joi, 12 martie 2009

SĂPTĂMÎNA UŞILOR DESCHISE LA BIBLIOTECA V. BIELINSKI


Cristina CATEREV,
şef filială, Biblioteca V. Bielinski;
Maria GUŢU,
şef oficiu

„Numai bibliotecile sînt memoria singură şi
durabilă a omenirii, ai cărei membri au,
fiecare în parte, numai o memorie foarte
mărginită şi nedesăvîrşită.''
(A. Schopenhauer)

Biblioteca este acel tărîm al cunoştinţelor, care este mereu în aşteptarea celora ce vor să atingă universul ei. Pentru fiecare din noi popasul spre universul cărţii este o sărbătoare, cum este Săptămîna Uşilor Deschise desfăşurată la Biblioteca V. Bielinki în perioada 31 martie – 4 aprilie 2009, în cadrul Săptămînii Lecturii şi a Cărţii pentru Copii.
În cadrul acestei perioade au fost organizate activităţi şi programe pentru promovarea cărţii şi a bibliotecii. Fiecare zi pentru vizitatori a fost o sărbătoare, petrecută într-o atmosferă deosebită, cu participare la programele şi activităţile organizate pentru ei.
Scopul Săptămînii Uşilor Deschise a fost de a deschide larg uşile pentru utilizatorii bibliotecii din comunitatea Buiucani, ca ei să participe activ la manifestări şi activităţi culturale, de a colabora cu instituţiile din apropiere, de a insufla dragostea pentru Carte şi lectură, de a descoperi noi talente.
Să petrecem un moment de neuitat pe tărîmul activităţilor pe parcursul unei săptămîni:

Luni, 31 martie

Biblioteca este prietenul nostru, care aşteaptă să i se deschidă uşile permanent, însă pentru fiecare din noi Săptămîna Uşilor Deschise, este o sărbătoare, ce începe mereu cu excursii prin biblioteca, expoziţii de carte, apoi urmează activităţi culturale: întîlniri cu scriitorii, lansări şi prezentări de carte, discuţii, Ora poveştilor, Ora de lectură, Ora de poezie, Clubul literar.
Ora poveştilor: Pomul cu poveştile lui Ion Creangă, participanţi – copiii de la Grădiniţa nr. 85, conduşi de educatoarea Eugenia Sârbu. Pe parcursul acestei activităţi copii au poposit pe meleagul poveştilor lui Ion Creangă – Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, Punguţa cu doi bani, Fata babei şi fata moşneagului, descriind personajele găsite pe frunzuliţe şi mere, ei le ataşau pe pom pînă s-a umplut de roadă... literară.

Marţi, 1 aprilie

Lansare de carte: Fascinaţia culorilor şi Vorba dulce mult aduce, Tentaţia metaforei de scriitoarea, editoarea Marcela Mardare.
Pentru copiii este o sărbătoare să se întîlnească cu scriitorii, La manifestare scriitoarea Marcela Mardare le-a pregătit copiilor o suită de surprize. Participanţi la această activitate au fost elevii liceelor teoretice „O. Ghibu'', „Petru Rareş'', ai Casei de Copii „Preafericitul Iosif'' (clasele a II-a, a III-a, a VI-a, a VII-a) conduşi de Elena Guţu, profesoară de limba engleză şi limba rusă, şi Elena Gogu, învăţătoare la clase primare, copiii de la Casa de Copii „Aşchiuţa'', împreună cu educatoarea superioară Valentina Radiuc, elevii Şcolii nr. 59 (clasa a VI-a „B''), Galina Sacaliuc – secretar al Consiliului local nr. 100, sectorul Buiucani. Participanţii au recitat poezii din creaţia scriitoarei Marcela Mardare. Tresare frunza-n muguraş a fost un recital de poezii al micuţilor de la Casa de Copii „Preafericitul Iosif'', iar cei de la Casa de copii „Aşchiuţa'' au recitat poezii din cartea Sub o geană de pădure, au cîntat cîntece scrise pe versurile scriitoarei.
Au fost clipe de neuitat petrecute împreună cu scriitoarea, va rămîne o amintire frumoasă pentru un timp îndelungat în inima copiilor, căci a petrece timpul la bibliotecă este o sărbătoare. Scriitoarea Marcela Mardare ne-a lăsat un autograf: „Filialei V. Bielinski cu urări de sănătate şi inspiraţie în lucruri şi fapte frumoase. Astăzi bibliotecile s-au transformat în centre de cultură. Aici ţi se pun la dispoziţie diverse informaţii, ţi se propune o carte interesantă, ţi se sugerează anumite idei pe care le utilizezi în viaţa de toate zilele.''
Ora de lectură: Lume, lume, hai la glume! În cadrul acestei activităţi au fost recitate glume, anecdote, snoave, vorbe cu tîlc, participanţi au fost elevii claselor a III-a şi a VI-a de la Liceul Teoretic „O. Ghibu'', picii de la Casa de Copii „Preafericitul Iosif''.

Miercuri, 2 aprilie

Concursul de poezii Pe aripile poeziei. Marcela Mardare a fost coordonatorul concursului de poezii de creaţie proprie Pe aripile poeziei, ce a avut loc la 1 şi 2 aprilie în cadrul Zilei internaţionale a cărţii pentru copii. Au participat 25 de elevi. Participanţi la această activitate au fost elevii Liceului Teoretic „O. Ghibu'' din clasa a IV-a şi a VI-a: Valentina Bălănuţă, Lucia Onciu, Ana Pâslaru, Dumitriţa Târgu, Alina Leorda, Dumitriţa Ţurcanu, Cristina Rusnac, Ana Gorea, Ecaterina Badiuc, Ana Petrache, Elena Nani, Veronica Macari, conduşi de Elena Guţu, profesoară de limba engleză şi limba rusă; copii de la Casa de Copii „Aşchiuţa'', împreună cu educatoarea superioară Valentina Radiuc; elevii din clasa a VI-a „B'' a Şcolii nr. 59.
Una dintre cele mai ingenioase şi creative a fost Adriana Josan, elevă a Liceul Teoretic „O. Ghibu'', cu poezia „Primăvara'':

Uite vine, bate-n uşă,
Ne întreabă de-o întîlnim,
Ba ne ninge, ba ne plouă,
Sîntem gata s-o primim.
Vino, dragă primăvară,
Noi de mult te aşteptăm.
Vino în a noastră ţară –
Noi cu drag te-ntîmpinăm.
Să ne-alini cu zile calde,
Să ne dărui şi ploi multe,
Să-i mai bucuri pe plugari,
Căci, sunt oameni gospodari.
Şi copiilor li-i dor
De-al tău vînt zbengăitor
Legănînd pădurea toată
„Mi-a fost dor!'', zicînd în şoaptă.
Cristina Mogâldea elevă a Liceului Teoretic „Hyperion'', condusă de profesoara Svetlana Moga, este autoarea poeziei „Singurătate'':

Nisip de iluzii se cerne-n clepsidră
Şi ploi de fiinţă sub pleoapele stinse.
Doar clipa, în focul aripii moarte
În cuvînt, sub condei a viaţă desprinse...
Şi maluri de cer se mişcă-n candoare,
În braţele lor, rotind temple şi zei,
Doar eu sub cortina divinelor şoapte
Înving de-a pururi aceleaşi temeri...
Timpul păşeşte cu toamnele-n braţe,
Zidind amintiri în amurgul de ieri
Iluzii şi rame de surîse deşarte
Cad în mistere, în nalte visări...

Iată şi alte multe poezii create de copii: „Uitarea'' de Irina Stratulat, clasa a VI-a de la Şcoala nr. 59; „Iubirea mea...'' de Diana Emilian, clasa a VI-a de la Şcoala nr. 59. Concursul de poezii, condus de Marcela Mardare va avea un ecou îndelungat în inimile participanţilor, unii dintre ei au primit diplome şi cîte o carte în dar, pungi cu logoul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu''.
Atelier profesional: Ora poveştilor – miracol şi joc. În cadrul atelierului profesional au fost discutate formele noi în organizarea programului „Ora poveştilor''. Împreună cu copiii şi educatorii am ales un set de poveşti, pe baza cărora am realizat o activitate în formă de joc. Au fost selectate poveştile: „Gogoaşa'', „Ridichea'', „Scufiţa roşie'', „Capra cu trei iezi'', „Căsuţa iepuraşului'' („Foişorul'') care au fost prezentate în formă de jocuri.
Pălării colorate cu eroii şi faptele lor din poveste: copiii aleg pălărioarele, se împart în grupuri, apoi primesc sarcinile referitoare la poveşti – ei trebuie să agaţe pălărioarele în ace mari. Voi aţi observat că poveştile de pe pălărioare sînt în ordine alfabetică, uite că aşa ele sînt aranjate şi pe policioarele de la bibliotecă.
Ghiceşte imaginea – copiii vor identifica imaginile din poveşti, vor povesti cîteva fragmente.
Alte jocuri: Ghiceşte eroul, descrie-l; Găsiţi mesajul din poveste; Găseşte titlul poveştilor.
Jocul este un mijloc ideal al educaţiei prin care copilul descoperă o lume a visului, a eroilor din poveste, este o formă nouă de a-l atrage spre lectura lumii poveştilor.

Joi, 3 aprilie

Discuţia istorică Figura proeminentă a lui Ştefan cel Mare şi Sfînt. Este o deosebită plăcere pentru elevi de a discuta despre eroii neamului nostru. La 12 aprilie Ştefan cel Mare şi Sfînt a fost ales Domn al Moldovei, pe cîmpul Direptate de lîngă Suceava, şi promovarea cărţii scrisă de D. Bolintineanu „Legende sau basme naţionale în versuri'', în care este relevată figura eroului este binevenită. Coordonator al activităţii a fost Liuba Paladi, profesoară de istorie de la Şcoala nr. 59, împreună cu elevii claselor a VI-a.
Profesoara Liuba Paladi a prezentat o scurtă comunicare despre viaţa şi activitatea eroului legendar. Elevii au prezentat comunicări despre momentele importante din viaţa lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, victorina le-a permis elevilor să cunoască cît de importantă este figura domnitorului pentru poporul nostru, au fost citite fragmente din operele scriitorilor români şi străini unde este evocat Ştefan cel Mare şi Sfînt.
Discuţia ecologică Spaţiile verzi din oraşul Chişinău. Această activitate a fost organizată în cadrul săptămînii „Un arbore pentru dăinuirea noastră'', coordonator a fost Valentina Bulicanu, studentă la anul IV, Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Dumneaei a organizat o discuţie despre ce tipuri de arbori cresc în oraşul Chişinău, care sînt parcurile şi cele mai pitoreşti locuri de pe Terra. Participanţi la această discuţie au fost elevii clasei a VI-a de la Şcoala nr. 59, conduşi de Liuba Paladi. Elevii au îndeplinit clusteringul despre spaţiile verzi din oraşul Chişinău.
Ora poveştilor: Motanul îcălţat, Scufiţa roşie, Zolotoi gus. Povestea este un miracol, lumea ei ne cheamă mereu spre eroii preferaţi. Participanţi au fost copiii Grădiniţei nr. 62, conduşi de educatoarele Olga Golea şi Elena Pleşca; copiii Grădiniţei nr. 113 (grupa logopedică şi grupa pregătitoare), conduşi de educatoarele Ivanna Delibatova şi Olga Loban. Cel mai preferat timp al copiilor este atunci cînd citesc o poveste şi încearcă a pătrunde pe tărîmul personajelor dragi.
Prezentare de carte. 366 de poveşti – cele mai frumoase poveşti de adormit copiii. Această activitate a fost realizată cu copiii Grădiniţei nr. 62, grupa a 5-a, conduşi de educatoarele Natalia Bocancea şi Maria Cojocari.

Vineri, 4 aprilie

Club literar „Odiseea cugetului'': Universul creaţiei lui V. Alecsandri. Biblioteca este insula unde putem întîlni figuri remarcabile, putem cunoaşte evenimente istorice, natura, geografia popoarelor, dar să nu uităm de cel mai imens cîmp – literatura, care îşi găseşte prieteni în cadrul Clubului literar „Odiseea cugetului''.
Coordonatorul clubului este Cristina Caterev, participanţi au fost elevii clasei a IX-a de la Şcoala nr. 59. Elevii au prezentat activitatea şi viaţa scriitorului, universul creaţiei lui: genurile şi speciile literare din opera alecsandriană.
Ora de lectură: Sînziana şi Pepelea, Fîntîna Blanduziei (fragmente) de V. Alecsandri – opere jubiliare: 125 ani de la editare.
Concurs: Cîte opere cunosc. Activitate în 4 echipe: I – poezii, II – teatru, III – proză, IV – legende. Elevii au primit cîte o floare cu 5 petale, ei au scris pe petale ce opere cunosc în genul respectiv: poezii, piese de teatru, proză, legende.
Prezentare de carte: Sînziana şi Pepelea, Fîntîna Blanduziei de V. Alecsandri – cărţi jubiliare: 125 ani de la publicare.
Este adevărat faptul că a petrece timpul la bibliotecă este foarte interesant dacă sînt organizate activităţi pentru elevi. Participanţii au fost impresionaţi de faptul că în cadrul clubului se discută teme interesante şi doresc ca în viitor să se discute şi despre alţi scriitori mari ai lumii. Un factor îmbucurător al acestei activităţi este dorinţa de a comunica, a citi diverse opere care sînt date uitării.
Săptămîna Uşilor Deschise este un prilej deosebit de a-i atrage pe utilizatori, petrecînd alături de ei o sărbătoare a bibliotecii, cărţii, a evenimentelor, participanţii au fost menţionaţi cu diplome, li s-au oferit materiale promoţionale – Fascinaţia culorilor de Marcela Mardare, O carte pentru voi copii' – în perioada 1-7 aprilie a fost Săptămîna lecturii şi a cărţii pentru copii, Ocrotiţi păsările – pe 1 aprilie a fost Ziua internaţională a păsărilor, Să iubim natura!, Salvaţii copiii – promovarea serviciilor pentru persoanele dezavantajate, pliantul Vasile Alecsandri – poet, prozator, dramaturg: 190 ani de la naştere, cartea de vizită a bibliotecii, cărţi, reviste, cadouri dulci, au fost făcute poze care vor rămîne în amintire pentru toţi.
Impactul: Scopul Programului Săptămîna Uşilor Deschise a fost realizat împreună cu bibliotecarii, coordonatorii şi utilizatorii, petrecînd clipe de neuitat la bibliotecă. Au participat 1210 utilizatori, au fost împrumutate 6786 documente, s-au organizat 12 expoziţii, 17 excursii, 25 activităţi culturale cu 776 participanţi, au fost înscrişi 80 utilizatori noi.

MIHAI DOLGAN: „CE-A FOST, NU S-A PIERDUT!...”


Svetlana VIZITIU

Devine şi mai trist, precum a fost la vestea trecerii în cealaltă lume a artistului Mihai Dolgan: simţim profund lipsa lui. Va fi fiind muzică şi cântec pe lumea cealaltă? Cine poate şti, devreme ce nimeni nu s-a mai întors să ne spună cum e? Totuşi, ar trebui să fie ceva şi acolo: prea mulţi poeţi, muzicieni, compozitori şi artişti de tot felul s-au grăbit să ajungă pe acel tărâm... Oricum, aici, chiar şi după dispariţia omului, a rămas o lume de cântec numită Mihai Dolgan... cu „Norocul” lui! Se spune că misterul tinereţii eterne li se dezvăluie doar celor aleşi. Judecând după forţa de care a dat dovadă, dar mai ales timbrul muzicii sale, Mihai Dolgan se numără printre aceştia... A fost omul, care a pus muzica mai presus de orice. Performanţă. Studiu. Perfecţiune. Când apărea pe scenă, împreună cu formaţia „Noroc”, atât de mult era iubit de oameni că nu mai era lăsat să plece. A plecat... fără voie. A fost un vis, pe care-l mai trăieşti şi în prezent; un vis, din care nu te mai trezeşti, nici în viitor. Chitarele nu mor! Ce-a fost nu se mai pierde... Nu cred că există cineva care să nu fi ascultat şi dansat pe celebrele hituri De ce plâng chitarele, Cântă un artist, Primăvara... Le-a cântat toată lumea! Se pare, că rari au fost cei, care au gustat din dulcele succesului la fel ca el şi colegii săi de trupă. A fost atât de răsunător, ca un noroc, pe care ni l-ar împărtăşi, ca unor novici...
Câteva schimburi de priviri asupra vieţii lui Dolgan, autorul celor mai iubite piese, n-ar deranja: s-ar părea, că a fost presărată doar cu trandafiri. S-a născut la 14 martie 1942 în satul Vladimireşti, Sângerei (jud. Bălţi). A cunoscut deportările: întreaga sa familie a fost exilată în Siberia – pentru crima că a posedat o bucată de pământ şi vite necesare pentru a-l lucra. În 1957 a avut posibilitatea reîntoarcerii în Moldova, însă lipsa resurselor financiare l-a impus voluntar unui nou exil în Kazahstan. Mic fiind, a studiat muzica la Chişinău, datorită surorii sale Eugenia, care reuşise să se salveze de urgia pribegiei, căsătorindu-se.
A debutat ca instrumentist la Casa de Cultură din Sângerei. Apoi, a creat o trupă de jazz, în 1967: a fost visul lui nemărginit! Mânia sorţii: cei cinci tineri talentaţi şi ambiţioşi din trupă, au ales numele formaţiei – „Noroc”. Dar era nevoie de aprobarea concertelor, astfel erau timpurile. La o şedinţă a forurilor culturale, pentru investigarea valorii muzicale, dar şi a orientării politice a formaţiei, consiliul s-a opus adoptării programului de concert, considerând că muzica lor este de orientare prooccidentală. În plus, se lua în consideraţie lipsa cântecelor patriotice. Până la urmă, le-a fost oferită şansa de a reface programul. Şi pentru că nu muzica era ceea ce le lipsea, ulterior, a fost acceptat primul program. Urmează triumful „Norocului” pe scenă, piesele lor De ce plâng chitarele, Cântă un artist, Primăvara, Dor, dorule etc. devin şlagăre. În 1970 grupul „Noroc” obţinea laurii Festivalului Internaţional „Lira Bratislavei”, ca reprezentant al Casei de Discuri „Melodia” din Moscova, iar piesa Cântă un artist a întrat în Top 10 britanic! Urmează turneele prin republicile Uniunii Sovietice, însă la 18 august 1970 ziarul Adevărul Vinniţei publicase un articol de o virulenţă extremă împotriva muzicii decadente, care îi supărase pe mulţi. Responsabilii campaniei de desfiinţare a trupei „Noroc”, tinere de doar patru ani, au luat decizia ca trupa să nu mai aibă dreptul de a activa în Moldova. Motivele ar fi fost, printre altele, lipsa disciplinei şi a ţinutei scenice, promovarea unor valori artistice de proastă calitate! A fost o grea lovitură, ce a dus la risipirea membrilor trupei în cele patru direcţii: au fost împrăştiaţi toţi membrii trupei, doar Mihai Dolgan şi Lidia Botezatu au rămas împreună, erau deja căsătoriţi; cuplul fiind nevoit să se despartă şi de copilul lor, Radu, lăsându-l în grija buneilor din partea mamei. La Tambov, în Rusia, grupul „Noroc” a devenit nu pentru mult timp „De ce plâng chitarele”. Concertele lor se bucurau de un mare succes: erau cap de afiş, însă apare un nou ordin de interdicţie. Nu tot ce era rău în Rusia, va dăuna şi în Ucraina: unde, băieţii formaţiei, avuseseră deja succes, iar Filarmonica din Cerkassî i-a angajat ca solişti. Aici, au avut parte de atitudine umană şi de susţinere caldă din partea autorităţilor care le ofereau şi spaţiu locativ, doar să activeze în acel oraş. Apar noi membri în formaţie: soţii Presneakov din Sverdlovsk, revine Ştefan Petrache, se alătură fratele lui Alexandru Cazacu, Anatol. Au cântat doi ani, traducând piesele în ucraineană, aplaudaţi fiind la fel de mult.
Viaţa muzicală progresa rapid în spaţiul sovietic, doar Chişinăul dormita la acest capitol. La sfatul lui Petru Lucinschi, căruia i s-au adresat după ajutor, soţii Dolgan au introdus în repertoriul lor câteva piese... patriotice, fiind nevoiţi, pentru a fi reabilitaţi, să cânte în formaţia „Zâmbet”, condusă de Efim Bălţanu. Astfel, sperau să reînvie proiectul cu „Noroc”. Lucrurile, pare că s-ar fi îmbunătăţit, fiind posibilă chiar reîntoarcerea la Chişinău, unde au apărut sub un alt nume: „Contemporanul”, din componenţa căruia fac parte Mihai Dolgan, fraţii Cazacu, Valentin Goga, soţii Glec, Lidia Botezatu şi Ion Suruceanu. După concerte de succes în Chişinău şi aprobarea de către instanţe, încep turneele în Rusia. Iar în 1988 grupul revene la vechiul nume – „Noroc”!...
Despre trupa „Noroc” Dumitru Matcovschi scria „că este primul şi singurul ansamblu care ne face onoare până azi...” „Generaţia noastră, a anilor ’60, nu recunoştea altă formaţie decât „Noroc”. Artiştii de mai târziu au venit pe drumul deschis de Mihai Dolgan”, a spus scriitorul Ion Hadârcă. „Creatorul „Noroc”-ului este un mare om de cultură, un muzician şi un compozitor pe cât de talentat, pe atât de simplu. E un om modest prin măreţia sa şi măreţ prin modestia sa”– sunt cuvinte spuse despre regretatul Mihai Dolgan de către Grigore Eremei. „Am crescut cu repertoriul formaţiei „Noroc” şi tot cu piesele lor mergem acolo unde vom încheia socotelile lumeşti”, consideră Gheorghe Urschi. Lidia Botezatu, soţia: „Întorcându-mi privirile îndărăt peste ani şi întâmplări, azi am înţeles bine acest lucru: am acceptat acest mod de viaţă pentru că odată, hăt-demult, m-am îndrăgostit de un om fără pereche. Era Mihai Dolgan...” Iar Radu Dolgan: „...Trebuie să-i mulţumesc Lui Dumnezeu că mi-a dat această soartă, că sunt fiul lui Mihai Dolgan.”
În 2007 a ieşit de sub tipar volumul care relevă viaţa şi activitatea muzicianului: Mihai Dolgan: Taina vieţii mele; aportul lui în cultura muzicală din Basarabia a fost fenomenală! Precum „The Beatles” a revoluţionat muzica uşoară de pe glob, Mihai Dolgan, a făcut acelaşi lucru în spaţiul euro-asiatic, supravegheat de fosta URSS. A fost o garanţie a calităţii unui spectacol şi a succesului la public. Nu doar prin talentul său prodigios, ci şi prin calităţile umane: bunătatea şi amabilitatea, căldura sufletească... Iubitor de ironie, de discreţie şi de profunzime. Artist al Poporului. Marele Maestru al melodiilor de neuitat... Revenind la formaţia „Noroc”, au fost împreună 40 de ani, practic în aceeaşi formulă, căci pe toţi i-a legat aceeaşi pasiune – muzica. Mihai Dolgan a fost pentru ei un fel de leagăn, lângă care s-au strâns şi au activat perfect. Un lucru pentru ieri, azi şi mâine, un vis pe care ar vrea să-l trăiască oricare din noi. Visul de a ajunge cel mai bun dintre cei mai buni! Versurile cântate de el rămân un regret şoptit...

ÎNTÂLNIRI DE SUFLET ŞI PENTRU SUFLET


„Viaţa e mai întâi de toate creaţie. Ceea ce nu înseamnă [...], precizează cunoscutul savant filolog rus D.S. Lihaciov în Convorbiri despre bine şi frumos, că fiece om pentru a trăi trebuie să se nască plastician, balerin ori savant. Creaţia poate fi şi ea creată. Putem pur şi simplu crea o atmosferă bună în jurul nostru, metaforic vorbind – o aureolă de bunătate în jurul nostru. Omul poate aduce în societate, bunăoară, o atmosferă de suspiciune, de tăcere apăsătoare, însă poate aduce dintr-o dată şi bucurie, lumină.”
Crearea unei atmosfere de lumină şi bucurie a fost şi menirea întâlnirii excelentului folclorist şi umorist dr. hab. în filologie Victor Cirimpei cu cititorii săi. În cadrul manifestării folcloristul a făcut unele precizări în ceea ce priveşte râvna sa de a înmănunchea într-o singură carte câteva compartimente care „...sugerează cunoaşterea: despre ce şi cum râd folcloric românii înstrăinaţi de vatra naţională (basarabeni, bucovineni, maramureşeni etc.)”, un florilegiu de pătărănii populare, destinat cititorilor de toate vârstele. Având frumoasa ambiţie de a edita acest volum, intitulat Pătărănii folclorice ale românilor sovietici, autorul s-a văzut „obligat” să explice amatorilor de naraţiuni populare comice „... care este contribuţia lor la tezaurul de folclor comic românesc, prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc de celelalte etnii ale lumii, care e partea lor de originalitate”.
Lansarea volumului a avut loc în sala de lectură a Bibliotecii Publice „Liviu Rebreanu” şi a însemnat o încercare a organizatorilor (mă refer aici în primul rând la autor, dl V. Cirimpei, şi la dna Elena Cebotari, directoarea bibliotecii, ce a găzduit evenimentul) de a reuni pe câteva ore iubitorii de umor popular şi, prin vitalitatea comicului relatat, să culeagă zâmbetele şi, în pofida actualei crize materiale, să creeze buna dispoziţie, pentru a nu permite acestui timp vitreg să insufle neîncredere în netrecătoarea frumuseţe a unei limbi cu mai multe expresii şi comparaţii pitoreşti, expuse în fraze rotunjite, econom şi ingenios.
Gazdele au asigurat buna desfăşurare a întâlnirii, oferind publicului (profesori de limbă şi literatură română din toate colţurile republicii, aflaţi la cursurile de formare continuă la Institutul Ştiinţelor Educaţiei) un program variat, care a inclus comunicări referitoare la carte (dr. hab. prof. univ. Ion Ciocanu, scriitor, publicist, critic literar – sufletul evenimentului, Angela Pasat – doctorandă la AŞM, Ştefania Isac – doctor conferenţiar, şef catedră ELL, IŞE), glume diferite, spuse cu mult haz şi cu un respect absolut pentru umorul popular. Punctul culminant al întâlnirii a fost atins de secvenţele teatrale, prezentate cu mult patos de micii actori – elevi ai Liceului Teoretic „G. Călinescu”, dotaţi cu harul umorului şi pregătiţi de a ieşi în scenă de inimoasele şi neobositele lor profesoare de limbă şi literatură română, doamnele Larisa Nedelciuc şi Cristina Godea.
Şi deoarece de pe feţele tuturor participanţilor la întâlnire puteai uşor să desprinzi ruga blagiană „opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea!”, domnul V. Cirimpei a înveşnicit clipa scriind autografe pe Pătărănii... dăruite tuturor celor prezenţi.

În numele celor prezenţi,
cu plecăciune pentru râvna căutărilor
Maria SAVIN,
lector superior, IŞE

GRIGORE VIERU – UN DISCIPOL AL LUI ORFEU


Elena DABIJA, director,
Centrul Academic Internaţional Eminescu

În şirul de manifestări culturale organizate în republică în memoria marelui Poet naţional Grigore Vieru se înscrie şi medalionul muzical-literar, desfăşurat în incinta Centrului Academic Internaţional Eminescu, în ajunul aniversării a 74-a de la naşterea marelui Poet. Protagoniştii acestei emoţionante manifestări au fost copiii de la Grădiniţa nr. 40 din capitală, care prin poezii, cântece, scenete originale şi pline de suflet şi-au exprimat recunoştinţa şi dragostea lor faţă de creaţia pentru copii a lui Grigore Vieru. Cu pâine şi sare micuţii l-au întâlnit pe fiul poetului Călin Vieru, care a asistat la acest medalion de comemorare şi a răspuns la multiplele întrebări ale copiilor şi ale educatorilor.
Marele poet până la ultima sa suflare a avut inima şi sufletul unui copil, care-şi iubeşte Mama, Patria, Limba poporului său. Nu în zadar majoritatea poeziilor sale sunt dedicate copiilor, mamei, plaiului natal. În cadrul manifestării picilor le-a fost prezentată şi noua carte a Poetului Soare, soare, domn frumos.
Colaboratorii Centrului Eminescu au făcut totul pentru a crea copiilor şi invitatului o atmosferă de bunăvoinţă, sinceritate şi creativitate. Directoarea Elena Dabija a povestit despre nenumăratele intâlniri cu Grigore Vieru în cadrul lansărilor de carte şi a vizitelor dumnealui la CAIE şi i-a dăruit fiului poetului setul de cărţi Opera poetică de Mihai Eminescu şi Legenda Luceafărului, ca să le aibă mereu deschise, aşa cum Poetul a scris în poezia Legământ:
„S-o lăsaţi aşa, deschisă, Ca băiatul meu ori fata Să citească mai departe Ce n-a dovedit nici tata…”
Călin Vieru a rămas încântat de invitaţie, de recitalul de poezie şi cântecele fredonate de către copii, mărturisind: „Abia acum am înţeles de ce tatăl meu nu lipsea niciodată de la întâlnirile cu cititorii săi.” Dumnealui a dăruit calendarul închinat Poetului şi un autograf pe ultima carte a lui Grigore Vieru Taina care mă apără, autograf pe care nu a reuşit să-l scrie însuşi marele Poet: „Acum această taină ne va apăra pe noi toţi. Cu drag şi cu profund respect, Călin Vieru.”

POETUL TUTUROR VÂRSTELOR – GRIGORE VIERU


Natalia DABIJA,
şef filială, Biblioteca Traian

La Centrul Comunitar pentru Copii şi Tineri din Sectorul Botanica de către Biblioteca Traian a fost organizată serata literar-muzicală Grigore Vieru – Poetul tuturor vârstelor. Biblioteca Traian a întrunit partenerii din comunitate pentru a cinsti cu pietate memoria Marelui Luceafăr Basarabean – Grigore Vieru. Manifestarea a fost organizată în parteneriat cu Liceul Teoretic „Traian", Gimnaziul-Internat nr. 2 şi Centrul Comunitar pentru Copii şi Tineri cu dizabilităţi.
Poezia lui Grigore Vieru nu are hotare, ea este punctul de întrunire a tuturor vârstelor. Ne-au demonstrat-o copiii şi tinerii participanţi la activitate. De către Biblioteca Traian a fost prezentată o bogată expoziţie a creaţiei lui Grigore Vieru. Eleva Gimnaziului-Internat nr. 2 Alina Bragă a reamintit tuturor biografia poetului. A urmat un minut de reculegere, după care copiii de la Liceul Teoretic „Traian" au recitat mai multe poezii scrise de Grigore Vieru despre: Mamă, Patrie, Limbă, au cântat cîntece pe versurile şi muzica lui: Scump învăţător, Cine cîntă aşa, Coasa, Soldaţii.
Au dat dovadă de cunoştinţe şi tinerii de la Centrul Comunitar pentru Copii şi Tineri pregătiţi de către bibliotecari: Paul Vrabie a cântat cântecul pe versurile marelui poet Reaprindeţi candela, Elena Donciu a recitat poezia În limba ta, Tatiana Potacevscaia – poezia Puişorii şi Anastasia Goreaceva a recitat poezia Făptura mamei.
Au fost recitate poezii nu numai din creaţia poetului, dar şi poezii-dedicaţii: Plânge Albinuţa de Alexandrina Vinari, eleva clasei a II-a de la Liceul Teoretic „Traian", Frate Grigore de Mihaela Voronceanu, Cu dor de poezie de Cristian Cocerva – toţi trei fiind elevi la Gimnaziul-Internat nr. 2.
Cu o deosebită atenţie a fost audiată bibliotecara Valentina Gorea, care a cântat cântecul Mă rog – pe versurile lui Grigore Vieru, muzica de compozitoarea Daria Radu.
„Să nu treceţi nicicând pe lângă poezia lui Grigore Vieru. Ea nu merita să trecem pe lîngă ea neobservată, ea trebuie sa fie citită şi recitită, de la mic la mare ori de câte ori ne cade în ochi, ea trebuie transmisă din generaţie în generaţie”, este îndemnul bibliotecarilor, profesorilor, educatorilor şi a tuturor celor care sunt îndrăgostiţi de creaţia fără hotare a Marelui Poet Grigore Vieru.

CU LIDIA HLIB ÎN LUMEA FERMECATĂ A COPILĂRIEI


Viorica MORARU,
şef oficiu, secţia copii, BP „Ovidius”

Prozatoarea Lidia Hlib „romantică, întîrziată, poeta ce rămâne un copil al firii, spunându-şi simplu rugăciunile, dorurile, nostalgiile” (Mihai Cimpoi) s-a născut la 2 februarie 1944 în satul Dănuţeni, Ungheni. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău în 1965. A activat ca profesoară, regizor la Televiziunea Naţională, secretar literar la Teatrul „Licurici”, a fost colaboratoare la revista „Steluţa”, Editura Uniunii Scriitorilor şi Editura „Iulian”.
A editat cărţile „Stăpâna lunilor de vară” (1982, debutul editorial), „Regina nopţii” (1984), „Fetiţa din televizor” (1988), „Zâna celor micuţi” (1990), „Povestea licuriciului” (1995), „Legenda Mării Negre” (1996), „Migo-Flamingo” (2002).
Participantă activă la diverse activităţi ce se desfăşoară în incinta Bibliotecii „Ovidius”, Lidia Hlib din anul 2007 este moderatoarea cenaclului Mugurel, care adună copiii în jurul noilor apariţii editoriale, îi îndeamnă şi-i încurajează la primele încercări literare. Copiii se bucură de comunicarea cu lumea miraculoasă a cărţii. Au devenit o bună tradiţie întâlnirile cu oamenii de cultură, scriitorii, pictorii. Colaborarea cu ei e frumoasă şi utilă, căci astfel copiii culeg tot ce e mai bun, îşi îmbogăţesc cunoştinţele, învaţă să se exprime frumos şi cursiv. Întâlniri de neuitat au fost organizate cu îndrăgiţii poeţi Ianoş Ţurcanu, Ion Diordiev, Ana Manole, Silvia Ursachi, Claudia Partole, Victor Prohin – scriitor şi redactor al revistei Alunelul.
Lidia Hlib, romantica scriitoare ce dăruieşte zâmbetul – cu acest generic s-a desfăşurat recent o şedinţă mai festivă a cenaclului, dedicată aniversării a 65-a de la naşterea scriitoarei. Invitaţi la activitatea de omagiere au fost scriitorii Claudia Partole şi Nicolae Rusu.
Claudia Partole a povestit cum au activat împreună la revista Alunelul, precum şi despre deosebitele calităţi pe care le posedă: modestia, bunătatea, bunăvoinţa. Este o fire corectă, vede mai multe decât văd alţii. Ea încearcă şi reuşeşte să transmită gândurile şi vibraţiile sale, metafore de suflet ce rămân în memoria cititorului. În opera Lidiei Hlib este redată dragostea faţă de natură, ea cunoaşte toate floricelele din lume. Iar pentru bogata sa activitate literară a primit numeroase premii şi distincţii. Scriitorul Nicolae Rusu susţine ideea că un scriitor îl găseşti în ceea ce scrie el, iar sufletul cititorului contactează cu sufletul scriitorului. Cărţile se bucură de succes atâta timp, cât sunt editate şi citite, iar cărţile de succes ale acestei scriitoare au fost publicate atât la noi în ţară, cât şi în România. Scriitorii au înţeles demult că a scrie pentru copii este important, iar un copil pentru a citi cărţi bune trebuie educat de mic, activitate în care este antrenată Lidia Hlib în cadrul cenaclului Mugurel. Nicolae Rusu a menţionat faptul că Lidia Hlib este şi un bun redactor ce lucrează la Editura Silvius Libris.
Expoziţia Lidia Hlib, între chemarea cuvântului şi vibraţia sufletului, vernisată în incinta bibliotecii, a adus în faţa celor prezenţi toate lucrările autoarei, trudite de o viaţă.
Lidia Hlib a citit copiilor noua sa poveste Coco, fiind o primă audiţie înainte de publicare. Şi iarăşi autoarea susţine că toate vietăţile au un suflet dat de la Dumnezeu, iar animalele au o telepatie, simt când îi iubeşti sau îi urăşti.
Opera Lidiei Hlib este cunoscută şi apreciată de către elevii Liceului „Mihai Viteazul”, care şi de data acesta au fost prezenţi în sala bibliotecii. Scriitoarea le-a relatat copiilor multe lucruri curioase, iar copii, la rândul lor, au bucurat-o cu un frumos recital, inspirat din poeziile citite deja de ei. Cele mai multe poezii au fost prezentate de Alexandra Munteanu, Carolina Sadovnic şi Ina Meleca, eleve în clasa a IV-a.
La finele programului scriitoarea a îndemnat copii spre lectură şi i-a sfătuit să facă doar lucruri bune, deoarece atrag binele asupra lor doar cei ce fac bine. Şi încă o dată le-a reamintit: arta de a citi nu vine de la sine, ci se formează pe parcursul anilor.

VIITORII CULINARI ŞI BUCĂTARI VORBESC FRANCEZA


Larisa UNGUREANU,
Biblioteca Publică „Târgovişte”
De acest lucru ne-am convins cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei care, la Biblioteca Publică „Târgovişte”, a fost consemnată la 19 martie curent printr-o manifestare culturală. Au participat elevii Liceului profesional nr. 1, aducă cei care studiază arta culinară. Manifestarea a fost gândită iniţial ca un colocviu la tema „Limba franceză – limbă de comunicare în UE”. În faţa liceenilor au venit cu informaţii despre francofonie (date, prezenţe, realizări), despre importanţa limbii franceze în UE Diana Leancă, Tatiana Ursu, Natalia Malahovscaia, studente la anul II de la Facultatea limbi străine a USM, Catedra traduceri şi interpretare, şef al catedrei – dna Grădinaru, care şi-a ţinut discursurile în franceză şi au fost aplaudate, cum s-ar spune, la scenă deschisă.
Pe de altă parte, nici liceenii nu s-au lăsat mai prejos, demonstrând că pot vorbi fluent franceza, pot cânta, juca scenete, dansa şi răspunde la întrebările din concursul propus de organizatori, prima parte fiind un concurs de inteligenţă, a doua – ceva mai prozaică, dar mai aproape de ocupaţiile zilnice ale liceenilor: bucătăria franceză. E de menţionat contribuţia profesoarelor de limbă franceză de la liceu, a dnelor Boldurescu şi Neagu, care au declarat în final că „nu au roşit pentru discipolii lor”. Spre satisfacţia celor prezenţi, manifestarea care a precedat deschiderii oficiale a Zilei Internaţionale a Francofoniei (20 martie), a fost un bun prilej de comunicare în limba franceză, de cunoaştere, de schimb de informaţii şi opinii. „Nimeni nu s-a plictisit, fiindcă nici nu am avut cum să ne plictisim, fiind mereu antrenaţi în activităţi la care am participat fie cu sufletul, inima sau cuvântul”, ne-a spus un licean din anul II care s-a recomandat Michele.

ZILELE FRANCOFONIEI LA BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU”



Tatiana FIODORUC,
manager, Departamentul Relaţii cu publicul


Tradiţional primăvară de primăvară, cînd în Moldova dau în floare crinii de aur ai Francofoniei, reţeaua chişinăuiană de biblioteci municipale invită cu mult drag utilizatorii şi toţi doritorii la un vast program cultural dedicat civilizaţiei franceze, limbii în care şi-au scris nemuritoarele opere Voltaire şi Stendhal, Hugo şi Dumas, Diderot şi Exupery.
Ediţia din anul curent, derulată în perioada 20–31 martie, a cuprins: expoziţii de carte, serate literare, ore de lectură, prezentări de carte, discuţii-dezbateri, lansări de carte şi CD-uri, concursuri, ore de poveşti, vizionarea filmelor.
În total, în cadrul Zilelor Francofoniei-2009, filialele Bibliotecii Municipale au oferit persoanelor interesate peste 50 de acţiuni cultural-artistice, venind astfel întru satisfacerea plenară a diverselor gusturi, necesităţi şi vîrste: de la cei mai mici care au poposit în minunata lume a basmelor franceze pînă la exigenţii şi exegeţii maturi, cunoscători perfecţi ai limbii, obiceiurilor, istoriei şi artei acestei frumoase ţări europene care a dat patrimoniului universal pe Rabelais, Flaubert, Balzac, Renoire, Courbet, Rimbaud, Verne şi alţi numeroşi corifei.
De menţionat că fiecare filială şi-a organizat activităţile francofone în concordanţă cu patrimoniul şi cercul său de utilizatori. Bunăoară, Centrul Internaţional Eminescu şi-a axat eforturile pe developarea legăturilor, paralelelor complexe dintre Luceafărul poeziei naţionale şi cultura franceză: aici a fost inaugurată expoziţia de carte L' etoille Eminescu / Steaua Eminescu întregită în continuare de două manifestări omonime – prezentare de carte şi ora de lectură cu acelaşi generic. De asemenea, s-au dovedit a fi memorabile: prezentarea CD-ului în franceză dedicat vieţii şi operei eminesciene; orele de lectură Eminescu în interpretări celebre cu ocazia Zilei internaţionale a poeziei şi Ecouri franceze în opera lui Eminescu; prezentare de carte Documente în limba franceză în colecţia CAIE; Un numeros public a întrunit prezentarea CD-ului Eminescu etern – cîntece în franceză. Deosebit de utile – acesta a fost calificativul acordat de asistenţa altor două prezentări de carte la CAIE, a volumelor Geneza interioară a poeziilor lui M. Eminescu de Alain Guillerman şi M. Eminescu şi cultura franceză de I. Raşcu. S-a bucurat de o largă audienţă şi prezentarea CD-ului Le cinq epitres – Radu Prince de Holenzollen-Veringen, ce a pus în evidenţă faptul că şi francezii, la rîndul lor, manifestă interes pentru marile figuri ale românismului, în speţă pentru elita monarhică de odinioară.
Biblioteca Publică „O. Ghibu” a desfăşurat ampla expoziţie de carte Francofonia – ferment al fraternităţii şi schimburilor culturale, expoziţie pe care vizitatorii au putut să o admire. Această instituţie a găzduit şi serata literară Moldavie – pays francophone, în cadrul căreia volumele de autori francezi tipărite de editura chişinăuiană „Cartier” au fost prezentate de redactorul-scriitor Em. Glaicu-Păun, iar cartea franceză „la pachet”, cu lecturi contracronometru, a incitat curiozitatea întregii asistenţe. În aceeaşi zi s-a derulat şi Ora de lectură Vivez votre passion en francais / Trăiţi-vă pasiunea în fanceză, completată inspirat de audierea unor CD-uri cu Charles Aznavour, Ives Montang, Patrisia Kass.
Filiala „Alba Iulia” şi-a adus contribuţia la suita de activităţi francofone cu două manifestări: expoziţia de carte Vă invităm la lecturi în limba franceză cu piese din patrimoniul instituţiei şi prezentarea de carte Invitation a la lecture: textes et / en images, un aport substanţial la dezvoltarea lecturii extraşcolare, în special pentru elevii cl. V-VI. S-a demonstrat plenar ataşamentul pentru francofonie şi filiala „Ovidius” printr-un interesant concurs intitulat Paris –capitala artelor, organizarea vizionării filmului Paris, roman d' une ville precedată de inaugurarea expoziţiei Francofonia – spaţiul cultural umanist.
Cu siguranţă la lărgirea cunoştinţelor despre Franţa a locuitorilor suburbiei municipiului Chişinău au contribuit acţiunile filialei „Codru”: expoziţia de carte Franţa ne invită să o cunoaştem şi Ora de lectură cu placheta Le petit furni de S. Guţu.
Nu au lipsit din rîndul admiratorilor civilizaţiei franceze utilizatorii de la filiala V. Bielinski, cărora instituţia respectivă le-a oferit discuţia-dezbatere Importanţa Zilei francofoniei în R. Moldova, ora de lectură La Porte de Namur un carrefour francophone, prezentarea de carte Invitation a la lecture. Textes et auteurs, precum şi concursul Să cunoaştem misterele Franţei – monumente arhitecturale, scriitorii şi alte personalităţi.
Filiala A. Russo a pus în atenţiea publicului trei acţiuni la tema: expoziţia de carte Zilele francofoniei în RM , discuţia – dezbatere Franţa – centrul culturii şi literaturii europene, Ora poveştii consacrată basmului Motanul încălţat de Ch. Perrault.
Activităţi semnificative au organizat şi filialele: „A. Mickiewecz” – expoziţiile de carte Personalităţi marcante franceze şi Literatura franceză de la Renaştere la Realism; N. Titulescu – expoziţia de carte Franţa – centrul culturii şi literaturii europene şi discuţia-dezbatere Parisul, inima culturală a Franţei; M. Drăgan – Ora de lectură Ţara visurilor mele, Franţa şi Ora poveştilor: în lumea lui Perrault; filiala „L. Rebreanu” – Ora de lectură Le francais dans notre coeur şi prezentare de carte Grand Larousse Junior; „M. Ciakir” – expoziţia Reflectarea epocii în capodoperele pictorilor francezi: albumuri de artă şi concursul File din istoria Franţei. O discuţie-dezbatere cu genericul Francofonia şi diversitatea culturală a găzduit filiala „Ştefan cel Mare”.
De notat că portretul policromatic ar fi incomplet fără aportul considerabil al Sediului Central, căruia îi aparţine iniţiativa şi onoarea de organizator la două manifestări culturale intrate merituos în topul preferinţelor publicului larg: concursul de eseuri La Coinq D'or / Gutuia de aur devenit deja tradiţional, precum şi ampla lansare de carte Curriculum de limba franceză pentru clasele bilingve, autori I. Guţu, E. Brînză şi C. Vişan.
Acţiunile dedicate Zilelor francofoniei au demonstrat parteneriatul corpului didactic-profesoral cu Alianţa Franceză din Moldova, contribuind la aprofundarea cunoştinţelor despre Franţa, istoria, civilizaţia, cultura, limba şi scrisul acestei ţări, precum şi extinderea cercului de vorbitori de franceză din R. Moldova.

CARTEA ŞI BIBLIOTECA – PRIETENII COPILĂRIEI


Cristina CATEREV,
şef filială, Biblioteca V. Bielinski;
Natalia ROMANCIUC,
bibliotecară;
Maria GUŢU,
şef oficiu

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a ales o zi de sărbătoare (10 martie, Ziua bibliografiei) de a promova acei prieteni fideli ai copilăriei – cartea şi biblioteca.
În cadrul Bibliotecii V. Bielinski din sectorul Buiucani au fost organizate un şir de activităţi dedicate cărţii şi bibliografiei. Copiii de la Grădiniţa nr. 62 din sector, conduşi de educatoarea Elena Cibotari şi Ecaterina Nacu, au fost grupul-ţintă. Dintre activităţi putem enumera:
– discuţia „Cartea… o parte din viaţa copilului”. Copiii afirmă că de cele mai dese ori cartea îi ajută să-şi dezvolte gîndirea, să cunoască multe lucruri interesante. Ei află foarte multe lucruri interesante despre cărţi: cum a apărut cartea, cine o scrie, cine o pictează, unde se distribuie;
– expoziţia „O carte despre cărţi – bibliografia”;
– lecţia bibliografică „Cărţi”. Ce tipuri de cărţi cunoaştem (de proză, de poezie, manuale şcolare, dicţionare, atlase etc.);
– jocul bibliografic. Se aleg şi se potrivesc titluri de poveşti sau eroi;
– pomul bibliografic „Scriitorii lumii”. Care sînt scriitorii literaturii române şi ai literaturii universale.
– povestea creată „Peripeţiile unei cărţi”.
Cea mai relevantă activitate a fost povestea creată de copii „Peripeţiile unei cărţi”:
„Într-o zi cu soare mergeam prin pădure şi uite că m-am întîlnit cu o carte:
– Bună ziua, dragă cărticică.
– Bună ziua, dragă copile.
– Ce faci, cărticico, aici, nu ţi-i frică?
– Nu mi-i frică, dar uite îmi caut şi eu un prieten că mi-i foarte urît singurică.
– Vai, ce bine-mi pare. Eu de multe ori mă gîndesc, cît este de minunat să ai ca prieten o carte de la care să învăţ multe.
– Copile, aş dori foarte mult să te urmez.
– Ştii, a trecut sărbătoarea mamei de 8 martie şi aş dori să-i fac un cadou şi cred că ar fi foarte bine.
– Să mergem împreună la mămica ta, se va bucura nespus de mult. Se va bucura mai ales cînd va cunoaşte şi numele meu.
– Ce nume să-ţi dau, cărticico?
– Nu ştiu, tu cum crezi?
– „Carte cu noroc”...”
O altă povestioară a fost:
„Este o zi frumoasă de vară, fluturaşii zboară admirînd florile din cîmp, copilaşii zburdă prin cîmpii.
Cineva aleargă şi strigă:
– Uitaţi-vă ce am găsit – o carte şi este singurică.
– Las-o în pace, o să vină stăpînul ei şi o să întrebe de ea.
– Eşti atît de egoist, cum crezi de ce a lăsat-o în cîmpie?
– Păi, nu ştiu.
– Ei bine, eu cred că ar fi bine să luăm cu noi cartea şi s-o arătăm celorlalţi copii.
– Cartea este ceva important pentru fiecare copil.”
Şi încă una:
„E primăvară pe meleagul nostru, totul reînvie la viaţă. Într-o zi mă plimbam prin parc şi
am găsit o carte posomorîtă cu coperta un pic strivită. Mă apropii de ea cu durere şi o
întreb:
– Ce faci aici, fiind singurică, drăguţă cărticică?
Cartea mi-a răspuns tremurînd:
– Nu ştiu unde să mă duc, iarna uite a trecut şi hăinuţa mi-a zdrobit-o, aştept pe cineva să mă ia acasă la el şi să mă îngrijească.
– Cărticico, dar cine te-a uitat aici?
– Este foarte tristă povestea mea, era o zi frumoasă cînd m-a uitat stăpînul meu, iar acum a trecut toată parada anotimpurilor şi uite că tot singurică sînt.
– Nu-ţi face griji am să te iau cu mine, să-ţi repar coperta, foile rupte, paginile şterse, totul va fi bine.
– Mulţumesc piciule, acum ia-mă să mă încălzesc un pic, că-mi tremură şi inima în mine.
– Să mergem, dragă cărticică.
Băieţelul a reparat cărticica şi s-a împrietenit cu ea.
– Vai, am uitat să vă spun cum se numea cartea – „Cărticică mititică”.
Au trecut cîteva zile şi cărticica i-a spus băiatului:
– Acum am să te las că trebuie să plec mai departe la alţi copii, să mă citească şi alţii.
O carte rară este o comoară şi este o zi importantă 10 martie, ziua bibliografiei, însă mereu nu vom uita cum a apărut cartea, cine a scris-o, cine o pictează, deci să salutăm orice carte ce apare pe lume, asemeni unui copil.”

ZIUA BIBLIOGRAFIEI LA BIBLIOTECA PUBLICĂ „TÂRGU-MUREŞ”


Cristina MAMAISCAIA,
şef oficiu, Biblioteca Publică „Târgu-Mureş”

„Un produs bibliografic este rezultatul
unei cercetări mai extinse sau mai restrînse,
mai superficiale sau mai profunde.”
(Ion Stoica)

Cartea de-a lungul secolelor parcurge o cale lungă. Ea cunoaşte forma lapidară, sulul de papirus şi pergament, volumul modern, varianta electronică contemporană. Dar oricare i-ar fi forma istorică, ea merită un omagiu, deoarece în ea se depozitează adevărata comoară a civilizaţiei umane – cunoştinţele. Importanţa şi utilitatea cărţii este inestimabilă. Încă din antichitate, cartea îşi are casa sa – biblioteca.
Anume în biblioteci se depozitează numărul enorm de cărţi. Pentru cititor biblioteca ar putea deveni un adevărat labirint, dacă n-ar exista Bibliografia care înlătură dificultăţile în căutarea cărţii. Acest intermediar între carte şi cititor posedă informaţia despre cine a scris, ce a scris, unde a scris. Bibliografia a oferit timp de secole modelul superior de răspuns, ea nu-şi pierde importanţa, nici identitatea, dar se integrează în forme noi, mai complexe, de produse şi servicii pentru utilizator.
Bibliotecarii-bibliografi desfăşoară activităţi de întocmire a instrumentelor specifice destinate dezvăluirii, în mod ştiinţific, a bogăţiei de informaţie cuprinsă în cărţi, periodice etc., indiferent de suportul lor fizic.
În acest context, în ziua de 10 martie a.c., biblioteca noastră a organizat Ziua bibliografiei cu următorul program:
Poliţă tematică Bibliografii (s-au expus – 14).
2. Expoziţii de carte:
– lucrări elaborate de Biblioteca „Târgu-Mureş” (5);
– biobibliografii elaborate de BM „BP. Hasdeu” (33);
– lucrări noi elaborate de BM „BP. Hasdeu” (19);
– bibliografii elaborate de Biblioteca Judeţeană Mureş (13).
3. Liste de recomandare:
– Lectura între necesitate, obligaţie şi plăcere;
– Vasile Lupu – domnitor al Moldovei (375 ani de la domnie);
– Umorul – catalizatorul vieţii;
– Apa – un dar miraculos al Pămîntului;
– Romane de dragoste.
4. Prezentarea biobibliografiilor elaborate de Biblioteca „Târgu-Mureş”:
– Eliza Botezatu – criticul literar şi pedagogul;
– Andrei Burac – scriitor.
5. Oră bibliografică:
– Ce este bibliografia.
La Ora bibliografică au participat 36 elevi de la colegiile Tehnologic şi Financiar-Bancar. Participanţii curioşi au adresat diverse întrebări printre care şi:
– Ce este o listă bibliografică?
– Care este menirea indicelui bibliografic?
– Cum se întocmeşte o listă bibliografică?
– Care sînt paşii principali de utilizare a unei bibliografii? ş.a.
Lista de recomandare Lectura între necesitate, obligaţie şi plăcere a fost remarcată de utilizatori, deoarece au fost solicitate chiar atunci cărţile: Lorelei de Ion Teodoreanu; Accidentul de M. Sebastian; Magicianul de J. Fowles, Blîndeţea nopţii de F.S. Fitzgerald ş.a.
Expoziţiile de carte enumerate mai sus au fost examinate cu mult interes.
Credem că acele cunoştinţe de bibliografie care au fost oferite participanţilor în cadrul Zilei bibliografiei vor fi utile pentru a scrie un referat, o comunicare, o teză de an.
Intenţia noastră a fost să-i facem pe utilizatori să navigheze cu uşurinţă în marea imensă de publicaţii.
Această activitate ne convinge pe noi, lucrătorii bibliotecii publice, că o bibliotecă modernă trebuie să persevereze în oferirea serviciilor bibliografice utilizatorului interesat, astfel va creşte considerabil numărul de utilizatori.
Impactul Zilei bibliografiei: biblioteca a înregistrat 54 utilizatori noi, 92 vizite şi au fost împrumutate 203 documente.

BIBLIOTECILE – CENTRE DE INFORMARE CALITATIVĂ



Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal,
Biblioteca Publică „Ovidius”

Serviciile de referinţă asigură asistenţa, instruirea şi formarea utilizatorilor în selectarea informaţiilor, elaborarea şi redactarea materialelor informative despre bibliotecă şi colecţiile ei, realizarea produselor documentare bibliografice. În ziua de 10 martie a.c. la BP „Ovidius”, în cadrul programului special planificat în reţeaua BM „B.P. Hasdeu”, s-au desfăşurat mai multe activităţi de promovare a serviciilor de referinţă, a surselor de informare tradiţionale şi moderne, punându-se accentul pe ediţiile bibliografice. La panoul de informaţii a fost afişat din timp programul acestei zile. De un real folos în organizarea acestui program au fost instrucţiunile metodice „Ziua bibliografiei”, elaborate de Centrul de Informare şi Documentare „Chişinău”, transmise anticipat în filiale.
Pe parcursul desfăşurării Zilei bibliografiei am folosit diverse forme de promovare a colecţiilor şi de formare a culturii bibliografice informaţionale a utilizatorilor: expoziţie de ediţii bibliografice; trecere în revistă a expoziţiilor de carte de referinţă; revistă bibliografică; lecţie bibliografică; joc bibliografic; oră de informare.
Am organizat un atelier profesional: Servicii de informare tradiţionale şi moderne cu participarea bibliotecarilor de la instituţiile de învăţământ din sectorul Centru al municipiului Chişinău. Pentru Departamentul General Educaţie Tineret şi Sport al municipiului Chişinău, cu care s-a organizat acest atelier, a fost donat un set de bibliografii editate de BM „B.P. Hasdeu”.
Au participat la discuţii bibliotecari de la liceele „Gheorghe Asachi”, „Minerva”, „Mihai Viteazul”, „Univers LIONS”, Liceul Naţional de Arte „Nicolae Sulac”, Colegiul de Coregrafie, Şcoala-grădiniţă nr. 226 etc. Toţi participanţii au primit mape cu liste şi pliante bibliografice ale BP „Ovidius”, elaborate la date aniversare, ca suport informaţional al expoziţiilor de carte conform priorităţilor anului, liste de recomandare şi promovare a colecţiilor bibliotecii: Publicaţiile BM „B.P. Hasdeu”; Educaţie. Învăţământ. Instruire. Timp liber; Personalitatea: formare, inteligenţă şi creativitate; Apa – simbol al vieţii (Deceniul Internaţional al Programului Apă pentru viaţă); Pentru ca Pământul să nu înceteze să cânte (2008 – Anul Internaţional al Pământului); pliante bibliografice: Constantin Stamati, Costache Negruzzi, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mircea Eliade, Nichita Stănescu, Alexei Mateevici, Ion Druţă. Au fost repartizate cărţi de vizită ale bibliotecii, semne de carte cu materiale de promovare a serviciilor prestate. S-au expediat prin e-mail unele liste bibliografice tematice de promovare a colecţiei bibliotecii: Romanul de dragoste; Cunoaşte-te pe tine însuţi; Medicina pentru adolescenţi etc.
S-au pus în discuţie următoarele subiecte: Servicii de informare tradiţionale şi moderne la etapa actuală (Margareta Cebotari, bibliotecar principal); Obligaţiile bibliotecii referitor la evaluarea calităţii informaţiilor din internet (Elena Butucel, director); Necesitatea promovării colecţiilor prin intermediul ediţiilor bibliografice (Liuba Ciobanu, şef oficiu); Utilitatea şi gradul de utilizare a ediţiilor bibliografice în bibliotecile şcolare (Liuba Arion, specialist principal, metodist, DGETS mun. Chişinău). În cadrul atelierului pe lângă subiectele discutate s-au mai produs: trecerea în revistă a expoziţiei Publicaţii bibliografice ale BM „B.P. Hasdeu”; prezentarea paginii web a BM (e-bibliografii, liste bibliografice afişate); revista bibliografică tematică Educaţie, învăţământ, instruire: ediţii recent intrate în colecţiile bibliotecii (Victoria Cebanu, şef oficiu).
Concluziile atelierului: bibliotecile rămân în continuare centre de informare calitativă, centre de cultură şi educaţie, centre de formare a utilizatorului modern; folosirea în bibliotecile şcolare a biobibliografiilor este generată de includerea în acest tip de cercetare a tabelului cronologic şi a referinţelor critice la autor; utilizatorii, mai ales copiii, nu au încă abilităţile necesare evaluării calităţii informaţiilor din internet, de aceea creşte rolul personalului bibliotecilor în procesul de orientare a utilizatorilor în Babilonul informaţional al internetului; elaborarea materialelor informative contribuie la promovarea imaginii, serviciilor şi a colecţiilor bibliotecilor, plasarea lor pe site măreşte considerabil aria de acoperire informaţională.
Pentru elevii clasei a V-a de la Şcoala nr. 41, în Oficiul copii al bibliotecii s-a desfăşurat o lecţie bibliografică cu genericul Ediţiile de referinţă ca sursă de informare. Copiii au fost informaţi despre tipurile şi genurile de literatură de referinţă, aranjamentul materialului informaţional în aceste cărţi, cum se lucrează cu dicţionarele, enciclopediile, bibliografiile (în baza biobibliografiilor scriitorilor Grigore Vieru, Iulian Filip şi Spiridon Vangheli).
S-a realizat o trecere în revistă a expoziţiei Ediţii de referinţă pentru copii: enciclopedia elevului, primul meu dicţionar, atlasul lumii, dicţionare tematice pe domenii de cunoaştere, de proverbe, ghicitori, dicţionare de sinonime, ortografice etc. La sfârşitul activităţii pentru consolidarea informaţiei s-a organizat un joc bibliografic. Opt copii au primit câte o fişă cu o întrebare. Pentru a găsi răspunsul trebuiau să folosească dicţionarele, enciclopediile sau bibliografiile expuse pe masă.
În a doua jumătate a zilei a avut loc trecerea în revistă a expoziţiilor: Noutăţi editoriale intrate în colecţia bibliotecii; Personalităţile Chişinăului în publicaţiile BM „B.P. Hasdeu”. Pentru utilizatorii prezenţi în sală s-a desfăşurat o oră de informare: Surse moderne de informare. A fost prezentată pagina web a BM „B.P. Hasdeu”, implicit şi a BP „Ovidius”: posibilităţile de informare vizavi de colecţii, buletinele ediţiilor noi, listele bibliografice, serviciile, programele de lectură ale bibliotecii. S-au prezentat şi alte site-uri ale bibliotecilor din republică care au posibilităţi de utilizare a catalogului electronic.
Impact: la activităţile din această zi au participat 102 de persoane, iar graţie expoziţiilor prezentate au fost consultate peste o sută de cărţi recent achiziţionate, ediţii de referinţă şi bibliografice de calitate din colecţiile bibliotecii
.

2009 – ANUL EUROPEAN AL CREATIVITĂŢII ŞI INOVĂRII


Savela STARCIUC,
Centrul de Informare Europeană


Creativitatea este un ghid pentru inovare
şi factorul- cheie pentru dezvoltarea
competenţelor personale, profesionale ,
antreprenoriale şi sociale, precum şi pentru
bunăstarea tuturor indivizilor din societate.


În fiecare an UE alege o temă pentru o campanie care îşi propune să atragă atenţia asupra unui anumit aspect. Anul 2009 va fi dedicat Creativităţii şi Inovării. Pe parcurs în Europa vor avea loc sute de conferinţe şi expoziţii, proiecte menite să sensibilizeze opinia publică faţă de nevoia de a găsi soluţii creative la promovările cu care ne confruntăm astăzi.
Gîndirea creativă constituie cheia succesului într-o economie globală, fapt recunoscut de UE cu mult timp în urmă. Inovarea face parte integrantă atît din pachetul Comisiei privind schimbările climatice cît şi din planul de revitalizare a economiei europene. În prezent aceasta suferă cea mai mare cădere înregistrată în ultimele decenii.
Anul european al Creativităţii şi Inovării are drept obiectiv sensibilizarea cu privire la importanţa creativităţii şi a inovării, competenţe-cheie pentru dezvoltarea personală, socială şi economică.
Obiectivul global al anului European al creativităţii şi inovării este de a sprijini eforturile statelor de promovare a creativităţii prin informare şi invăţare de-a lungul vieţii, drept motor pentru inovare şi factor-cheie pentru dezvoltarea competenţelor personale, profesionale, antreprenoriale şi sociale, pentru bunăstarea tuturor membrilor societăţii.
Obiectivul specific al Anului European al Creativităţii şi Inovării este de a sublinia, printre altele, următorii factori care pot contribui la promovarea creativităţii şi capacităţii de inovare prin:
crearea unui mediu favorabil inovării şi adaptabilităţii într-o lume aflată în continuă schimbare;
evidenţierea deschiderii spre diversitate culturală drept mijloc de încurajare a comunicării interculturale şi promovarea unei mai strînse legături între arte, cu şcoli şi universităţi;
stimularea sensibilităţii estetice, dezvoltarea gîndirii creative şi intuiţiei;
promovarea educării aptitudinilor de bază şi avansate favorabile inovării tehnologice;
lărgirea accesului la o serie de forme creative de exprimare pentru tineret;
sensibilizarea publicului atît în interior, cît şi în interiorul pieţei muncii, în ceea ce priveşte importanţa creativităţii, cunoaşterii şi flexibilităţii într-o epocă a schimbării tehnologice şi integrării globale rapide pentru o viaţă prosperă.
Punînd în valoare creativitatea şi inovarea UE doreşte să modeleze viitorul Europei în contextul unei concurenţe la nivel mondial, promovînd potenţialul de creativitate şi inovare a fiecăruia dintre noi. UE va oferi un cadru pentru sensibilizare cu privire la aspectele în cauză şi pentru promovarea unei dezbateri referitoare la modalităţile prin care s-ar putea spori potenţialul creativ şi inovator al Europei.
Lansarea pentru mass-media al Anului European al Creativităţii a avut loc în decembrie 2008, cînd s-a inaugurat şi site-ul de internet consacrat acestuia:
http://www.create2009.europa.eu/
Site-ul conţine ştiri, manifestări şi activităţi actualizate periodic pe tot parcursul anului, mesaje publicitare, rapoarte privind rezultatele activităţilor.
Mai multe personalităţi care se disting în materie de creativitate şi inovare au fost invitate să devină aşa-numiţii Ambasadori ai anului.
Printre cele peste 20 de personalităţi care se disting în materie de creativitate şi inovare sînt: Esko Tapani Alo – fost prim-ministru finlandez; Sir Ken Robinson – somitate mondială în materie de creativitate şi educaţie; Jean-Philippe Courtois, preşedinte al Microsoft International, Radu Mihăileanu – regizor şi scenarist de origine română.