с большим удовольствием пели Хава на гила, Тумбалалайка и танцевали под эти мелодии, а мимо проходящие по пешеходной улице  присоединялись к ним и родители не могли их оторвать от этого праздника.

В завершении фестиваля библиотека принимала у себя коллег из этнических библиотек в рамках возрожденного в этом году клуба «Созвездие наций».

miercuri, 5 octombrie 2022

Campania de fidelizare „Fii deștept! Ia un card inteligent!” la Biblioteca „Onisifor Ghibu”

 

Nina Reșetnic, bibliotecar, Biblioteca „Onisifor Ghibu”

Cartea luminează rațiunea omului, îi încălzește sufletul. Lectura cărților este importantă fiindcă te ajută să evaluezi mintal, spiritual, emoțional și psihologic. Ele, cărțile ,oferă posibilitatea de a învăța lucruri noi, te fac inteligent, fericit, trist, gelos, iubit, trădat... Ele sunt, astfel, o fuziune a diferitor emoții mixte, o sursă excelentă de motivație.

BIBLIOTECA rămâne a fi templul nobleței a unei națiunii, deoarece aici marii înțelepți și-au alimentat sufletul și gândul cu cele mai diverse cunoștințe. Biblioteca este locul unde se promovează lectura, cititorul intră în contact cu cartea și cu scriitorul, dar și cu alți semeni de ai săi interesați și setoși de a țese noi performanțe și de a valorifica potențialul cunoașterii.

Biblioteca „Onisifor Ghibu” face parte din marea familie a Bibliotecii Municipale„B.P. Hasdeu”, aflată în inima Chișinăului, deosebindu-se prin faptul că rămâne a fi o instituție aparte în peisajul cultural-spiritual al capitalei și chiar a întregii Republici; o adevărată împărăție a Cărții în scopul lecturii, studiilor științifice, cercetărilor bibliografice, a informării și documentării.

La începutul lunii septembrie biblioteca noastră s-a raliat prompt la Campania de fidelizare „Fii deștept! Ia un card inteligent!”, demarată în întreaga rețea a Bibliotecii  Municipale „B.P. Hasdeu” și desfășurată în perioada 12-30 septembrie 2022. E o perioadă cu un șir de activități - înscrierea mai intensă și mai activă de obținere a cardului de acces (permisului de cititor), de atragere și de fidelizare a utilizatorilor la bibliotecă. Campania din acest an se înscrie în șirul  evenimentelor  dedicate  aniversării a 145 de ani a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, dar și a 30 de ani a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

Prin ce va fi surprins cititorul care va ridica un Card inteligent la Biblioteca „Onisifor Ghibu”? Mai întâi de toate prin volumul și valoarea colecțiilor de carte(circa 60 mii de unități materiale), prin diversitatea, multitudinea și complexitatea activităților care se desfășoară – fie în  ala Nuciferă, fie în Sala de Marmură.

Astfel, Biblioteca „Onisifor Ghibu”, aflându-se în evoluția evenimentelor de 3 decenii de axiomă culturală, a avut la 14 septembrie o vizită colectivă a elevilor din clasa a II-a a Liceului  de Creativitate și Inventică „Prometeu-Protalent”, fiind ghidați de genericul inițiat. Viitorilor noștri cititori li s-a oferit o lecție tematică, stringent necesară timpului prezent „Siguranța pe internet”, apoi au primit câte un card .

Un nou Parteneriat de succes încheiat de biblioteca noastră s-a produs în alianță cu Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”. Tinerii cursanți au fost ghidați de Vitalie Răileanu, directorul instituției, oferindu-li-se o amplă prezentare a serviciilor bibliotecii, dar și a posibilităților pe care le oferă cardul de cititor al rețelei Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Recent a avut loc un dialog constructiv și confesiv cu scriitoarea Claudia Partole, autoarea romanului „Fraierul”, inclus în Programul „Chișinăul Citește”, ed. XIX-a. Eveniment desfășurat în Sala Nuciferă a bibliotecii „Onisifor Ghibu”, cu prezența învățăceilor Liceului Teoretic „Mircea Eliade”, 65 la număr. O parte din ei au plecat cu un card inteligent, devenind ai Casei cu nume-Biblioteca „Onisifor Ghibu”.

În cadrul Campaniei de atragere a utilizatorului „Fii deștept! Ia un card inteligent! am fost vizitați de Directorul Muzeului de Istorie a orașului Chișinău Valeria Suruceanu și ghidul muzeului Maria Tararenco, care au luat un card intelegent. Un dialog interesant s-a desfășurat între bibliotecarul- cercetător Marin Postu și Tatiana Spînu, autoarea romanelor „Parfumul scrisorii tale”, „Suflete arse”, „ O ultimă  scrisoare ”, având ocazia să o descoperim din altă perspectivă, atât pe ea, cât și opera acesteia.

În contextul Campaniei din acest an se înscriu diverse întâlniri cu scriitorii, precum Vlad Sărătilă, Savatie Baștovoi, Emilia Plugaru, care firesc contribuie la mobilizarea și atragerea utilizatorilor. Pot, să spun, că în timpul demarării Campaniei, biblioteca s-a îmbogățit cu 200 de cititori fideli.

Ce e curios la bibliotecă - amalgame de opere , autorii conviețuiesc în bună pace. Veniți la bibliotecă, fiindcă cartea te predispune să visezi. În incinta bibliotecii simți liniștea intelectuală și cognitivă ce propulsează de oriunde. Cărțile dovedesc valoarea, pecetea și stima timpurilor pe care l-a străbătut.

„Eugenia Bulat, militantă a Mișcării Naționale”

 

Tatiana Donțu, șef sector, Filiala „Transilvania”

            La 4 octombrie, o zi superbă de toamnă, la Filiaia „Transilvania” s-a desfășurat o întâlnire cu poeta și publicista Eugenia Bulat. La eveniment s-a prezentat și discutat volumul „Profesorul. Ștefan Sevastian Bulat. In memoriam”. O carte care aduce în prim plan imaginea profesorului Ștefan Bulat, simbol al păstrării identității naționale românești. Frumosul eveniment s-a desfășurat în parteneriat cu Liceul Teoretic „Gaudeamus”, cu participarea elevilor claselor a VIII-a-X, îndrumați de profesoara de limba și literatura română Liliana Orehovschi și însoțiți de directorul adjunct al liceului, Tatiana Ponomari. A fost o întâlnire specială, de o mare încărcătură sufletească, deoarece subiectele abordate au constituit chintesența moștenirii profesorilor, fiind în preajma sărbătorii Zilei profesorului.           

În debutul întâlnirii șefa bibliotecii Parascovia Onciu a făcut o prezentare a bibliotecii și a evenimentelor desfășurate în contextul aniversării a 145 a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. În continuare, jurnalistul Andrei Viziru și scriitoarea Claudia Partole au subliniat însemnătatea unor astfel de întâlniri. Printr-un scenariu perfect regizat, participanții au reflectat marea bogăție a activității profesorului și a publicistei. Tematica patriotică – dragostea și durerea mare a Basarabiei – a fost alegerea preferată a elevilor, fiind firul roșu al activității.

Un moment emoționant le-a constituit „Aprecierile profesorului de pe Facebook”, un exercițiu care a sensibilizat publicul, fiind un elogiu adus profesorului. Liceenii au vorbit despre oamenii care au luptat pentru libertate şi despre unitatea neamului românesc. Ei au reflectat exegeze din creația Marelui Eminescu, poezii patriotice etc. Subiectele discutate, emoția, entuziasmul şi implicarea totală a celor prezenți au fost o exemplificare vie a respectului față de profesori, și în special unui om de mare har, un om a cărui viață poate servi oricui drept model de profesionalism, bunătate și cumsecădenie.

Scriitoarea Claudia Partole le-a povestit elevilor despre trăirile sale referitoare la subiect, unde și-au găsit loc și amintirile din copilărie a autoarei. I-a încântat enorm prin destăinuiri și descrieri din copilăria să și despre profesorii ei. A menționat „că niciodată nu ne plictisim să aflăm ceva frumos, ceva plăcut despre profesorii noștri dragi. „Nu cred că există pedagog, care să nu fi lăsat lumină în sufletele discipolilor săi. De ce zic așa? De aceea, că în memoria mea au rămas pentru totdeauna toți dascălii, care m-au învățat şi m-au educat, începând din prima zi de școală şi terminând cu ultima de la universitate. Deseori îmi amintesc chipurile lor blânde, le aud vocile liniștite şi mă mir de neîntrecuta lor măiestrie cu care m-au dus în lumea cărților şi a științei. Şi, judecând cu mintea de astăzi, de om matur, îmi dau seama cum ei ardeau ca lumânările, dăruindu-ne flacăra cunoștințelor. Acum ei toți sunt în vârstă, mulți chiar sunt plecați în lumea umbrelor. Oricât de mult aș fi dorit să-i văd mai des, să le mulțumesc mereu pentru tot ce au făcut pentru mine, pentru lumina care mi-au dăruit-o, să le sun la toate sărbătorile, să-i felicit, să le doresc sănătate, mulți ani înainte, să-i bucur cu cuvinte frumoase, nu a fost posibil întotdeauna. Doamne, cât de mult regret acest lucru!”.

            Ascultându-și discipolii, ochii profesorilor străluceau de bucurie, iar printre cele mai mândre erau doamnele Alexandra Tănase, profesoară de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Gaudeamus”, Tatiana Ponomari, director adjunct la Liceul Teoretic „Gaudeamus”, Liliana Orehovschi, Corina Țurcanu, Tatiana Ene, Ina Caranciuc. Anume ele, sunt dintre inițiatoarele Clubului de lectură „Gaudeamus” al cărui obiectiv principal e să le dezvolte elevilor gustul pentru lectură şi cunoaștere. Faptul că, astăzi, copii – care sunt şi membri activi ai cenaclului – recită din Eminescu, înseamnă că ei se apropie de carte”, este convinsă Alexandra Tănase.

Eugenia Bulat, vădit emoționată, a ascultat cu mult interes elevii, care au pregătit un consistent scenariu al activității, prezentându-l cu multă trăire sufletească și expresivitate artistică, creând astfel o atmosferă plină de lirism. Elevii atenți la vocea blândă, dar impunătoare a invitatei, care le depăna povestea vieții sale, care seamănă uimitor de mult cu viața poporului său, despre Eminescu, despre profesorul, părintelui spiritual, socrului, pentru că i-a fost noră. Părea că doamna Eugenia Bulat s-a transformat într-o carte vie pe care elevii o studiau și o savurau cu interes și luare aminte.

Publicista a specificat „…că Izvorât dintr-un gând al fragedei mele tinereți, volumul de față nu ar fi avut nicio șansă să se materializeze, dacă subiectul lui nu ar fi fost, cu adevărat, un profesor dezmoștenit în mod cinic de cei care se erau în rol de eliberatori, tânărul Ștefan Bulat a trebuit să reziste și să dea vieții sale un sens. Îndrăgostit de logosul românesc, fire de o delicatețe emoțională aparte, el și-a urmat intuiția și a devenit dascăl școlar. Și-a servit cu onestitate neamul într-un timp istoric sumbru și crud, fără a renunța la demnitatea sa, la noblețea sa ereditară. A făcut-o prin Limba Română, transferând în discipolii săi umanismul și bogăția sa spirituală”.

A mai menționat că volumul cuprinde „.. amintirile mele despre neuitatul meu profesor și rostul lui în destinul meu și al generației mele. În carte sunt interviuri cu membrii familiei profesorului Bulat, rămase pe drumuri după exproprierea și deportarea în Siberia a părinților de ambele părți. De asemenea, lucrarea cuprinde valorificarea caietelor rămase de la profesor și interviuri cu redutabili discipoli, cu foștii colegi și profesori”.

A fost o discuție spirituală. Felul său de a scrie este original, și lasă o impresie bună, e un om deosebit, frumoasă la chip cât și la suflet. O întâlnire deosebită, cu oameni pe măsură, o ambianță caldă, primitoare, dată de generozitatea gazdelor, iubitori de literatură, artă, tradiționalism, căci apreciem înalt dăruirea profesorilor și suntem recunoscători pentru înalta măiestrie didactică, contribuție remarcabilă manifestată în promovarea educației de calitate.