duminică, 15 ianuarie 2023

Curiozități bibliofile eminesciene din colecția Carte veche și rară a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”

                                                                           Natalia Smirnov, șef sector „Carte veche și rară”, Biblioteca Centrală

 În Republica Moldova, 15 ianuarie, data nașterii marelui poet Mihai Eminescu, este Ziua Naţională a Culturii începând cu anul 2012.

În fiecare an, pe parcursul lunii Ianuarie, opera și personalitatea marelui Mihai Eminescu este omagiată și comemorată.

Biblioteca Minucipală „B.P. Hasdeu” a desfățurat o serie de activități, care se înscriu în sprijinul profesorilor, elevilor, iubitorilor de poezie eminesciană, prin organizarea de programe și activități.

Expoziția de documente organizată la Biblioteca Centrală cu genericul Mihai Eminescu - în colecția Carte veche și rară, cuprinde 26 de volume editate în perioada 1878-1944 atât opera, cât și publicații despre activitatea sa.

Unul din volumele valoroase expus în cadrul expoziției este Eminescu Mihai. Poezii.- București, 1944, 244p + XXIV planșe, o piesă rară de colecție.



 Cartea este o ediţie bibliofilă îngrijită de M. Toneghin şi ilustrată cu desene de pictorul Aurel Bordenache, în tiraj limitat de 2 000 de exemplare. Pe fiecare exemplar a fost tipărit cu grijă numărul exemplarului. Asa s-a întâmplat, că donatorul a dăruit bibliotecii exemplarul cu nr. 1659.

A fost tipărită pe hârtie Alfa-română, fabricată special de „Oficiul de vânzarea hârtiei produsă în țară” S.A. la fabrica din Petrești, numerotate de la 1 la 2000, cu dimensiunile 34.5 x 25.5 cm.

Legătura pânzată este originală prin supracopertă și, numără 244p. + XXIV planşe în fotogravură. Poezia și planșa aferentă paginilor 207 - 212 lipseste, fiind cenzurată la acea vreme. Pe foaia de titlu este imprimat exlibrisul tipografiei.

Despre valoarea cărții, ne dăm seama urmărind expunerea la licitație, la care prețul de pornire, a edițiilor cu supracopertă originală din piele, a fost de la 200 €, adjudecat cu 500 €. Cele cartonate au fost adjudecate cu 700 de lei românești.

S-au păstrat foarte puține exemplare, deoarece la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, depozitul Cartea Românească a fost bombardat și o mare parte din exemplare au fost distruse. Este o plus-valoare să deținem acest exemplar în colecția BM „B.P. Hasdeu”.

Volumul cuprinde poeziile cele mai cunoscute de cititori cum ar fi: Epigonii, Venere și Madonă, Mortua Est, Înger și Demon, Împărat și proletar, Melancolie, Crăiasa din povești, Călin, Strigoii, Revedere Scrisoarea I, Scrisoarea II, Scrisoarea III, O mamă, S-a dus amorul, Glosă, Mai am un singur dor și desigur Luceafărul. Acesta fiind ultimul mare poem de dragoste, scris la doar 33 de ani.





Luceafărul este o capodoperă a poeziei române deja de mai bine de un secol, devenind culmea creației sale. Acest poem a apărut pentru prima dată la Viena, într-un almanah studențesc.


Vă îndemn să citiți, să răsfoiți această deosebită carte și dintr-un motiv de curiozitate pentru superbele portrete fotogravurate de renumitul portretist și pictor al Curții Regale de la București, Aurel Bordenache, care a utilizat cele mai fine tușuri pe care le avea la îndemână la acea vreme.


În acest context, vă prezentăm unele dintre ele:





Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” deține un număr impresionant de volume ale scriitorului cât și scrieri despre viața și activitatea sa. Creaţia literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Aparţinând unui romantism literar relativ întârziat, opera sa poetică a fost influenţată şi de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar şi de teoriile lui Arthur Schopenhauer şi Immanuel Kant.

Opera tipărită precum şi online a fost editată în 80 de limbi, iar prin programe de traducere automată în 56 de noi limbi, în total 136 de limbi din peste 250 de ţări.

Pe 15 ianuarie 2023 s-au împlinit 172 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu și 134 de ani de la trecerea în neființă, în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor din Bucureşti, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi episoade de revenire a bolii. În 1948 Mihai Eminescu a fost ales, post-mortem, membru al Academiei Române.

Expoziția va fi  la îndemâna celor interesați până la 31 ianuarie 2023.