sâmbătă, 22 decembrie 2012

ORAŞUL TÂRGOVIŞTE ÎN COLECŢIA HISTORIA ŞI CRITICĂ LITERARĂ


La şedinţa Clubului Să ne iubim ţara au fost prezentate două cărţi. E vorba de: Târgovişte. Călători străini. Cronicari. Sec. XV-XIX şi Târgoviştea în literatură (1800-1918) Semnatarii ambelor cărţi sunt Victor Petrescu. Mihai Stan. Cărţile au văzut lumina tiparului la editura Biblioteca în anul 2012. 

O adevărată înflorire oraşul a cunoscut între 1396-1714, când Târgovişte a fost cetate de scaun, deţinând statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural-artistic al Ţării Româneşti. 

Participanţilor la şedinţă le-au fost expuse structura ambelor cărţi, scopul editării lor, la fel, au fost date citirii versuri, fragmente de proză semnate de scriitori, impresiile călătorilor, cronicarilor despre oraşul Târgovişte.

În Argument la volumul Târgovişte în literatură se menţionează: „Târgoviştea a constituit şi continuă să constituie şi azi un simbol al existenţei spirutualităţii noastre de-a lungul istoriei. Sunt numeroase ecourile rămase, începând cu călătorii străini care au vizitat oraşul, continuând cu cronicarii, iar apoi cu marea literatură a veacului al XIX-lea”.

Volumul Târgovişte. Călători străini. Cronicari. Sec. XV-XIX cuprinde un Argument, Crestomaţie, Cronologie şi Bibliografie.Au fost inserate un şir de materiale memoralistice ale călătorilor străini, unii din ei au venit cu duverse solii şi care au vizitat oraşul pe parcursul a patru secole.

Participanţilor la şedinţă le-au fost prezentate mai multe fragmente. Unele din ele au trezit zămbete, altele – regrete că, din păcate, nimeni din cei prezenţi nu a vizitat oraşul ca să admire Turnul Chidiei, Mitropolia, ruinele Palatului domnesc, ca să „respire istoria”, cum s-a exprimat unul din participanţi. Iată, de exemplu, ce scria Class Brorsson Ralamb la 1657:” Locuitorii, şi mai ales boierii, sunt foarte chipeşi, politicoşi şi îndatoritori, dar nu prea credincioşi, căci sunt nestatornici şi adesea se răzvrătesc împotriva domnului”. Un alt vizitator al oraşului Târgovişte, F.G. Laurencon, nota despre Realitatea istorică şi adevărată a evenimentelor din primele luni ale anului 1821: „În acest oraş se văd o mulţime de osatşi din arme felurite. Mulţi îmbrăcaţi în negru, arnăuţi, cazaci, lăncieri şi mulţi alţii fără uniformă”.
Volumul Târgoviştea în literatură (1800-1918) însumează fragmente de memoralistică referitoare la prezentul şi trecutul oraşului, scrise cu talent şi obiectivitate. Selecţia autorilor şi textelor aparţine autorilor Crestomaţiei

O parte din autorii incluşi îl constituie scriitorii care s-au născut sau au trăit o perioadă în această urbe, cum ar fi: Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Alexandru Vlahuţă, Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti ş.a. Un al grup inclus în Crestomaţie îl constituie persoanele care au ocupat o perioadă funcţii administrative în oraş sau judeţ: Iancu Văcărescu, Ion Ghica, Pantazi Ghica. Mărturii inedite au lăsat personalităţile locale: Ion Negoescu, Ion Calboreanu, Ştefania Stâncă ş.a. De remarcat că despre oraşul Târgovişte au scis importante personalităţi ale literaturii române: Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Duiliu Zamfirescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Elena Văcărescu, Nicolae Iorga, Ion Pilat, Camil Petrescu, George Călinescu.

Reproducem un mic fragment din amintirile lui Pantazi Ghica, „un boem român”, cum îşi zice dânsul:” Nu cunoaşteţi Târgoviştea...! e frumoasă de suveniruri antice şi glorioase... capitala veche a lui Radu cel Mare, Mihai Bravul, Mircea Bătrânul; călătorul ce merge să o viziteze zăreşte încă din o depărtare de un cuart de poştă ruinele vechi ale palaturilor domneşti, turnurile Mitropoliei şi ale bisericii Stelea, care cu aspectele lor dărăpănate, modeste şi întunecoase, face inima să tresare de sensaţiuni patriotice, de regrete a timpurilor glorioase de rememorare a iluştrilor noştri străromâni”. Anul 1860.

Au fiost aduse ca exemplu şi scrierile lui Ioan Slavici, Nicolae Iorga, Camil Petrescu ş.a.
Cu editarea acestui volum, se întregeşte, din punct de vedere literar, materialul istoric şi documentar  - monografii, enciclopedii, istorii, dicţionare, apărute în ultimul timp, reliefându-se astfel importanţa deosebită a Târgoviştei în existenţa multiseculară a poporului român.
Participanţii au urmărit cu atenţie lectura textelor, fiind impresionaţi de tonul sincer al scrierilor, de frumuseţea imaginilor descrise. „Aceste texte constiuie o comoară nepreţuită pentru noi”, a spus dodmna Stela, diriginta clasei a IX care a venit împreună cu elevii la şedinţa Clubului Să ne iubim ţara

Prin prezentarea acestor cărţi am căutat să răspândim cât mai multă informaţie relevantă despre oraşele mai importante ale României şi Republicii Moldova, incluisiv oraşul Târgovişte, al cărui nume îl poartă una din filialele Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, şi anume, Filiala Tâtgovişte, acesta fiind unul din scopurile şedinţelor Clubului Să ne iubim ţara. .

Larisa Ungureanu,
Moderator Filiala Târgovişte

O SĂRBĂTOARE DE SUFLET


Poezia este un miracol pămîntesc,
iar muzica este un miracol ceresc (Grigore Vieru)

Dacă aţi fi avut prilejul să treceţi în 13 decembrie pe lîngă Centrul Academic Internaţional Eminescu, aţi fi auziţi glasuri sonore de îngeraşi intonînd melodii pe versurile lui Grigore Vieru. Cei ce au avut inspiraţia de a intra în acel moment în incinta centrului s-au delectat cu minunata lirică a marelui poet, plecat în nefiinţă, dar rămas printre noi.
Am intrat şi în faţă ne-a apărut un tablou minunat - copii de diferite vîrste, începînd cu cei din clasele gimnaziale şi terminînd cu studenţii de la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”, cu o căldură deosebită, cu o vioiciune aparte, cu o expresivitate dezarmantă îl cîntă pe Eminescu văzut de către Grigore Vieru. Toţi aceşti elevi au fost inspiraţi să participe la o minunată sărbătoare organizată de către profesoara de limba şi literatură română Veronica Roşcovanu, profesoara de educaţie muzicală de la L. T „D. Cantemir”, mun. Chişinău Ana Gnatenco, susţinută de către Elena Driga, profesoară de pian (Colegiul de Muzică Ştefan Neaga).
Piesele „Mi-e dor de tine,mamă, Melancolie, Eminescu” interpretate de către ansamblul vocal „Planeta muzicii” (conducător artistic Ana Gnatenco, L.T. D. Cantemir”) ne-au făcut să-l simţim alături pe Ion Aldea- Teodorovici, Petre Teodorovici, Anatol Chiriac, Eugen Doga care parcă stăteau de-a dreapta marilor Vieru şi Eminescu.
Ţinem să menţionăm că Centrul Eminescu cu o deosebită inspiraţie şi bunăvoinţă, deschide larg uşile pentru astfel de evenimente necesare ca şi aerul dintotdeauna, dar , din păcate, devenite o raritate.

Am ajuns, vorba regretatului Gr. Vieru, la vremuri cînd poetul încununează lista celor mai necesare profesiuni. Şi biblioteca, aparent demodată şi desuetă în comparaţie cu omniprezentul internet îşi reocupă soclul de templu al culturii, cunoştinţelor şi al bunei - creşteri, valori nepieritoare şi actuale în toate timpurile. Un loc unde vitală este atmosfera şi apropierea de marii rapsozi, unde pînă şi mirosul cărţii ţinute în mînă te face să te simţi mai aproape de origini.
Gazda evenimentului, dna Elena Dabija, directorul Centrului Eminescu, împreună cu bibliotecarii ştie secretul convertirii unei biblioteci în centrul universului intereselor copiilor. Acest Centru are o colaborare specială cu profesorii. Ca şi rezultat al acestei colaborări este dragostea elevilor vorbitori de limbă rusă pentru versul românesc, plasarea marilor poeţi români pe aceeaşi treaptă cu celebrii poeţi ruşi şi universali, lichidarea graniţelor geografice, cosmopolitizarea literaturii şi muzicii româneşti.
Astfel de momente rămîn ancorate pe vecie în memoria copiilor. Cu trecerea anilor ele se transformă în clipe luminoase, în momente de referinţă, la care revin de-a lungul vieţii ori de cîte ori apare necesitatea de a împărtăşi o experienţă de neuitat.
În acea zi rece de decembrie am simţit ceea ce nu mai simţisem de mult: mai acasă ca oriunde,  mai primăvară ca oricînd.
Ne-am dat seama că atîta timp cît există acest Centru, generaţiile de copii prezente şi viitoare se vor afla la adăpost de intemperiile sociale şi politice, la adăpost de şovinism şi degradare. În acest Centru şi în altele de acest fel tinerii vor găsi răspunsuri pentru trecut, susţinere pentru prezent şi încurajare pentru viitor.
Deci, dacă doriţi să vă uniţi sufletul cu frumosul veniţi la Centrul Eminescu, veniţi la bibliotecă!
Brăilă Aculina, profesoară, grad didactic I, 
gimnaziul Nr 102, Brăila, mun. Chişinău

miercuri, 19 decembrie 2012

OAMENII BRANDUL BM: ANNA STRATIEVA

S-a născut la sudul Moldovei, în satul bulgar Stoianovca, Cantemir; a împlinit 45 de ani, şi toată viaţa a avut plăcerea să citească cărţi; chiar şi în prezent, nu trece o zi, fără ca ea să le răsfoiască. Meseria de bibliotecară, şi-a ales-o întâmplător: a mers, de companie, cu amica ei, să depună actele la Colegiul din Soroca. Ulterior, absolvise USM. Astfel, s-a întâmplat, că s-a legat de bibliotecă pentru totdeauna. Recunoaşte, că fiind mezina familiei, a fost destul de răsfăţată, şi, chiar dacă învăţa bine, comportamentul ei aducea multe probleme părinţilor, care încercau să fie ceva mai duri; ea fiind pedepsită pentru fiecare faptă necugetată. Iar, Anna, ca într-adins, intra în alte istorii, fără să se fi gândit la urmări, - frica îi apărea doar la revenirea în pragul casei sale. Un caracter vioi, parcă nu se leagă cu meseria de bibliotecar, dar o alta cale, nu-şi putea imagina. Lucrând la biblioteca din Stoianovca, a simţit o constrângere de inimă, de altfel, şi-a dorit o schimbare în viaţă; s-o facă mai interesantă şi cuprinzătoare, să-şi lărgească orizonturile, să le ofere copiilor ei cele necesare, mai mult, decât ce le poate da viaţa unui sătuc uitat... Într-o bună zi, şi-a luat copilaşii şi s-au transferat cu traiul în Chişinău. I-a fost greu, nimic simplu; situaţia dezvăluind să fie astfel, că a fost nevoită să-şi educe copiii, de una singură. Precum zice şi ea; şi-a înfipt cu dinţii de această posibilitate în viaţă, ca să rămână pe vârf. A avut unele încercări de a găsi o slujbă mai bănoasă, dar de soartă nu fugi: destinat i-a fost ei, bulgăroaice îndărătnice, să activeze anume în Biblioteca Bulgară. A nimerit într-o echipă prietenoasă şi echilibrată; în cei 10 ani de activitate, Anna s-a înfiripat în acest colectiv, devenind una ”de-a lor”, o familie. Aici, ele işi împărtăşesc toate evenimentele, şi cele personale; se susţin în clipe grele, şi oricare problemă nu s-ar ivi, fiecare ştie, că colegele o vor înţelege şi o vor ajuta. Iată că, al treilea an, Anna Stratieva activează în biblioteca Bulgară, deja în calitate de şefă. Împreună cu echipa ei, a învaţat să conducă, dat fiind, că la început, se simţea neîndemânatică şi fără experienţă; dar mereu este sprijinită de echipă, prin muncă lor conştiincioasă, chiar şi atunci, când e nevoie să lucreze supra program. Doar că rândurile se tot reduc: unul din motive fiind salariul mic... În prezent, au nevoie, urgent, de încă un lucrător, care s-ar încadra la fel de reuşit în această familie de bibliotecare prietenoase şi muncitoare.

Filiala de cultură şi literatură bulgară „H. Botev” a apărut în acest loc, de pe strada Gr. Vieru, 20 de ani în urmă (mulţumiri enorme pentru acest fapt Doamnei Lidia Kulikovski). Pe parcursul acestor ani, biblioteca a devenit un centru de cultură pentru bulgarii, care au îndrăgit cultura lor, cunosc istoria, şi doresc să salveze tradiţiile lor. Aici, se produc manifestări, consacrate sărbătorilor naţionale. De 7 ani, se adună la sărbătorirea Crăciunului cu cantece, colinde şi vrăjeli. În curând, vor fi lansate, în premieră, volume artistice şi ştiintifice, scrise de către scriitori bulgari. La fel, se sărbătoresc date jubiliare, aniversări ale scriitorilor, poeţilor, oamenilor de ştiinţă şi altor personalităţi de vază. Activitatea bibliotecii este în atenţia reprezentanţilor consulatului Bulgar în R.Moldova, care au devenit oaspeţii de onoare la cele mai reprezentative evenimente marcate în cadrul bibliotecii Bulgare. Persistă susţinerea şi din partea organizaţiilor de societăţi bulgare: ”Българска община” în frunte cu Fedor Sabii, comunitatea”Възраждане” în persoana lui Ivan Zabunov, organizaţia ”Бесарабски българи” cu Semen Jeliapov. Manifestări cu caracter ştiinţifico-popular sunt activate prin participarea membrilor ”Научно дружество на българистите в Молдова”, preşedinte Nikolaj Cervenkov, membrii Nadejda Kara, Elena Raceeva etc.

În aceşti ani, biblioteca şi-a cucerit noi prieteni - volontari; care sunt, în primul rând, Maria Veliksar (în trecut, redactor şi moderator al emisiunii ”На Буджакска вълна”), actual, preşedinte al clubului de femei ”Snejana”; Anna Pagur, pasionată şi culegătoare a folclorului bulgar, conducător artistic al ansamblului folcloric ”Вългленче”. Biblioteca e în strânse relaţii şi comunică cu Liceul Teoretic ”Васил Левски”, director Vasilij Stoianov, care răspunde la orice apel al bibliotecii; iar elevii lui organizează ore libere în cadrul bibliotecii, vin la expoziţii.

Filiala a împlinit 20 de ani de activitate în reţeaua BM „B.P. Hasdeu”. Despre acest eveniment, s-a scris în publicaţii de presă, inclusiv, şi în cele din Bulgaria. Bilbiotecarele se bucură de felicitări, urări şi poezii consacrate activităţii bibliotecii, şi care sunt plasate pe blogul bibliotecii bibliobotev.wordpress.com  

La 12 decembrie 2012, redactorul-şef al revistei ”Наше поколение”, la o ceremonie anuală de decernare a premiilor ”Autorul anului” a conferit printre alte premii bibliotecii bulgare, nominaţia „Biblioteca anului”. A fost o surpiză neaşteptată, dar foarte dorită şi plăcută.

Activitatea bibliotecii include şi lucrul asupra indicelui bibliografic la tema „Hristo Botev”, care cuprinde ediţii ale autorilor, literaturii despre viaţa şi activitatea, scrieri memorative despre Hristo Botev. Se finisează şi o lucrare biobiliografică despre un bulgar basarabean Georgij Barbarov – un talentat poet, jurnalist, redactor la radio „Megdan”. Al doilea an la rând, biblioteca dă start cursului de studiu al limbii bulgare, un proiect demarat de Ministerul Educaţiei Bulgare:  Роден език зад граница”.

”În prezent, se prognozează dispariţia cărţii în urma progreselor tehnologiilor informaţionale - zice Anna – Sunt categoric împotriva acestor  afirmaţii. Eu, personal, sunt foarte pasionată de computer şi mult timp acord navigării pe Internet. Însă, cartea nu poate fi înlocuită сu un calculator, şi nu doar pentru mine: şi copiii mei preferă să citească cărţi, în formatul lor tradiţional. Când ţii o carte în mâini, ea este percepută mult mai bine, de altfel, e posibil să revii la paginile ulterior citite, recitind ceva interesant. Este mai uşor, în orice moment, să ridici o carte de pe poliţă, s-o răsfoieşti, fără dependenţă de calculator sau Internet.”

Să fii manager chiar şi într-o filială mică e destul de greu, zilnic apar situaţii, care necesită să fie ”descurcate”, şi Anna îşi asumă toată responsabilitatea pentru deciziile luate. Se întâmplă, confundă şi ea ceva, apoi, are remuşcări, se acuză; ceea ce uneori, se revarsă în nopţi nedormite cu retrăiri şi îndoieli de sine. Uneori, şi autorităţile sunt nemulţumite de serviciul ei:”Pentru asta şi sunt ei şefi”, zâmbeşte Anna. Dar atunci, când organizează şi moderează cu reuşită o activitate culturală, după ce oamenii se apropie de ea, cu recunoştinţă, aducându-i toate laudele şi mulţumiri, Anna se simte cuprinsă de toate emoţiile de fericire şi bucurie: mândră şi satisfăcută pentru munca efectuată, ea înţelege, ca AICI e serviciul şi locul ei! Aici, ea poate şi doreşte să lucreze, să-şi pună toată contribuţia în domeniul, pentru care depune efortul întreagă Bibliotecă Municipală. Nu poate fi vorba despre realizarea viselor sale; le are multe şi vor mai fi, atâta timp cât e satisfăcută prin munca ei.
                                  Svetlana VIZITIU








marți, 18 decembrie 2012

BIBLIOTECA ,,ONISIFOR GHIBU” – DUPĂ 20 DE ANI DE ACTIVITATE, UN ADEVĂRAT BASTION AL ROMÂNISMULUI


Corina STAVILA,
bibliotecar, Filiala ,,Onisifor Ghibu”

Un eveniment deosebit din viaţa Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu” a avut loc în perioada 23-25 octombrie 2012, Biblioteca marcând 20 de ani de la fondare, 20 de ani de activitate fructuoasă în slujba cititorilor avizi de cunoaştere. Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu” a fost fondată de către Octavian Ghibu şi inaugurată la data de 15 ianuarie 1992. Este prima instituţie românească din Republica Moldova care dispune de o colecţie valoroasă, în exclusivitate de carte românească, care mereu se completează cu ediţii noi, graţie donaţiilor din partea Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti.
Marţi, 23 octombrie s-a dat startul manifestărilor culturale şi ştiinţifice dedicate acestui eveniment. La deschiderea festivităţilor au participat personalităţi notorii atât din ţară, cât şi de peste hotare: Lidia Kulikovski, director general al BM „B.P. Hasdeu”; academicianul Mihai Cimpoi; Florin Rotaru, director, Biblioteca Metropolitană din Bucureşti; Ion Constantin, scriitor (Bucureşti); scriitorul Vladimir Beşleagă; actorul şi regizorul Ion Ungureanu, scriitorul Iulian Filip; pictorul Ştefan Coman, ex-directoarea bibliotecii Elena Vulpe… Mesajele celor prezenţi au remarcat locul distinct, aparte al Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu'', care a devenit în aceşti ani un reper în sfera culturii, lecturii, care a clădit mult la promovarea valorilor naţionale. Astfel, laurii binemeritaţi au fost aduşi acestui focar de cultură românească.
Pe parcursul celor trei zile, cât au durat ,,Zilele Ghibu'', ediţia a XX-a, au fost organizate un şir de manifestări culturale, dintre care Simpozionul Biblioteca în spaţiul cultural modern – catalizant întru lecturi, comunicare şi emanicipare, masa rotundă cu genericul Procesul literar contemporan şi impactul asupra cititorului mileniului trei, vernisajul artistic Gama de idei ale culorilor expus de pictorul Ştefan Coman, recitaluri de poezie şi lecturi de proză, secvenţe de concert la pian şi voce.
Evenimentul a mai fost însoţit de un şir de lansări de carte, concepute şi elaborate în Laboratorul de cercetări literare şi bibliografie ,,Onisifor Ghibu'': Academicianul Mihai Cimpoi – savantul timpului prezent, volum coordonat de Vitalie Răileanu; Anatol Ciocanu şi senectutea teiului; Dudnic Petru. Poeme şi epistole în zbucium. Cu răsunet au fost şi cărţile prezentate de către Clubul poeţilor desculţi: Drumul spre Tibet de Terente Ronin, Visele şi oamenii mării de Alexandra Bobu şi Melopee la început de mileniu (antologie de versuri ale membrilor ,,Clubului Poeţilor desculţi'').
Prin cartea Biblioteca „Onisifor Ghibu”. Două decenii de istorie. Monografie, care reprezintă rezultatul colaborării dintre jurnalista Raia Rogac (Chişinău) şi dr. Ion Constantin (Bucureşti), s-a demonstrat că pe parcursul a douăzeci de ani prestigioasa instituţie de cultură a înscris adevărate pagini de istorie.
O activitate festivă deosebită Omagiu patronului spiritual al Bibliotecii – Onisifor Ghibu a fost consacrată şi omului de cultură Onisifor Ghibu, care a luptat pentru o naţiune pur românească, iar învăţăturile, valorile sale sunt promovate şi cultivate mai departe noilor generaţii de Biblioteca ,,Onisifor Ghibu'' – lăcaş al cărţii româneşti. Învăţăceii de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” au prezentat un program de excepţie, venind cu un val de muzică populară şi un recital de poezie, cu însufleţire patriotică Mai aproape de hotare prin Basarabia.
În cadrul manifestărilor nu s-a uitat şi despre cei mai fideli utilizatori ai bibliotecii, care au fost premiaţi cu diplome, seturi de cărţi şi reviste, carneţele, pixuri, creioane şi, desigur, voie bună.
Astfel, douăzeci de ani Biblioteca ,,Onisifor Ghibu'' funcţionează ca un centru cultural, informativ şi educativ pentru utilizatorii municipiului Chişinău, oferind beneficiarilor, fără restricţii, acces liber la informare, studii, documentare, promovând valorile spirituale naţionale şi universale. La ceas aniversar, îi urăm Micii Românii din centrul Chişinăului – Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu'' – succes în continuare!

luni, 17 decembrie 2012

EMILIAN GALAICU-PĂUN POSTMODERNISTUL SIMPLU ÎN APARENŢĂ ŞI COMPLEX ÎN ESENŢĂ


Valeria BEŢIVU
şef-oficiu,  Filiala ,,Ştefan cel Mare’’
   Cunoscut ca unul dintre cei mai combativi scriitori postmodernişti, poet, prozator critic literar, traducător, dramaturg, ziarist, titular al rubricii culturale Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă, redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra” din Târgu-Mureş, redactor-şef al Editurii CARTIER, prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate, Emilian Galaicu–Păun este şi unul dintre apropiaţii Bibliotecii Ştefan cel Mare şi sfânt; a fost unul dintre naşii Clubului Cititorilor; a fost unul dintre vorbitori la lansarea cărţilor lui Vakulovski/Stănilă.
Recent, la Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost prezent în calitate de poet la lansarea unei noi antologii din poezia sa A-Z. best. Lansarea cărţii a avut loc într-o atmosferă amicală, pe post de moderator fiind d-nul Dumitru Crudu, directorul bibliotecii. Invitaţii acestei lansări de carte au fost elevii de la Liceul Profesional Nr. 2 şi de la Liceul ,,Elena Alistar’’. Postmodernistul Emilian Galaicu-Păun le-a vorbit celor prezenţi în sală despre importanţa bibliotecilor publice în viaţa sa, şi despre biblioteca sa personală care era pe post de CV pe când era student. Pentru a încălzi atmosfera şi pentru ai apropia pe elevii de poezia postmodernistă a lui Emilian Galaicu-Păun, moderatorul şi directorul bibliotecii ,,Ştefan cel Mare’’ Dumitru Crudu le-a vorbit elevilor despre ceea ce înseamnă postmodernismul în literatură română din Republica Moldova, iar Emilian Galaicu-Păun a povestit despre faptul cum o adolescentă care i-a declarat, în zorii tinereţei sale, că-l urăşte l-a salvat de la moarte, iar asta se întâmplase în sala de literatură străină a Bibliotecii Naţionale, unde poetul citea o carte şi fata aia l-a chemat în pragul sălii ca sa-i spună că-l urăeşte şi în răstimpul ăsta tavanul s-a prăbuşit exact pe locul unde se aflase Emilian Galaicu-Păun. Iată cum o declaraţie de război i-a salvat viaţa poetului. În contiunuare, a urmat o ploaie de întrebări, la care poetul a răspuns cu însufleţire. Chiar şi dacă poeziile sale nu stau la îndemâna oricui, căci nu oricine e capabil să le descifreze subtextul şi jocurile semantice, totuşi, elevii au încercat să deschidă uşile secrete ale poeziei lui Emilian Galaicu-Păun pentru a le descoperi farmecul postmodernist. Ceea ce face ca poezia sa să fie adevărată,  să fie o poezie profundă, să fie o poezie competitivă la nivel românesc, este capacitatea autorului de-a lega între ele universul biblic, religios, mistic, livresc, istoric de un univers biografic, personal, existenţial, auctorial. Cartea A-Z. best este o antologie care îl fixează pe autor  printre autorii canonici ai literaturii române, spune Eugen Lungu, deoarece cuprinde unele dintre cele mai legate creaţii poetice postomderniste din literatura românească din Republica Moldova, în care flacăra postmodernismului ţâşneşte cu toată puterea sa, luminând efortul autorului de-a face din poezie un fel de păpuşă rusească, ce ascunde o multitudine de semnificaţii şi emoţii estetice.
La final, Emilian Galaicu-Păun a susţinut un recital de poezie din cartea sa A-Z. best, făcându-i pe cititori să regrete că lansarea a durat doar... trei ore.
.

miercuri, 12 decembrie 2012

BIBLIOTECA ŞI ŞCOALA: RELAŢII ŞI MODELE DE PARTENERIATE


Liliana Juc
şef oficiu copii,
Filiala Târgovişte

 Vineri, 7 decembrie 2012, la Liceul Columna s-a desfăşurat întâlnirea cu scriitoarea Ada Zaporojanu, organizată de doamna Rodica Prodan, vicedirector responsabil de parteneriatele educaţionale şi relaţiile cu comunitatea, unde am fost invitată în calitate de moderator.

 Biblioteca a contribuit la buna desfăşurare a acestei activităţii. Am organizat (cu forţe comune) expoziţia de carte Ada Zaporojanu — poetă, prozatoare, compozitoare şi am elaborat semne de carte pentru toţi participanţii.  Întâlnirea am început-o cu un compendiu biografic al scriitoarei Ada Zaporojanu, urmat de o trecere în revistă a volumelor  semnatarei.

 Condeiera a vorbit prin cântec despre vârsta inocenţei, misterele anotimpurilor, bunicuţă şi ghiduşele vocale-portocale. Poeziile declamate au transmis luminoase mesaje de dragoste de viaţă, ţară, carte.  Melodiile lirice, duioase au deschis larg uşa sufletului de copil. Dealtfel, întreagă operă a scriitoarei Ada Zaporojanu, sursă  sigură şi convigătoare pentru cadrele didactice şi bibliotecari, ne învaţă cum poţi ajunge prin bunătate spre dăinuire.
 
La final, am prezentat cartea Trăistuţa făcătoare de minuni de Ada Zaporojanu (Un volum de poveşti, scise într-un spirit crengian, împresărate cu vorbe de duh şi proverbe, cu subiecte inedite, o bogată coloratură naţională, ce denotă jovialitate, umor şi cultivă valori general-umane. Poveştile din trăistuţa tentează atât cititorul copil, cât şi cititorul adult, deoarece sânt poveşti-parabole, poveşti anectodice). Pentru mai multă elocvenţă a prezentării, am narat povestea Tândală şi Păcală, ce a plăcut nespus de mult copiilor şi a stârnit un viu interes pentru Trăistuţa făcătoare de minuni.

 Activitatea în parteneriat este benefică pentru ambele părţi participante — îşi oferă suportul necesar părţile, cooperând poţi face lucruri mai mari decât de unul singur, biblioteca îşi face simţită utilitatea, promovând astfel fondul de carte şi serviciile prestate.


luni, 10 decembrie 2012

OAMENII BRANDUL BM: CLAUDIA TRICOLICI

Încearcă să fii un om de valoare şi nu neapărat un om de succes (Albert Einstein)


În general, viaţa e frumoasă, iar atunci când iubeşti ceea ce faci, sacrificiile parcă nici nu sunt atât de mari, iar satisfacţiile sunt imense. Îţi dai seama, de calităţile moştenite din părinţi activând prin meseria sa. Te simţi puternică, ambiţioasă, mai ales, când îţi sunt recunoscute meritele. Trăieşti intens şi la extreme, faci lucruri cu pasiune, având capacitatea de a te sacrifica. Nu te vezi reuşind fără de ăstea: ele fiind crezul Claudiei Tricolici, bibliotecar principal al Centrului de Informare şi Documentare “Chişinău”.

A avut parte de părinţi, cu care se mândreşte: gospodari, muncitori, grijulii, ospitalieri şi buni la suflet: Grigore şi Ecaterina Tricolici. Celor patru copii ai lor, ei s-au străduit să le dea o educaţie normală şi ceea ce poate fi oferit prin valori umane. De la părinţii, a moştenit modestia, onestitatea, sinceritatea şi bunătatea omenească. În prezent, fratele şi cele trei surori ai Claudei, au studii superioare; în continuare, rămân uniţi, şi cu amintiri frumoase despre părinţii, cărora le simt mult lipsa, şi, vremuri petrecute împreună; se întrunesc, să-i pomenească, fie, să-şi împărtăşească grijile şi bucuriile, astfel, se ajută să depăşească durerea sufletească. Claudia regretă pierderea părinţilor; cu lacrimi, deapănă amintiri, menţionând, că le datorează nespus de mult…

S-a născut în s. Isacova, raionul Orhei, unde a absolvit şcoala medie. Deşi, depuse actele la Limbi străine, la un moment dat, şi-a dat seama, că nu e locul ei să profeseze în şcoală, deci, a absolvit Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie la Universitatea de Stat din Moldova în 1979-83. Urmând un an, ca bibliotecară la filiala nr. 5 a Sistemului Centralizat de biblioteci “A. Jdanov” (actual, Filiala Lesea Ukrainka), Claudia a fost imediat remarcată de către şefa ei, pentru efortul său în muncă. Ulterior, devine şefă a bibliotecii nr.3 pentru copii din Chişinău (1987-88), apoi, la biblioteca nr.14 pentru copii (actual Filiala V. Bielinski). Cariera ei se ridică treptat. În anul 1990 este numită în funcţia de metodist al bibliotecilor pentru copii în Serviciul Metodic din Sistemul Centralizat “A. Jdanov”, iar în 1991, după reorganizarea internă a bibliotecii este transferată în Serviciul Bibliografic al BM “B.P. Hasdeu” în calitate de bibliograf. În 1996, deja e şef-oficiu, Serviciul “Informţii Comunitare”, iar din 1997, până în prezent, activează în funcţia de bibliotecar principal al Centrului de Informare şi Documentare “Chişinău”. A trecut prin toate procesele meseriei de bibliotecar, şi recunoaşte în glumă, că n-a reuşit să ajungă doar la Departamentul Achiziţii. Dacă e să descriem domeniile de iniţiativă profesională, şirul n-ar conteni. Totuşi, cele mai necesare se merită menţionate: contribuirea la dezvoltarea catalogului electronic, efectuând şi descrierea analitică a documentelor: asistenţa informaţională a utilizatorilor; crearea Bazei de date “Informaţii comunitare” cu adrese electronice şi telefoane utile cu caracter comunitar; acordarea consultaţiilor bibliografice; redactarea şi elaborarea publicaţiilor bibliografice; participarea la crearea blogului “Chişinău, oraşul meu” şi la elaborarea instrucţiunilor metodice. În ultimii ani, i-a parte la conferinţe cu comunicări, organizează ateliere profesionale, oferind consultaţii bibliografice filialelor etc. De altfel, personal, lucrează la Cărţi cu dedicaţii (în colecţia BM “B.P. Hasdeu”) şi Moştenirea literar-spirituală a dinastiei de cărturari Hîjdău-Hasdeu în bibliotecile chişinăuiene; elaborează lucrări proprii cu bibliografii “Ion Vatamanu” şi “Vlad Pohilă” şi “Cărţi cu dedicaţii”(2002, 2007, 2012) . A participat, la crearea blogului “Oraşul meu” şi elaborarea instrucţiunii metodice “Ziua Bibliografiei” şi “Ziua de Informare”; redactarea bibliografiilor:“Eliza Botezatu”, “Argentina Cupcea-Josu”, “Larisa Ungureanu”, “Vladimir Beşleagă”(2012) etc.

Preferinţele legate de cărţi sunt cele din literatura clasică, precum şi cea modernă, cu un subiect interesant. Consideră, că cartea va domina mereu, deşi, nu-şi imaginează funcţionarea unei biblioteci fără tehnologii informaţionale. Fără îndoială, Claudia pledează pentru cartea tradiţională implementată cu cea digitală: viitorul bibliotecilor îl vede dotat cu calculatoare, tehnologii informaţionale, amenajate în paralel cu fonduri de cărţi tradiţionale, aranjate cu mobilier modern. Interesul faţă de acest aspect bucură şi faptul, că în sugestiile Claudiei se regăsesc şi acţiunile pe care le demarează de zeci de ani din activitatea ei fidelă BM: 30 de ani profesionişti, şi de curând, la fel, ca o recunoaştere a meritelor sale, cu ocazia aniversării a 50 de ani, în cadrul Zilei de dezvoltare a primit diplomă de onoare, inclusiv, şi alte, cele mai bune modalităţi de desemnare a talentului său profesional. Prin experienţa şi pregătirile necesare; prin prezentarea materialelor, însoţite de informaţii, documente şi, ţinând cont de valoarea lor, Claudia Tricolici a meritat toate aprecierile şi promovările în funcţii, de categorie superioară, precum, şi să fie desemnată Bibliotecara Anului 2010 a Republicii Moldova.

Este un brand, practic funcţionează mult şi din inerţie, nu doar din convingeri; e o inerţie bună, pe care o foloseşte în favoarea meseriei sale. O face, pentru că asta ştie s-o facă cel mai bine, cel puţin, profesional vorbind.

Remarcându-se în mod deosebit pe plan profesional, se bucură de sprijinul necondiţionat al colegelor, în special Taisia Foiu şi Ludmila Pânzari, la care ţine mult. Consideră, că se reprezintă mult mai bine, activând împreună. Se fereşte de anturaj negativ, care poate dăuna serviciului; este calmă, neconflictuală, nu cade pradă indispoziţiei, se fereşte de aşa ceva… Motivată, competentă, foarte responsabilă, preferă să aibă mii de ocupaţii şi să meargă înainte, fără să privească în urmă. I-ar plăcea, ca toate bibliotecarele să fi făcut lucrul lor mai profesionist. Atâta timp, cât există responsabilitate, bun-simţ practic şi dezvoltare profesională continuă, nu vor fi probleme. E normal sa fie aşa.

Svetlana VIZITIU











marți, 4 decembrie 2012

DECLARATIA SECTIUNII BIBLIOTECI PUBLICE A ABRM


Bibliotecari, directori, metodişti ai bibliotecilor publice din RM, specialişti superiori şi specialişti ai Direcţiilor raionale de  Cultură, specialişti ai Secţiilor orăşeneşti de Cultură, total 135 de participanţi, întruniţi la Dezbaterea profesională „Revitalizarea bibliotecii publice. Modele. Oportunităţi. Vulnerabilităţi. Probleme”, organizată de către Secţiunea Biblioteci Publice în cadrul lucrărilor celui de-al VII-lea Congres al Bibliotecarilor din RM au discutat, identificat, sintetizat  problemele, vulnerabilităţile prezentului, viziuni  şi modele de revitalizare şi de viitor al bibliotecii publice.   
Reieşind din cele dezbătute, Secţiunea Biblioteci Publice, se angajează să contribuie la revitalizarea bibliotecii publice prin:
1.      Susţinerea obţinerii autonomiei activităţii bibliotecii publice prin prevederi legale;
2.      Iniţierea şi implicarea  în elaborarea, revizuirea cadrului legal pentru  bibliotecile publice:  Legea cu privire la biblioteci, Norme de funcţionare (evaluare, încărcătură, achiziţii de carte, personal etc.), Regulamente de organizare şi funcţionare;
3.      Insistarea pe includerea şi asigurarea cheltuielilor pentru instruirea personalului bibliotecar în bugetele instituţionale;
4.      Susţinerea, pe toate căile, a instruirii continue a bibliotecarilor din bibliotecile publice: susţinută de stat;  prin bibliotecile cu potenţial de instruire; prin proiecte; prin instruire la distanţă;
5.      Conlucrarea  mai strânsă cu sindicatul de ramură în vederea unei mai bune soluţionări a problemelor sociale şi salariale;
6.      Conlucrarea şi solicitarea revigorării/activizării activităţii organelor de guvernare naţională în interesul bibliotecilor publice;
7.      Participarea, cu potenţial profesional, la elaborarea documentelor strategice referitoare la activitatea bibliotecilor publice;
8.      Sensibilizarea continuă a factorilor de decizie în susţinerea bibliotecilor publice la toate nivelele de administrare;
9.      Susţinerea pe toate căile şi prin toate metodele a proceselor de modernizare, inovare, revitalizare a bibliotecilor publice;
10.   Fortificarea relaţiilor Secţiei cu filialele din teritoriu, atragerea de noi membri, monitorizarea activităţii lor prin  sporirea numărului de ieşiri în teritoriu a membrilor secţiunii;
11.  Prezentarea    intereselor bibliotecilor publice în cadrul ABRM, la toate nivelele puterii (naţionale, locale, profesionale), în toate instanţele, în ţară şi străinătate.

Cei 135 de bibliotecari, prezenţi la dezbatere au delegat Secţiei Biblioteci Publice a ABRM responsabilitatea de a fi Vocea, Veghea  bibliotecilor publice prin implicare politică şi decizională, prin crearea unui for  permanent de discuţii, de promovare a instituţiei bibliotecare ca actor comunitar şi de educare a cetăţenii active, a culturii informaţiei;  actant şi partener important al  puterii de stat în realizarea guvernării, pentru următorul mandat.

Lidia Kulikovski,
Fost Preşedinte a Secţiunii Biblioteci Publice
Chişinău, 28.11.12
Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”, Filiala „O. Ghibu”

luni, 3 decembrie 2012

CHIŞINĂUENII CITESC O CARTE, PE CARE O DISCUTĂ ÎN PREZENŢA AUTORULUI

Lilia STAVCIUC şef oficiu, Filiala “Alba Iulia”


Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”, pe lângă activitatea sa zilnică, plină de evenimente culturale, precum: întâlniri cu scriitori, lansări de carte, conferinţe literare şi ştiinţifice, concursuri intelectuale, colocvii tematice şi profesionale, ateliere de dezbateri şi altele, propune publicului chişinăuian mai multe programe de lectură. În acest articol mă voi referi la unul din ele, care m-a impresionat îndeosebi: „Chişinăul citeşte o carte”, ajuns la ediţia a VIII-a. Scopul acestui program prevede atragerea publicului chişinăuian de peste 16 ani şi sporirea interesului acestuia faţă de lectura din plăcere. În anul de referinţă a fost selectată şi propusă pentru lectură cartea “Nu mă tentează”, autor Anatol Moraru. Pe parcursul anului, în cadrul filialelor BM, a fost recomandat acest titlu pentru lecturi, s-au organizat prezentări de carte, întâlniri cu scriitorul, au avut loc discuţii, expuneri, dezbateri referitor la cartea respectivă. Acest program de lectură se finalizează în luna noiembrie cu o conferinţă literară la care participă, neapărat, autorul cărţii. Este, de fapt, o conferinţă de totalizare: analiză, sinteză, evaluare, opinii asupra volumului, lecturii acestuia, eroilor şi tematicii abordate, mesajului literar. Conferinţa din acest an a avut loc la 23 noiembrie în incinta Filialei “Târgu-Mureş”, unde s-au adunat reprezentanţi ai grupurilor angajaţi în programul respectiv de la toate filialele BM. Cei mai activi dintre participanţii la discuţii-dezbateri, schimbul de opinii dintre autor şi cititori, au venit şi cu sugestii, propuneri asupra procesului de creaţie a scriitorului. Filiala “Alba Iulia” a fost reprezentată de către 3 din cei mai activi cititori: Vlad Grecu, scriitor, Irina Moraru, elevă la Liceul „Perspectiva” şi Ecaterina Nemerenco, elevă la Liceul „Petru Rareş”, ambele studiază în clasele a XI-a. Aceştia au mărturisit autorului impresiile asupra volumului, acumulate pe parcursul lecturii, sugestiile asupra unor noi titluri de carte, pe care ar dori să le citească, au mulţumit autorului pentru acest titlu şi pentru curajul de care a dat dovadă, atrăgând atenţia publicului larg asupra mediului universitar şi studenţesc, în care activează şi autorul. În cadrul conferinţei cititorii au pus accentul pe conţinutul cărţii, dar şi pe mesajul pe care autorul l-a adresat cititorului său. Subiectele puse în discuţii, au fost, de fapt, personaje din cadrul Universităţii Bălţene, în care se regăsesc studenţi şi cadre didactice. Invitatul special al conferinţei, poetul, dramaturgul şi criticul literar, Maria Şleahtiţchi, a confirmat faptul, că Anatol Moraru posedă un limbaj curgător în text şi redă, în totalmente, situaţia universităţii Bălţene, afirmând că, în urma povestirii, poţi recunoaşte personajele despre care se scrie în text. Însă cea mai aprigă discuţie s-a creat în jurul mai multor probleme existente în societatea noastră, pe care le abordează Anatol Moraru în acest volum. De exemplu: relaţia profesor – elev, profesor – student, plagiatul, textele copiate din Internet şi altele ce ţin de procesul de educaţie şi învăţământ. Moderatorul şi scriitorul, Dumitru Crudu, a încercat să de-a posibilitate tuturor participanţilor, care au dorit să-şi exprime doleanţele privind mesajul transmis prin condeiul autorului.

 La finele conferinţei Anatol Moraru a mulţumit publicului cititor pentru lectura cărţii, atitudinea cititorilor, pentru participare şi implicare activă în acest program de lectură. Iar responsabilii de program de la BM “B.P. Hasdeu” i-au acordat autorului o diplomă în amintirea acestei deosebite întâlniri cu publicul chişinăuian. Noi sperăm că şi în continuare, chişinăuienii vor avea parte de o carte nu mai puţin interesantă şi captivantă pentru lectură. Felicităm toţi participanţii la acest program de lectură, în special, pe cei prezenţi la conferinţă, care pentru implicare activă în discuţii, au primit Diplome de participare. Le dorim ca dragostea pentru lectură şi o carte bună să îi însoţească în toate etapele vieţii.



vineri, 30 noiembrie 2012

CONGRESUL VII AL BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova a organizat la 29 noiembrie 2012 Congresul VII al Bibliotecarilor din Republica Moldova "Bibliotecile acum! Te inspiră, surprind, mobilizează!". La şedinţa în plen au participat 135 de reprezentanţi ai bibliotecilor din republică.

Programul a cuprins: cuvinte de salut din partea Ministerului Culturii şi Programului "Novateca", raportul preşedintelui ABRM, raportul Comisiei de cenzori, alegerea secretariatului congresului, alegerea membrilor Comisiei de numărare a voturilor, alegerea membrilor Comisiei de redactare a Rezoluţiei congresului, alegerea membrilor Consiliului ABRM propuşi din partea secţiunilor, prezentarea publicaţiilor apărute sub egida ABRM, informarea despre proiectele finanţate de IFLA, alegerea preşedintelui ABRM, votarea rezoluţiei Congresului.

Astfel, prin votul unanim al Consiliului ABRM preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova a fost aleasă Mariana Harjevschi.

Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" s-a implicat la buna organizare a evenimentului prin: moderarea congresului - dr. Lidia Kulikovski, înregistrarea participanţilor - Tatiana Coşeri, asigurarea cu echipament tehnic - Mariana Harjevschi şi Tatiana Coşeri, membru al Comisiei de redactare a rezoluţiei Congresului - Genoveva Scobioală.

Urmează alegerea Biroului ABRM de către Consiliu şi determinarea comisiilor. Despre componenţa acestor structuri ulterior vor fi oferite informaţii.

Evenimentul a avut loc la Filarmonica Naţională "S. Lunchevici", Sala Mică.

Consemnare: Tatiana COŞERI

OAMENII BRANDUL BM: Ludmila Dogotari


Vine dintr-o familie de profesori, de aceea, şi-a dorit să le urmeze calea. Destinul, însă, a hotărât altfel. A fost marcată de copilăria sa, cu visele ei, şi cărările parcurse înspre bibliotecă, cu două cămăruţe şi rafturi bucsite de cărţi, din satul natal Văscăuţi, r. Floreşti, unde până şi mirosul i se părea neobişnuit. Astfel, a făcut o pasiune pentru carte, şi consideră, că anume bibliotecara a influenţat-o întru alegerea meseriei. A absolvit în 1978 Şcoala de Iluminare culturală „E. Sârbu” din Soroca, iar în 1985 – Universitatea de Stat din Moldova. A lucrat la Camera Cărţii, ulterior, în 1980, s-a transferat în reţeaua BM „B.P. Hasdeu”, actual local al bibliotecii, amplasat în centru periferiei Codru, şi care, în 2011, a jubilat „50 de ani” de la instituire. Vine cu plăcere la servici, se înţelege perfect cu colegele Elena Grec şi Tatiana Ploşcinscaia, care sunt foarte receptive în toate procesele de lucru. Se bucură de realizări, şi este mândră, că găseşte limbă comună cu toată lumea. De altfel, se simte împlinită şi pe plan personal: cu cei doi copii şi trei nepoţi ai săi... Preferă să facă ordine, să se refugieze în Internet, mai şi împleteşte, în timp liber.

De curând, directoarea filialei „Codru” Ludmila Dogotari a împlinit o frumoasă vârstă de 55 de ani, care se merită sărbătoriţi, şi menţionaţi cu deosebită recunoştinţă pentru performanţe şi realizări în domeniu. „Biblioteca e ceva sfânt, - consideră ea, - la fel, ca şi Cartea, nu vor dispărea niciodată: se va schimba, se va moderniza într-un pas cu timpul, cu noi tehnologii informaţionale, cu bibliotecari, conştiincioşi să cunoască ce e mai nou, prin Biblioteca 2.0 şi 3.0, şi doar aşa, putem face faţă lucrului. Ca urmare, văd biblioteca, la fel, plină cu cititori, dornici să citească o carte”.

Filiala Codru cuprinde trei cluburi de interese; pentru copii: „Dibăcie, fantezie şi creaţie”; pentru tineret: „Tinerii în acţiune”; pentru persoanele de vârsta a treia: „Şi totuşi, viaţa e frumoasă”. În cadrul şedinţelor se organizeaza diverse activităţi: O seară literar-artistică: „Mai am un singur dor” (Ziua comemorării  lui Eminescu); „Am o întreagă împărăţie cu numele Copilărie”; ”În pofida anilor”(Ziua Internaţională a oamenilor în etate); ”Oraşul meu, al tău, al tuturor” (Hramul Oraşului); Discuţii la temă: „Dreptul la copilărie”, ”Un fel al nostru de a fi”, ”Biblioteca e numai acolo, unde se dă viaţă cărţii”, ”Cine vrea să aibă carte, trece, mai întâi, prin cărţi”, ”Cartea formează mintea şi sufletul copillui”; Medalion literar-artistic: ”O ţară, un neam” etc.

O doamnă inteligentă, cu aptitudini şi motivaţii enorme, puternică şi sensibilă, valoroasă în discuţie, vrednică de admiraţie şi consideraţie pentru munca depusă în domeniul bibliotecar. Ludmila Dogotari e conştientă, că succesul unei instituţii, depinde de cel ce o conduce, şi este mereu în căutare a performanţelor noi şi accesibile, şi pentru consolidarea varietăţilor şi activităţilor moral-culturale, atât pentru bibliotecă, cât şi pentru utilizatorii ei. Merită toate aprecierile noastre!
                                                                                                            Svetlana Vizitiu

Lansarea cărţii Moravuri în oglindă strîmbă de Andrei Roşca la Filiala Târgovişte


În acest sfîrşit de toamnă, cînd oraşul poartă val de ceaţă, Filiala Târgovişte şi-a deschis larg uşile pentru a găzdui o oază de voie bună , vorbe cu duh, cîntec şi glume. Aici, în cadrul cenaclului La Târgovişte a fost lansată cartea lui Andrei Roşca Moravuri în oglindă strîmbă (Dicţionar explicativ – umoristic în versuri ).

Domnul Ion Cuzuioc, preşedintele cenaclului, a remarcat  că fiecare carte este un copil şi cei prezenţi s-au adunat ca să-l boteze pe cel nou-născut. Apoi l-a felicitat pe autor cu apariţia  acestei voluminoase şi impunătoare cărţi de catrene.

Domnul Andrei Roşca, medic de profesie, este şi autorul versurilor  Imnului Medicilor. Graţie acestui fapt a fost audiat Imnul

În continuare Alexandru Horaţiu Frişcu, prefaţatorul lucrării în cauză a menţionat că sunt poeţi înnăscuţi, se mai intră în literatură şi printr-o ambiţie, dar sunt oameni care vor să scrie din simplul motiv de a face lumea mai bună – din această pleiadă face parte şi domnul Roşca care a vrut prin epigramele sale să normalizeze lucrurile din societate.

Epigramistul Ion Diviza  a continuat cele spuse mai sus, aducînd la cunoştinţă faptul că această carte este alcătuită din 2500 de catrene, autorul are cerinţe faţă de rimă şi de poantă. În limbajul literar ar putea fi catalogate catrene cu tenta epigramistică. Dumnealui a menţionat că e greu să scrii astfel de definiţii epigramistice deoarece trebuie să redai esenţa şi să fie şi umoristice. E o lucrare de pionierat, o aventură literară fără asemănare.

Felicitările, menţionările, sugestiile au curs gîrlă, fiind intercalate de lecturarea catrenelor din volum şi a epigramelor compuse de cei prezenţi. S-au întrecut la compus epigrame Gheorghe Bîlici, Vlad Zbîrciog, Raisa Rogac, Elena Dabija etc. Celor mai ingenioşi le-au fost înmînate premii sugestive.  Nu au lipsit bancurile şi muzica de calitate interpretată sub acorduri de chitară.

În final doamna Ludmila  Gajos, directoarea bibliotecii i-a înmînat scriitorului o diplomă de menţiune şi o carte despre oraşul Târgovişte, iar Andrei Roşca a mulţumit invitaţilor pentru sfaturile preţioase primite şi pentru prezenţă.







 

joi, 29 noiembrie 2012

RAIUL IUBITORULUI DE CARTE ESTE BIBLIOTECA sau despre întâlnirea cu „fluturaşii” şi „bondăraşii” de la Liceul “Mihai Viteazu”, Sectorul Telecentru

Biblioteca „Ovidius” este un centru cultural din capitală care merită toată aprecierea, fiindcă găzduieşte diverse activităţi extra-bibliotecare: lansări de carte, întâlniri educative cu copii, elevii, maturii, mese rotunde etc. Anume aşa am cunoscut această bibliotecă – la o lansare de carte. Lansarea a fost importantă pentru mine, fiindcă acolo m-am cunoscut cu alte personalităţi din mediul universitar şi editură. Probabil că amabilitatea colectivului în ambianţă cu musafirii m-au sensibilizat şi m-am hotărât să-mi îngrijesc editorial şi public în ultimul rând, dar de fapt, prima mea creaţie – povestiri şi legende – despre mai multe mistere din Natură şi vietăţi, care ne înconjoară şi de la care putem învăţa multe.

După această scurtă introducere, cu multă grijă de-a nu mă lăuda, dar numai de-a informa, doresc să povestesc prin intermediul acestei reviste de mare cultură generală şi ecologică Natura, despre un alt eveniment de la biblioteca „Ovidius”.
Evenimentul l-am numit – întâlnirea cu „fluturaşii” şi „bondăraşii” în uniformă şcolară de la Liceul „Mihai Viteazu”, clasele a IV, însoţiţi de cadrele lor didactice. Pe aceşti elevi „înaripaţi” cu unele idei din cartea mea, i-am salutat aproape părinteşte şi din acel moment ieram deja prieteni. Am rămas deosebit de impresionată de Ionuţ, Andrei, Andrea, Artur Rotari şi toţi cei peste 40 unu ca unu, care au aflat câte ceva din cartea mea, iar cel mai important „pentru mintea şi ochii lor deschişi cât cerul”. Curajoşi, voioşi, veseli, curioşi, îndrăzneţi, îngrijiţi sufleteşte şi vestimentar, sârguincioşi, înţelepţi conform vârstei lor …şi totul ce se poate spune mai frumos despre aceşti elevi îndrumaţi de directoratul bibliotecii şi dascăli, de-a ne întâlni şi povesti de-ale noastre, de-ale celor care iubesc Natura şi vor să ştie de la ea cât mai multe.
Mulţumesc Doamnei Elena Butucel, directorul bibliotecii „Ovidius” pentru organizarea întâlnirii noastre, cadrelor didactice pentru îndrumare şi cel mai important Părinţilor acestor Elevi. Ei se pot mândri şi fi liniştiţi, fiindcă copii lor nu vor mai urî, ignora, dezaprecia nimic din Natură, nici musca, nici ţânţarul, nici taracanul şi alte care „ne deranjează”, fiindcă toate sunt create de Dumnezeu pentru frumoasa noastră natură şi „Loc sub soare pentru toţi” există, cu siguranță, pentru fiecare.  

                                                                                                     Dr. conf. unv. Asea M. Timuş, USAM
           
B

miercuri, 28 noiembrie 2012

SECTIUNEA BIBLIOTECI PUBLICE A ABRM: REVITALIZAREA BIBLIOTECILOR PUBLICE - MODELE. OPORTUNITATI. SINCOPE

Secţiunea Biblioteci publice a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova a organizat la 28 noiembrie 2012 dezbaterea profesională Revitalizarea bibliotecilor publice. Modele. Oportunităţi. Sincope. Agenda dezbaterii profesionale a inclus: raportul de activitate a secţiunii Biblioteci publice, dezbaterea profesională, alegerea reprezentanţilor bibliotecilor publice în Consiliul ABRM, declaraţia secţiunii pentru Congresul VII al ABRM.

Secţiunea a fost activă în susţinerea intereselor bibliotecilor publice: iniţiative de elaborare de noi norme de finanţare, de achiziţii, de încărcătură, participarea la elaborarea noii Legi cu privire la biblioteci şi la Strategia de dezvoltare a bibliotecilor publice din RM, abordarea subiectului de formare profesională de lungă durată, înaintarea demersurilor faţă de forurile tutelare - Ministerul Culturii, Comisia pentru Cultură a Parlamentului, Guvern, organizarea activităţilor anuale cu sesiuni de comunicare (multiculturalism, accesul la informaţia locală, inovare), participarea cu intervenţii şi comunicări în cadrul acţiunilor organizate de ABRM. Cei 138 de participanţi au apreciat vasta activitate a secţiunii cu implicări şi prin rezolvarea unor probleme stringente.

Dezbaterea propriu-zisă a fost axată pe cultura domeniului infodocumentar ca o valoare de diferenţiere în sistemul social. Bibliotecarul este persoana care formează imaginea bibliotecii. De activismul lui depinde dezvoltarea bibliotecii şi rezolvarea problemelor. Preşedintele secţiunii dr. Lidia Kulikovski a prezentat cîteva modele de revitalizare a bibliotecilor publice, iar experţii Claudia Balaban, dr. Nelly Ţurcan, Mariana Harjevschi, Elizaveta Tîmbur şi Angela Olărescu s-au expus poziţia faţă de situaţia actuală şi au propus modele relevante de schimbare durabilă.

Alegerea reprezentanţilor Consiliului ABRM din partea bibliotecilor publice s-a bazat pe următoarele criterii: competenţa bibliotecarilor, acoperirea zonelor RM, activismul bibliotecilor. Astfel, prin vot unanim au fost alese următoarele persoane: Lilia Tcaci (Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă"), Mariana Jalbă (Hînceşti), Ludmila Ouş (Bălţi), Maria Cudlenco (Cahul), Galina Musteaţă (Ştefan Vodă), Tatiana Coşeri, Mariana Harjevschi, Elena Butucel (BM "B.P. Hasdeu") şi Nelly Ţurcan ca reprezentant al Catedrei de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională. Preşedintele ABRM din partea Secţiunii Biblioteci publice a fost propusă candidatura Marianei Harjevschi.

Rezoluţia Secţiuni Biblioteci publice a cuprins următoarele puncte: revizuirea normelor şi a cadrului legislativ cu privire la biblioteci, revigurarea activităţii organismelor naţionale ce reprezintă interesele bibliotecilor  - Consiliul Biblioteconomic Naţional, promovarea procesului de  învăţare pe parcursul vieţii ca o modalitate de a deveni un profesionist complet (cursuri de lungă şi scurtă durată organizate de Universitatea de Stat din Moldova, învăţămînt la distanţă, platforme de formare profesională cu tutoriale), asigurarea cotei de 2% în bugetul bibliotecii destinat formării profesionale, conlucrarea cu sindicatul de ramură în vederea susţinerii sociale etc.

Bibliotecarii din toate raioanele RM au primit pungi cu următoarele materiale:
1. Raportul Secţiunii Biblioteci publice.
2. Documente multiplicate: Cum să învingem criza în şapte paşi, Cît de plină ţi-e găleata?, Cum putem deveni supercompetenţi, Să vezi, să simţi, să gîndeşti, să acţionezi.
3. Două cărţi profesionale: Biblioteca XXI: Management&Marketing de Gheorghe Buluţă, Octavian Mihail Sachelarie; Bibliologi români : dicţionar de Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu, Emil Vasilescu.
4. Enciclopedia Chişinău.
5. Materiale promoţionale: Ghidul utilizatorului, Codul serviciilor, carnet, pix, creion, portmoneu.

Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu", Filiala "O. Ghibu".

Consemnare: Tatiana COŞERI