miercuri, 31 decembrie 2014
Pluguşorul Anului Nou 2015 pentru colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”
Autor: Valeriu RAŢĂ
Aho, aho, cei
adunaţi,
Cititori şi
angajaţi,
La biblioteca cea
mai mare
Din oraşul ştiţi voi
care,
Staţi puţin şi nu mînaţi
Şi cuvîntul mi-ascultaţi:
Staţi puţin şi nu mînaţi
Şi cuvîntul mi-ascultaţi:
Noi venim să
colindăm,
Templul cărţii să urăm,
Templul cărţii să urăm,
Mîine anul se-nnoieşte
–
Iată-l bate la
ferestre.
Deci, e zi de sărbătoare,
C-am lucrat şi mic şi mare,
Şi-avem buni indicatori –
Sute, mii vizitatori.
Orişicum noi ştim pe toate,
Avem cărţi nenumărate,
Iar pe gerul cel mai mare
Citim reviste şi ziare.
Adevărul căutat
Între rînduri e-ngropat,
Ne-am convins: sîntem deja
Bibliotecari sadea.
Avem calm şi energie –
Toţi sîntem la datorie,
Indiferent pe care coridoare
În perfectă coabitare.
Toţi sîntem la datorie,
Indiferent pe care coridoare
În perfectă coabitare.
Le obţinem noi pe toate,
Căci asiduu dăm din coate,
Lucrul facem laolaltă
Să ne fie-ndestulată
Capitala noastră toată!
Capitala noastră toată!
Ia mai mînaţi, măi flăcăi,
Şi strigaţi cu toţii:
Hăi, hăi, hăi!
Vă dorim s-aveţi de toate,
Zeci de care bunătate,
Prosperare, trai uşor,
Bucurie şi mult spor.
Zeci de care bunătate,
Prosperare, trai uşor,
Bucurie şi mult spor.
Anticamera cu oaspeţi
Fie numai din cei proaspeţi,
Care-aduc din lume veşti
Doar din cele ce doreşti.
Ajungînd la cel mai mare
Director de guvernare,
De estimare şi examinare,
Celui ce îi spunem general,
Ridicăm acuma un pocal.
Căci la liceu şi facultate
Ce a visat s-a împlinit,
Un stagiu în străinătate
Deprinderile i-a sporit.
În orele de frămîntare
Un gînd trimite la părinţi,
A ascultat de fiecare
Luîndu-şi inima în dinţi.
Profesia-i cea potrivită...
Ţinînd contactul permanent
Cu cetăţenii, ea invită
Spre lecturare la moment.
Idei, concepţii promovează:
Văzut-aţi şi un „Trolleybook”...
Pe noutate se axează,
Respinge claca-balamuc.
Şi vede totul ca în palmă,
Valori cultivă româneşti,
Compatrioţii îşi îndeamnă
Să se găsească-n bune veşti.
Serviciul – a doua casă...
Şi o găteşte-n stil modern:
Să fie cît mai arătoasă
În ţară şi pe plan extern.
E doamnă sinceră, onestă –
Uneşte oamenii perfect,
În colectiv se manifestă
De suflete ca arhitect.
Cu îndrăzneală-n carieră
Domeniul a asaltat,
Ba indulgentă, ba severă,
Dar asta-i de aplaudat.
Prudent în cazuri dificile
Un caracter ambiţios,
Prin fapte multe şi utile,
Se tot ridică maiestos.
Avem un schimb de generaţii,
Trecut, prezent şi viitor...
Deci, salutăm că vin şi alţii
Să facă traiul mai uşor...
Roată-n brazdă, măi flăcăi,
Mînaţi măi:
Mînaţi măi:
hăi, hăi, hăi!
Să-i urăm şi pe directorii adjuncţi
Trecînd văi şi munţi cărunţi.
Ajungînd la bibliotecă
Am găsit şi către ei o potecă.
Planuri multe şi rapoarte,
Dări de seamă-n mare parte,
Sfaturi pentru departamente
Legătura dintre filiale,
Împărţirea de parale –
Uitaţi-vă cîte interese au,
Totalmente Ţării se dedau.
Semne bune de
belşug,
Ca şi brazda de sub plug,
Ca şi brazda de sub plug,
Vă urăm
seninătate,
Da-v-ar Dumnezeu de toate!
Boi,
bourei,
În coadă cu dalbei,
În frunte ţintăţei,
Mînaţi flăcăi:
În coadă cu dalbei,
În frunte ţintăţei,
Mînaţi flăcăi:
hăi,
hăi, hăi!
Departamentul
studii şi cercetări
Cel cu o sumedenie de abordări,
Numai el ştie cîte are inovaţii
Ca să le-nţelegi, rezolvi ecuaţii.
Ateliere, dezbateri, mese rotunde,
La toate mintea noastră nu ne ajunge,
FedEx, suporturi, studii, manuale –
Ei le fac, precum ar mînca sarmale.
La anul ne vom întîlni
(Sănătoşi de-am fi!)
Vom scrie despre ele în anale,
În BiblioPolis
sau în cine ştie ce
Numai să nu ne critice.
„Memoria Chişinăului” – alt departament
Cu lucrări de amplu sortiment,
Bibliografii, ghidul de străzi,
Aici de lucru e pentru zeci de brigăzi
(Te cruceşti, dar taci şi ajustezi!).
Despre cei din Dezvoltare şi comunicare,
Ai ce spune despre fiecare:
Unul caută să dea la litere culoare,
Altul toată ziua face numărare
Celălalt descurcă o sofisticare
Şi-n sfîrşit avem di-ag-nos-ti-ca-re.
Ei cu dreapta ceva scriu,
Cu stînga sînt în teritoriu,
Sămînţă bună în brazdă au aruncat,
Hai acum la secerat!
La
toţi să le fie casa, casă,
Să le fie masa, masă,
Iar bucatele întinse
Şi făcliile aprinse.
Mînaţi măi:
Să le fie masa, masă,
Iar bucatele întinse
Şi făcliile aprinse.
Mînaţi măi:
hăi,
hăi, hăi!
Celor ce răspund de colecţii
Să aibă cărţi pe tot parcursul vieţii,
Depozitele în volum să crească,
Bugetul statului să buzunărească,
Ajungînd la o stare firească.
Mai multe achiziţii,
Mai puţine petiţii,
Utilizatorii să stea în capul mesei –
Să nu se jeluiască atîta presei
Că pînă găsesc o carte
Culeg promisiuni deşarte.
Tehnologiile informaţionale
Să ne prezinte mai multe canale
Comunicaţionale,
De culturalizare
Pînă la îndestulare.
Centrul de Excelenţă Profesională,
Nu-i o subdiviziune banală
El optează pentru modernizare
Şi doreşte ca oricare
Să aibă o aleasă educare,
O înaltă calificare –
Fără careva trucare
La examinare.
Nu putem să trăim fără Contabilitate,
Îi transmitem salutul nostru aparte,
Interesele noastre să nu le trădeze –
Salariile să ni le majoreze.
Noul an aduce iată
Stare mult mai asanată –
Tot respectul şi mîndria
Stare mult mai asanată –
Tot respectul şi mîndria
Celor ce ţin
gospodăria,
Celor de la resurse
umane
Să rabde ale noastre toane
Cînd apasă pe butoane.
Să
avem pe cîmpuri roadă,
Laptele
să curgă-n cascadă
În
bunăstare să trăiţi,
Să vă găsim înfloriţi,
Să vă găsim înfloriţi,
Cu
bani şi arginţi...
Mînaţi
măi:
hăi,
hăi, hăi!
Să ne oprim în Sala de lectură centrală,
(Alături se află cea de carte germană)
Aici e cea mai mare zvîrcoleală,
Dar şi o cuprindere universală
(Poate şi de-aceea că e în zona virtuală!).
Lansări diverse, manifestări culturale
Toate-acestea nu sînt vorbe goale
Uneori aici e atmosferă teatrală,
Pentru mulţi bibliotecari – o adevărată
şcoală!
Centrul Academic Internaţional Eminescu,
Filialele „Ovidius”, „Alexandru Cosmescu”,
Biblioteca Publică de Drept,
Se încadrează-n munca vajnică perfect,
„Liviu Rebreanu, „Tîrgu-Mureş”,
„Alexandru Donici”, „Maramureş”
Se urcă tot mai sus în iureş,
„Alba Iulia”, „Ştefan cel Mare şi Sfînt”,
Întotdeauna se ţin de cuvînt,
„Transilvania”, „Onisifor Ghibu”,
„Tîrgovişte”, Filiala de Arte,
Duc experienţa noastră mai departe,
„Mihail Lomonosov”, „Iţic Mangher”,
„Hristo Botev”, „Adam Mickiewicz”,
„Lesia Ukrainka”, „Mihail Ciachir” –
Glasul lor se aude tot mai abitir.
Şi celelalte filiale
Dau rotocoale
Voluntarilor,
Cititorilor,
Făuritorilor,
Profesorilor,
Educatorilor,
Se apucă de orice activitate,
Se cufundă în actualitate,
Sînt profesionişti de sute de carate.
Vă
urăm cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Şi pe creste,
Şi pe şes!
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Şi pe creste,
Şi pe şes!
Cîte
mere în livezi
Atîtea vite-n cirezi,
Să ne fie-ndestulată
Casa toată,
Ţara toată,
Atîtea vite-n cirezi,
Să ne fie-ndestulată
Casa toată,
Ţara toată,
Iar
Biblioteca Municipală –
Frumoasă
înăuntru şi afară –
Să
fie solicitată,
La
suflet curată,
Să
atragă atenţia tuturor pe dată.
Ia mai mînaţi, măi flăcăi,
Şi strigaţi cu toţii:
Ia mai mînaţi, măi flăcăi,
Şi strigaţi cu toţii:
hăi,
hăi, hăi!
Noi plecăm să
colindăm
Alte case să urăm,
Pluguşorul românesc
Obiceiul strămoşesc.
Alte case să urăm,
Pluguşorul românesc
Obiceiul strămoşesc.
Anul Nou să vă găsească
Într-o casă-mpărătească,
Să fiţi cu toţii voioşi,
Să rămîneţi sănătoşi
La anul şi la mulţi ani!
Într-o casă-mpărătească,
Să fiţi cu toţii voioşi,
Să rămîneţi sănătoşi
La anul şi la mulţi ani!
Mînaţi,
măi flăcăi,
Şi strigaţi cu toţii:
Şi strigaţi cu toţii:
hăi,
hăi, hăi!
miercuri, 24 decembrie 2014
Biblioteca în straie de sărbătoare
Vera Goldman, Filiala „Alexandru Donici”
Colinde, colinde! E vremea colindelor,
Căci ghiaţa se-ntinde asemeni oglinzilor!
Şi tremură brazii, mişcînd rămurelele,
Căci noaptea de azi-i, cînd scînteie stelele
Mihai Eminescu
Crăciunul este cea mai frumoasă sărbătoare a creştinilor. Ea ne încălzeşte şi ne luminează sufletul, aduce în inimile noastre mulţumire, iubire, şi multă bucurie, mai ales copiilor, care vin să ne colinde, să ne aducă Marea veste despre naşterea lui Isus Hristos.
Îmbrăcată în straie de sărbătoare şi cu bradul împodobit, Biblioteca „Alexandru Donici" a găzduit astăzi un grup de colindători, elevi ai
clasei a III-a „D" de la
Liceul Teoretic „Ion Creangă", care prin colajul de urături și colinde au creat o
frumoasă atmosferă de sărbătoare la Bibliotecă.
Împreună
cu dna profesoară Maria Știrbu copiii au cîntat cele mai frumoase și valoroase colinde, care pe lîngă
mesajul ceresc al mîntuirii, formează spiritul de nădejde și de virtuți morale în
viața fiecărui om, exprimînd dragostea, facerea de bine, smerenia, ascultarea și
bunătatea, bucuria sărbătorilor, dorința de prosperitate, belşug și pace, ca
idealuri nepieritoare și caracteristici esențiale ale sufletului poporului
nostru.
În noaptea sfîntă și plină de taină a Crăciunului, acest „praznic
luminos", care ne aduc mesajul măririi lui Dumnezeu, al păcii și înfrățirii
între oameni, porțile inimilor noastre se deschid pentru a cînta, după datina
străbună, „colindul sfînt și bun" și pentru a primi bunele vestiri ale colindelor, urărilor și la Bibliotecă.
Vă felicităm
pe toţi cu ocazia sărbătorii Crăciunului. Fie ca bucuria să vă împle sufletele
voastre. Şi să nu uitaţi, că atunci cînd la geamuri ne apar colindătorii, care
ne aduc vestea bună, să ne aducem aminte de unde venim, cine suntem, şi ce credinţă avem. Crăciun fericit!
Poeme-n genunchi de Dumitru Matcovschi
Liliana JUC
șef oficiu copii, Filiala „Târgovişte”
Volumul „Poeme-n
genunchi” (Chișinău, 2013) de Dumitru Matcovschi, ce afirmă prin esenţa sa că „poezia viață e și viața
poezie”, aduce cititorului noi plachete de versuri şi eseuri:
„Vârsta de bronz”, „Europa ne aşteaptă”; „Părintele limbii noastre”; „Ho, ţară”;
şi Referinţe critice.
În eseuri, condierul îşi pune inima în palma
cititorului cu cele mai frumoase şi durute reflecţii „... sfânt eu n-am fost niciodată, mi-am trăit viaţa nu pe şoptite, nu în
subteran, n-am crezut în apostoli, în
mucenici, mucenic am fost eu şi tovarăşii mei de drum, n-am fabulat nicicând în
faţa albului imaculat al hârtiei, mi-am pus în cuvinte dorul...” (Dumitru
Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Vârsta de bronz. Chişinău, 2013. P. 7).
Autorul cheamă să nu risipim cea ce-au dobândit bunicii şi răzbunicii noştri,
să ne iubim vatra, etalon de iubire fiind cea a poetului „ Eu dacă iubesc, iubesc, până la dăruire, până la lacrimi, până la contopire
cu bulgărele de pământ. Or, după noi, după fiecare atât rămâne.” (Dumitru Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Vârsta
de bronz. Chişinău, 2013. P. 7).
Ce se întâmplă
în Basarabia, la mărgioară? Cine astăzi mai trăieşte cu poezia? De unde venim
din Dacia traiană sau din pustiul Sahara? – se întreabă cu sarcazm scriitorul
Dumitru Matcovschi. Cu tristeţe constată poetul că nu ne mai adună la mărgioară nici sărbătorile, nici
înmormântările, iar acolo, departe, la
capătul pământului bântuie criza de identitate şi ne îndeamnă la verdele de
acasă, căci „străin vei fi în străini,
copii tăi nu se vor numi Ion, Gheorghe,
Ana, Maria, se vor numi Djon, Gion, Gari, Suleiman, Obama...” (Dumitru
Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Vârsta de bronz. Chişinău, 2013. P. 9). Fără menajamente condeierul blamează
societatea de astăzi, ne-a răzleţit
vremea, ne-au rămolit vitregiile, e un triumf al mititeilor, avem mai mulţi demolatori decât ziditori, omul
azi moare de mult venin, nu de mult suflet, sânt sintagmele ce străbat
eseul „Vârsta de bronz” din „Poeme în genunchi” de Dumitru
Matcovschi.
Placheta „Vechi şi noi „ inserează poezii ca floarea cea amară, ca floarea de pelin,
pline de dor şi dragoste faţă de
pământul strămoşesc: „Basarabia”, „Nu-s copilul nimănui”, „Rădăcini”, şi versuri cu dedicaţie unor personalităţi
şi evenimente: „A stejări”, (Lui Ion
Druţă, care este omul adevărului,
este una din puţinele noastre autorităţi morale, – zice poetul); „Omul,
omule”, (Lui Tudor Gheorghe, interpret prin cântec al spiritualităţii
româneşti); „Alfabet” (literelor noastre dragi, literelor
sfinte); „Logos” (cuvântului,
ce nu-i niciodată de risipă, niciodată de
blestem), „Ziua Marei Vestiri” (dedicată
Sărbătorii de Întâi decembrie). Un singur dor mi-a mai rămas, – mărturiseşte
poetul în eseul „Europa ne aşteaptă”, – masă de scris, unde-l prinde răsăritul
soarelui, acolo unde se simte rege, cum zicea întru interviu televizat. Analizează perioadă de independenţă, cu
tristeţe concluzionând că „Lipsesc discuţiile
literare. Conferinţele. Viaţa literară lipseşte. Literatura mare lipseşte” (Dumitru
Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Europa ne aşteaptă. Chişinău, 2013. P.
56). „După 1990, o bună bucată de vreme
nici un scriitor basarabean nu se studia la şcoală. Pentru că se studiau
Dinescu, Blandiana, Stănescu...” „Basarabia are valori. Nu ne pot reprezenta doar
Dinescu, Blandiana, Păunescu sau unul Vieru. Nu putem să tragem dungă neagră
peste Nicolai Costenco, Gheorghe Vodă, Pavel Boţu, Andrei Lupan,” – spune
răspicat scriitorul. Ei au fost luptători în acea perioadă de restrişte, atunci a spus Victor Teleucă „o altă limbă
mai frumoasă nu-i”, atunci a turnat Gheorghe Vodă „ Se caută un paznic” etc. Cu multă amărăciune reflectează
scriitorul Dumitru Matcovschi asupra artei, poeziei, asupra menirii artistului,
poetului în societate. Cine mai are
nevoie azi de poezie? Şi tot Dumnealui dă verdictul: „Nici o artă pentru artă. ... Nici o rimă de dragul rimei. Univers intim
să fie poezia. Omului adresată. Cititorului.” (Dumitru Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Europa ne aşteaptă. Chişinău, 2013. P.
60).
Promovarea păcii – temelia dezvoltării creative a societăţii
Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, Filiala „Onisifor Ghibu”
Recent
la Biblioteca
„Onisifor Ghibu” s-a desfăşurat o masă rotundă
cu genericul „Promovarea păcii în
Republica Moldova”, organizată de Federaţia
„Universal Peace of Modova”, în parteneriat cu Federaţia Femeilor pentru
Pace în Lume (Moldova), San Culture Center Japan, filiala din Moldova, Asociaţia Internaţională pentru
Educaţie din Republica Moldova (AIE).
Pentru
implicarea activă în organizarea manifestărilor de promovare a păcii în
Republica Moldova, au fost înmânate noi certificate ale
Titlului Onorific de „Ambasador al Păcii”. Onoarea de a înmâna aceste
certificate a fost acordată unor
personalităţi marcante, deţinători ai acestui titlu, activi ambasadori ai păcii. Dl Marin Mazur, dr.
în economie, ex-viceministru al Ministerului Economiei al Republicii Moldova,
manager de proiecte al Colegiului de muzică „Ştefan Neaga” a înmânat acest certificat dlui Vitalie Răileanu,
director al Bibliotecii „Onisifor Ghibu”. Raisa Brăduţanu, preşedinte al Federaţiei Femeilor pentru Pace în Lume
(Moldova) i-a oferit acest certificat dnei Felicia Creţu, director executiv al
Asociaţiei Obşteşti „Acasă”. Scriitorul Ion Cuzuioc, cu multe mulţumiri pentru
munca depusă, a înmânat certificatul dnei Aurelia Berdiev, şefa Catedrei
Educaţie a Colegiului Politehnic din Chişinău.
Cu
felicitările de rigoare, Mihai Calestru, secretar al Federaţiei „Universal Peace of Modova”, a
specificat responsabilitatea deţinătorilor Titlului Onorific „Ambasador al
Păcii”, menţionând că toţi cei calificaţi în această mare familie
internaţională a promotorilor valorilor de pace în lume – sunt oameni
cu suflet mare.
Mihai
Calestru a prezentat o trecere în revistă
a activităţilor de amploare, organizate de „Universal Peace of Modova” pe
parcursul anului 2014, menţionând aportul celor mai activi parteneri: licee,
şcoli, ONG-uri din ţară şi de peste hotare. Un proiect de succes a fost cel cu
genericul „O mie de cocori pentru pace în Ucraina”, la care au participat diverse
instituţii de învăţământ, inclusiv şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, care a găzduit două etape ale acestui proiect.
Printre partenerii cei mai activi au fost nominalizaţi: Liceul Academiei de
Ştiinţe al Republicii Modova, dr. în pedagogie Pavel Cerbuşcă, director adjunct
pentru educaţie al acestui liceu şi Colegiul Politehnic din Chişinău, Aurelia
Berdiev, şefa Catedrei Educaţie a acestui colegiu.
Importante
au fost toate activităţile: colectări de donaţii pentru persoane vulnerabile,
conferinţa dedicată Zilei Mondiale a Păcii, desfăşurarea unui campus al
tinerilor pentru susţinerea voluntariatului în promovarea păcii şi o sesiune simulată
a ONU, cu tema „Dialoguri interculturale”, la care au participat 12 licee,
fiecare reprezentând cultura şi valorile unei ţări etc. O activitate cu
rezonanţă sporită a fost Conferinţa Internaţională „Europa – Eurasia: dialoguri
pentru pace”, la care s-au stabilit două direcţii majore de activitate pe
viitor. S-a stabilit că este necesar de extins zona purificării sufleteşti, prin organizarea mai multor activităţi
de comuniune interetnică, inter-religioasă. Deoarece la temelia dezvoltării
creative a oricărei societăţi se află educaţia
inimii curate, aceasta va fi a doua direcţie a organizării manifestărilor
de promovare a păcii în lume.
Participanţii
la masa rotundă au venit cu idei şi propuneri pentru realizarea acestor direcţii în activităţile de promovare a păcii,
expuse de dl. Marin Mazur, Felicia Creţu, Pavel Cerbuşcă, Ion Cuzuioc, Vasile Căpăţână, Gutiera Postolachi, dna Eugenia Marin, Iulian Caranfil.
Pe
final, în rezultatul discuţiilor, s-a decis organizarea unui For Internaţional al Ambasadorilor Păcii,
editarea unui ghid sub genericul „Cultura europeană”, iniţierea unor activităţi
extinse de susţinere a voluntariatului în promovarea păcii etc.
Sfântul Nicolae ocrotitorul copiilor
Valeria Beţivu, şef
oficiu
Filiala ,,Ştefan cel
Mare’’
Toată
lumea îl iubeşte pe Sfântul Nicolae, pentru că Sfântul Nicolae îi iubeşte pe
toţi. (Fr. Andrew Phillips)
Apropierea sărbătorilor de
iarna ne aduce bucurie şi ne aminteşte cu precădere de anii copilăriei, de
emoţia aşteptării împodobirii bradului, de clipa la care visăm să-l întâlnim pe
Moş Crăciun. Până la cea mai importantă
sărbătoare a lunii decembrie ,,Lumina Naşterii lui Isus’’ care se întinde de la
o casă la alta, de la o inimă la alta, îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae.
Astfel, în data de 19
decembrie, ,,Sfântul Nicolae’’ i-a adunat pe elevii clasei a III-a de la Liceul
Teoretic „Elena Alistar’’ şi Şcoala Grădiniţă ,,Pas cu Pas’’ la Biblioteca ,,Ştefan cel
Mare”, în jurul expoziţiei de carte ,,Feeria sărbătorilor de iarnă’’ - curioşi
şi dornici de a afla cât mai multe despre ciclul de sărbători care se apropie: Crăciunul,
Anul Nou, Sfântul Vasile şi Boboteaza, care simbolizează înnoirea timpului şi
începutul unui an nou.
Deoarece am
organizat această zi de informare în ziua când creştinii ortodocşi îl
sărbătoresc pe Sfântul Nicolae, ocrotitorul copiilor, le-am vorbit elevilor
despre viaţa şi faptele acestui mare
sfânt, pe care toţi îl numesc moş Nicolae, şi îl aşteaptă să le umple ghetuţele
cu multe daruri. - Potrivit tradiţiei,
Sfântul Nicolae s-a născut în secolul IV, în provincia Lichia, orașul Patara
(Turcia). Părinţii au fost oameni înstăriţi, dar şi foarte credincioşi. Şi-au
dorit mult un copil. Şi Dumnezeu le-a
dăruit unul, a fost singurul. Unul milos, foarte înţelept şi extrem de curajos.
Copiii, curioşi
din fire, au adresat întrebări referitor la faptele pe care le-a săvârşit
sfântul Nicolae în viaţa sa şi s-au întrebat: ,,oare cum să devenim și noi la
fel milostivi și înțelegători cu semenii noștri, precum a fost Sfântul Nicolae”.
După această
discuţie minunată, copiii au fost îndemnaţi
să facă o călătorie imaginară în lumea sărbătorilor de iarnă
prezentându-le pentru lectură o serie de cărţi din colecţia bibliotecii: cărţi
cu obiceiuri şi colinde de Crăciun, despre semnificaţia naşterii lui Isus şi a
pomului de Crăciun.
Impactul acestei zile sperăm
că va contribui la atragerea cititorilor copii în sălile de lectură și
consultarea cărților cu tematică religioasă și etno-folclorice.
Biblioteca sărbătorește Hanuka
Angela Borșci,
șef serviciu, Filiala „I. Mangher”
Săptămîna acestea evreii sărbătoresc
Hanuka, Sărbătoarea Luminilor. Dar unde se găsește mai multă lumină și căldură
decît în bibliotecă?! Și e normal că în această perioadă Biblioteca „I. Mangher”
a devenit un loc, unde se întîmplă miracole absolut pentru toți cei, care îi
trec pragul. Toate evenimentele se rotesc, aidoma sevivonului (titerezul hanukal)
în jurul sărbătorii. Activitățile tradiționale: expoziții, lecții, reviste
bibliografice; dar și cele ale cluburilor, cercurilor și atelierelor de creație
sunt axate pe Hanuka. În ajun a fost vernisată expoziția de desene ale participanților
la studioul de arte plastice Hașraa. Copiii au desenat sărbătoarea așa
cum au perceput-o ei.
În parteneriat cu Centrul Cultural Israelian am organizat un concurs
de sfeșnice hanukale, la care au participat copii de diferite vîrste
din școlile și organizațiile evreiești ale orașului. Premii și gogoașe
tradiționale au primit și participanții, dar și vizitatorii care și-au dat
voturile pentru cea mai simpatică lucrare.
Pentru prima oară miracolul
sărbătorii l-au descoperit cei mai mici utilizatori ai bibliotecii: pentru ei
am organizat un matineu tematic, în timpul căruia le-am prezentat o revistă
bibliografică despre Hanuka, am organizat jocuri intelectuale și sportive. De o atitudine deosebită au beneficiat bunii
noștri prieteni de la Centrul
de zi de socializare şi dezvoltare a copiilor cu necesităţi speciale „Atenţie". Pentru ei am pregătit o scenetă după nuvela
scriitorului evreu Isaac Bașevis-Singer „Domnul”, după care, toți împreună am
confecționat sfeșnice. Deoarece Hanuka se sărbătoreşte în familie, iar
biblioteca este și ea într-un fel o famile numeroasă am pregătit ”daruri”
pentru toți cei care au dat pe la noi: copii și maturi. La ședința clubului
Erudit s-a discutat despre despre istoria și
tradiția Sărbătorii Luminilor în diferite comunități evreiești, despre
bucatele tradiționale care se servesc.
În aceste zile luminoase, am adus un
minut de reculegere celei care a fost Sara Șpitalnic. A trecut deja un an de
zile de cînd nu mai este printre noi. La bibliotecă au venit cei, care pînă în
ultima clipă i-au fost alături: colegi, prieteni, vecini, cei care au
cunoscut-o pe Sara, sau cum îi spuneam noi Сарочка, bibliograf, traducător,
eseist. Depănînd memoriile ei (deocamdată needitate), am descoperit noi
crîmpeie din viața-i atît de zbuciumată: copilăria alături de cei dragi,
adolescența umbrită de război, tinerețea, dragostea, cariera și… singurătatea.
Pentru toți Sara a fost și rămine o fire sensibilă, o doamnă adevărată, un
profesionist cu majusculă.
Cu prelegerea „Limbile ebraice. Atît de diferiți evrei” biblioteca
a participat la festivalul hanukal „Hofeș” – activitate culturală, cognitivă și
distractivă, organizată de Comunitatea evreiască din Republica Moldova. Sărbătorile continuă, iar Biblioteca „I. Mangher” rămîne o casă caldă și
luminoasă unde se întîmplă miracole absolut pentru toți cei, care îi trec
pragul.
Noi, cei de la Biblioteca „I Mangher”,
Vă dorim tuturor SĂRBĂTORI LUMINOASE și vă urăm un sincer HAG HANUKA SAMEAH!
Fie ca lumina speranţei să ne lumineze mai departe zilele vieţii!
marți, 23 decembrie 2014
BOOK-urii pentru copii
Oxana
Andreev,
Șefa Filialei „A. Mickiewicz”
Campania de
binefacere Biblioteca vine la copii, cu sacul plin de BOOK-urii, iniţiată
de Biblioteca de cultură şi literatură polonă „A. Mickiewicz” şi desfăşurată în
perioada 10 noiembrie-19 decembrie 2014, a luat sfârşit. Bunurile colectate au
fost împachetate cu grijă de către colaboratorii bibliotecii, iar duminică, 21
decembrie, BOOK-uriile adunate (cărţi, hăinuţe, rechizite, jucării, dulciuri,
fructe etc.) au pornit spre destinație la cei 110 copiii ai şcolii-internat din
s. Cărpineni, r-l Hânceşti. Însoţiţi de reporterii postului de televiziune
Jurnal TV, la orele amiezii eram în curtea frumoasă şi îngrijită a şcolii.
Bucuros de venirea
noastră, directorul instituţiei, Tudor Ţenu, ne-a întâlnit cu o strângere
bărbătească de mână şi cu frumoase cuvinte de bun venit şi de mulţumire.
Cît privește copiii...
Cei din orfelinate trăiesc o viaţă a lor și cu toate acestea, ei întotdeauna cu
bucurie în ochi îi întâmpină pe cei care au venit să le schimbe prin ceva
rutina zilnică. Aşa a fost şi în această zi de duminică. Adunaţi cu toţii în
sala festivă, au stat ascultători pe scăunele şi din când în când mai aruncau
câte o privire interesată spre cutiile legate cu fundiţă.
BOOK-uriile aduse,
începând desigur cu interesantele cărţi, au fost împărţite astfel încât fiecare
copil să primească în dar o carte. Cei mai micuţi au primit şi câte un cadou
mai special însoţit de o jucărie colorată, iar cei mai mari – dulciuri și împreună am împărțit
celorlalți fructele.
Ulterior, cei mai
îndrăzneţi dintre ei ne-au oferit şi nouă cadouri: 4 fete frumoase ne-au cântat
o piesă, un pici ochios ne-a spus o poezie, iar câţiva flăcăi ne-au zis o urătură
ca la carte. Bine dispuşi, copiii au cochetat un pic cu microfonul şi le-au
spus reporterilor multe şi de toate. Cât timp ei erau ocupaţi cu răsfoitul
cărţilor sau cu interviul, am discutat cu domnul Ţenu despre copii din
orfelinat și ne-am convins încă odată că avem multe de învăţat de la ei, iar
cea mai importantă lecție a zilei: să nu uităm de cei dragi!
Şi aici ne referim la
o adolescentă care, fiind ea însăşi în internat, adună dulciuri, jucării,
diverse lucruri pentru a reuşi până la Anul Nou să aducă bucurii rudelor sale.
O altă istorioară
este despre doi băieţi, unul de 3 anişori şi altul de 14 ani care, poate ar
părea straniu, dar ... prietenesc. Nu sunt fraţi, sunt doar buni prieteni, ce-şi
petrec foarte mult timp împreună și asta demonstrează că prietenia nu are vârstă.
Dacă mai zăboveam
acolo, cu siguranţă veneam acasă cu un sac plin de istorii de viaţă
impresionante.
Revenind la Campanie , aş vrea să
menţionez că la această reuşită au contribuit oameni cu inimă mare –
utilizatori ai bibliotecii, colegi, prieteni, parteneri. De asemenea, a
contribuit la aceste BOOK-urii şi Ambasada Poloniei în Republica Moldova , în
persoana Excelenţei Sale, Arthur Michalski, care a donat copiilor dulciuri
poloneze și jocuri de inteligenţă.
Tuturor celor care
s-au implicat, într-un fel sau altul, vă mulțumim și vă dorim sărbători
fericite, sănătate și liniste în suflet!
Cum a decurs campania puteţi vedea aici:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)