Anastasia
Moldovanu, bibliotecar principal,
Filiala de
Arte „T. Arghezi”
Școala Națională de Coregrafie din Republica Moldova are o istorie şi o
tradiţie de peste 60 de ani. Conturul și necesitatea unei astfel școli de artă
se profila pe măsura apariției și lansării din ce în ce mai intens a ansamblurilor
de cântece și dans popular de pe lângă instituția Filarmonicii de Stat din
Chișinău, un centru important al culturii din RSSM. În plină înflorire a
ideologiei sovietice, prin tot ce se făcea atunci, era vizibilă tendința de a
demonstra lumii întregi, că doctrina comunistă de egalitate între oameni este
cea mai umană. Această situație impunea și o activitate corespunzătoare,
pregătirea centralizată a cadrelor naționale pentru toate fostele republici
sovietice în toate domeniile de activitate ale vieții. Tendința dată a existat în
deosebi și la pregătirea cadrelor naționale profesioniste în artă și tot ce
ține de acest domeniu vast – muzică, teatru, dans, arte plastice. Scopul scuză
mijloacele, se proiecta formarea unei noi culturi în condițiile unui nou realism,
cel socialist. Cu atît mai mult că în marile orașe rusești activau școli cu un
valoros potențial intelectual și cu condiții esențiale de realizare, moștenite
prin tradiție și generații din perioada culurii clasice rusești. La noi pregătirea
cadrelor naționale pentru ansamblurile profesioniste prevedea selectarea copiilor
moldoveni de prin orfelinatele orașelor Tiraspol, Bender, Chișinău care vădeu
înclinații artistice. Studierea artei dansului clasic se făcea în școlile de
coregrafie din Moscova și Leningrad (Sankt Peterburg). În rezultat a luat
naștere trupa de balet în cadrul Teatrului Muzical-Dramatic de Stat „A.S. Pușkin”, redenumit din 1957 în Teatrul de Operă și Balet din RSSM.
Anul 1952 este considerat ca dată oficială a instituirii unei școli
speciale naționale în domeniul coregrafiei. A fost cerința timpului, n-a apărut
pe un teren gata pregătit, dar a fost rezultatul sacrificiului unui șir întreg
de promotori ai valorilor ce formează ființa noastră națională. În primii ani
de după război (1946-1947) grație inițiativei învățătorilor din Chișinău a fost
deschis un sediu „Дом учителя” = „Casa învățătorului”, instituție care a
activat până nu demult. Acolo era o arhivă și standuri de fotografii care povesteau,
că prin anii '40 ai secolului trecut, un cuplu de familie, Leonid şi
Ludmila Leonardi, pedagogi exelenţi în domeniul coregrafiei – dans clasic, dans
popular - împreună cu virtuozul concertmaistru Lilia Luri au fondat o secţie
coregrafică, un studiou, unde copiii dansau după compoziţii muzicale din lumea
basmelor. Acel studiou a pregătit prima promoţie a secţiei
coregrafice. Și dansatorii Ansamblului Național de Dansuri Populare „Joc” apărut
ulterior, alături de cântăreții Capelei corale ”Doina” și veteranii Teatrului
Național au pus în 1945 începutul reactivării unei culturi autentice,
naționale, care însuma toate componentele de bază – muzica, teatrul, dansul,
portul popular. Deschiderea pentru prima dată
în RSSM a unei secții coregrafice în cadrul tehnicumului Muzical „Ștefan
Neaga” în anul 1952 a însemnat și debutul instruiri profesionale în școala de
coregrafie. Copiii selectați din întreaga republică vor studia, vor deveni
specialiști și vor constitui nucleul principal pentru ansamblurile profesionale,
pentru trupa Teatrului Muzical-Dramatic de Stat și pentru Ansamblul de Dansuri
Populare al Filarmonicii de Stat din Chișinău. După absolvirea ciclului primar
– dansul popular, elevii urmau instruirea în ciclurile următoare, după care
căpătau profesia de artiști de balet. Printre primele cadre didactice au fost
maeștrii Rohman, Bromberg și Taracanov. În 1974 secția de Coregrafie este
transferată la școala–internat de muzică „Eugen Coca”, iar din 1985 este reîntoarsă Școlii Muzicale ”Ștefan
Neaga”. Din 1991 secția de coregrafie se transformă în Liceul Republican de
Coregrafie, reorganizat mai apoi, în 2003, în
Colegiul Național de Coregrafie, care în acest an împlinește un sfert de
veac de activitate. Școala este considerată printre cele mai prestigioase
instituții de învățământ de profil din lume. Dovadă a celor spuse sunt cei 121
de laureați și diplomați ai diverselor concursuri internaționale de balet, 7 –
Artiști ai Poporului, 25 – Artiști emeriți, 8 – Maeștri în Arte. Aceste merite
se datorează în primul rînd corpului didactic alcătuit din renumiți coregrafi, cu
experiență bogată în arta dansului, maeștri de balet de frunte din Republica Moldova,
cu studii coregrafice speciale și superioare dobândite la cele mai calificate școli de coregrafie –
Academia de Dans din Sankt Peterburg și Academia de Artă Teatrală din Moscova. Astăzi
absolvenții Colegiului constituie temelia organizațiilor și formațiunilor
artistice de dans și balet din țară. Activitatea prodigioasă a colegiului este apreciată
la nivel corespunzător. Cu suportul reprezențanțelor oficiale din domeniul
educației și învățământului din Republica Moldova a fost editată cartea Colegiul Naţional de Coregrafie din
Republica Moldova (2013), care prezintă veridic parcursul evoluţiei şcolii
artistice de coregrafie naţională. Meritul deosebit al cărții constă în faptul,
că nu s-a mers pe calea reiterării publicaţiilor anterioare, dar s-a apelat la
subiecte mai puţin abordate, interviuri de suflet cu mulți dintre protagoniștii
care au pus umărul la fondarea instituției, la întâmplări inedite, îmbinate cu
date autobiografice şi interpretări pasionale sau experte în miracolul
dansului. În volum se profilează portretele maeştrilor viguroşi, care au
asigurat şi asigură elevilor studiile liceale şi medii de specialitate cu
caracter aplicativ în domeniul coregrafiei.
La procesul de instruire în pregătirea
cadrelor în arta dansului participă prin diverse programe aplicative teoretico-practice
și diferite instituții de învățământ de profil și organizații de cultură, artă
și educație. Și nu în ultimul rând, instruirea coregrafică la
nivel coresponzător este asigurată în
cadrul instituțiilor de învățământ superior – Facultatea Teatru, Film și Dans de la
Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, și Facultatea
de Pedagogie, de la
Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă”, la specialitatea Dans sportiv şi modern, Dans
popular.
Traectoria în
devenire a școlii de coregrafie în sistemul învățământului artistic național a
fost lungă și anevoioasă din cauza lipsei instrumentelor de bază atât pentru
profesori cât și pentru elevi, adică lipsa unui aparat informativ, metodic și
de studiu, lipsa literaturii de
specialitate în limba vorbită de majoritatea populației, a băștinașilor și
lipsa unui centru local de pregătire a cadrelor naționale. Predarea tehnicilor
și a metodelor de instruire se făcea în limba rusă. Inițial, dar și pe
parcursul a aproape două decenii practic nu erau disponibile sursele
teoretico-metodice tematice de studiu în limba română, or istoria artei coregrafiei
naționale, descrierea mișcărilor de bază ale dansului popular scenic,
obligatoriu ca obiect de studiu în coregrafie, descrierea minuțioasă a fiecărei
mișcări din diverse dansuri populare moldovenești – hora, sârba, bătuta,
hostropîțul, polca, hangul etc., impunea scrierea și apariția acestora. Abia pe
la începutul anilor ’70 a secolului trecut au fost editate într-un tiraj restrâns primele mici culegeri „Dansuri populare moldovenești” (1969), „Studiu coregrafic
pentru amatori (1971)” și „Elementele mișcărilor dansului modovenesc” (1975) de
autorul Mircea Mardari. După
anul 2000 au început să apară deja studii și cercetări de referință, publicații
despre veterani/personalități ale dansului național, însă numărul lor este
insuficient pentru a satisface piața de solicitare. În 2014 a apărut,
în sfîrșit, un studiu monografic amplu în limba română, de acelați autor M.
Mardari – Studiu coregrafic.
Specialiștii o apreciază ca o primă lucrare bine determinată și structurată
conform cerințelor clasice la specialitatea ”Dans clasic și popular”. În bibliografia dansului popular poate să se regăsească
și folclorul muzical, fără de care
dansul nu are loc. Aici sursele sunt din abundență, deoarece compozitorii
moldoveni pe parcursul a mai multor
decenii aveau indicații să reflecte în operele lor folclorul popular,
colhoznic. Și totuși, mulți dintre ei au știut să creeze opere de mare valoare,
iar diversitatea muzicii scrise pentru
dansul popular este imensă.
Între numeroasele
discipline artistice dansul popular constituie un reper al identităţii noastre.
Pentru ca fiecare nouă generaţie de elevi şi studenţi să fie conectaţi la
această variantă de expimare, este necesar să se cultive printre ei minunata
artă a dansului, oferindu-le permanent posibilităţi de cunoaştere. În mediul
oamenilor de creaţie, a coregrafilor din Republica Moldova a fost lansată
iniţiativa ca, începând cu
semestrul I al anului de studii 2016-2017, să fie introdusă în școli o nouă
disciplină – „Dansul popular”. Ideea a fost susţinută în
cadrul Seminarului practic Folclorul coregrafic – bogăţia neamului,
organizat de Uniunea Coregrafilor şi Centrul Republican pentru Copii şi Tineret
„Artico”, desfășurat la Chişinău în perioada 11-14 februarie, la care au
participat 75 de coregrafi din R. Moldova şi România. În acest sens
participanţii la seminar au pregătit şi o scrisoare adresată Guvernelor,
Ministerelor Educaţiei şi Culturii. ...Considerăm că această disciplină
educaţional-culturală trebuie să devină obligatorie deoarece, pe lângă
dezvoltarea fizică armonioasă, ar contribui la păstrarea identității noastre
culturale. Dansul popular este cartea de vizită a țării noastre. Nici o altă
artă nu a reușit să ne reprezinte în lume atât de frumos și destoinic ca dansul
popular. Aceasta ar da posibilitate actualei generaţii şi celor viitoare să se
dezvolte multilateral din punct de vedere cultural, estetic, etic, moral şi
spiritual, va educa patriotismul, dragostea de pământul natal, dragostea faţă
de frumos. Altfel spus, se încearcă a definitiva principiile educaţiei
artistic-estetice ca ramură a ştiinţelor educaţiei şi un prim pas în
acest plan îl constituie istoria cunoaşterii fenomenului de la originile sale
atât în plan teoretic cât şi practic. Un merit deosebit în educația artistică a
tinerei generații îi aparține dn. Antip Ţarălungă, preşedinte al Uniunii
Coregrafilor din Republica Moldova, maestru-coregraf, conducator artistic al
Ansamblului de dansuri populare "Comoara". Este un didacdt și
autodidact cu multă experiență, a practicat activități profesionale în cadrul a
numeroase ansambluri de dans popular în calitate de dansator, fondator,
conducător și coregraf, în colectivele de dans popular în școli, licee, alte
organizații de învățământ și asociații obșteși. În calitate de profesor la
Institulul de Perfecționare a Cadrelor Didactice de pe lîngă Ministerul Învățamântului
din Republica Moldova a abordat tema maiestria și arta dansului popular în
procesul de formare continuă a cadrelor pedagogice. Ce ține de formarea continuă personală A. Țarălungă
a oținut calificarea de maestru profesionist în arta coregrafiei, specialitatea
dans popular, urmând stagii și cursuri de formare în materie de conducere a
secțiilor de coregrafie de nivel național, unional (Rusia, orașele Sankt
Peterburg, Moscova, Klin) și european (orașele București, Budapesta). Temele
abordate în cadrul acestor specializări
au fost „Cercetarea folclorului, valorificarea, păstrarea și promovarea
lui” și „Valorificarea și promovarea folclorului ca știință”. Ca cercetător științific la Institutul
Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Republicii Moldova a scris peste
80 de publicații - cărți, alcătuitor de cărți, recenzii, prefațări și comentarii,
studii de cercetare în coregrafie. Din 2008 este Membru cu drepturi egale al
Consiliului Internațional de Dans UNESCO, deținător al medaliilor de aur și
Laureat al Festivalurilor Unionale din 1967, 1977, 1985, 1992, Maestru în Artă din 1996.
Surse:
Literatura și
arta Moldovei. - [enc.]. - vol. 1. –
Chișinău, 1985
Colegiul Național
de Coregrafie. – Chișinău, 2013
Mardari, M.
Studiu coregrafic. – Chișinău, 2014