luni, 31 mai 2010

SIMPOZION LA BIBLIOTECA DE ARTE „TUDOR ARGHEZI”

Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar

Programul Săptămîna uşilor deschise la Biblioteca de Arte, căreia prin decizia Consiliului Municipal Chişinău i s-a acordat numele marelui poet, prozator, dramaturg şi publicist Tudor Arghezi (1880-1967), pe 28 mai 2010 a continuat cu Simpozionul Tudor Arghezi – poet român ce vine imediat după Eminescu.  Dna dr. Lidia Kulikovski, director general al BM „B.P. Hasdeu”, a numit-o cu satisfacţie printre participanţii la manifestare pe Mitzura Arghezi, fiica scriitorului Tudor Arghezi, care a sosit în capitala noastră anume cu prilejul decernării numelui tatălui ei unei biblioteci de prestigiu din urbe. „Traversăm un timp greu, de criză, dar nu ne dezicem de carte, de activităţile culturale care ne fac să fim mai puternici, mai înţelepţi şi mai încrezuţi într-un viitor pe care ni-l dorim cu toţii – european, în esenţă,”  a spus în continuare dna L. Kulikovski, mulţumindu-i dnei Mitzura Arghezi pentru donaţia de carte pe care a făcut-o Bibliotecii de Arte. Sîntem convinşi că aceste cărţi, venite din Mărţişorul Bucureştilor, vor deveni un sprijin real în procesul instructiv şi la organizarea timpului de recreere a chişinăuienilor. „Instituţiile culturale, cărţile care ne fac să medităm asupra problemelor ce ne frămîntă zi de zi, actul de cultură, în general, trebuie să devină în viaţa noastră mai presus de orice,” a concluzionat doamna directoare.

Publicistul şi scriitorul Vlad Pohilă, care a fost şi moderatorul manifestării consacrate lui Tudor Arghezi, a mărturisit că a făcut cunoştinţă cu creaţia autorului unui număr impunător de psalmi şi de litanii încă din adolescenţă, drept dovadă aducînd din biblioteca-gazdă şi prezentînd publicului volumaşul din colecţia „Cele mai frumoase poezii”, apărut în 1958 la Editura Tineretului din Bucureşti. Numele lui Tudor Arghezi pe frontispiciul Bibliotecii de Arte este foarte potrivit, întrucît scriitorul a avut multiple preocupări în legătură cu aproape toate artele. În acest context menţionăm că la Chişinău pe Aleea Clasicilor Români, în 1995, a fost dezvelit bustul lui Tudor Arghezi; există în capitală şi o stradă cu numele poetului, precum şi un liceu într-un centru raional.

Fiica marelui poet – Mitzura Arghezi – actriţă de teatru şi film, deputat (PRM) în legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004 din Parlamentul României, director onorific al Casei Memoriale „Tudor Arghezi” din Bucureşti, a venit cu amintiri tulburătoare din viaţa şi activitatea dragului ei părinte. T. Arghezi era animat de toate ce se petreceau în jurul lui, era din fire un răzvrătit, îi plăceau lucrurile şi formele fixe, vorbea cu profesorii şi tinichigiii deopotrivă, în mod egal, fără deosebire, recunoştea numai egalitatea totală a oamenilor – iată doar cîteva din caracteristicile făcute de Mitzura tatălui său. Aceste însuşiri proprii fiinţei lui i-au provocat un şir de neplăceri, pe care scriitorul le învingea cu destoinicie. Copiii însă au crescut nerăsfăţaţi, după moarte totuşi numele lui le-a fost ca un înger păzitor. Mitzura Arghezi păstrează viu cultul cărţii care a fost format în familie. „Moda internetului în curînd va trece,” e o părere a dumneaei. De aceea i-a îndemnat pe toţi din sală să nu scape nici un moment de lectură plăcută. Şi era firesc să facă o invitaţie tuturor doritorilor să viziteze Casa Memorială „Tudor Arghezi” din strada Mărţişor 26.

Academicianul, istoricul şi criticul literar Mihai Cimpoi, în cadrul simpozionului, a menţionat că în prezent, în R. Moldova, creaţia lui Tudor Arghezi se studiază în şcoli, licee, universităţi. Psalmii, litaniile, „inscripţiile”, tabletele scrise cu talent sînt inconfundabile şi poartă un spirit postmodernist, pe alocuri ludic. Tudor Arghezi a fost scriitorul care a pus în prim-plan valoarea scrierilor literare. M. Cimpoi a citat din opera poetului protagonist referinţe la artă, literatură, cultură.

Dr. Ion Constantin, cercetător ştiinţific principal la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti, a vorbit despre necesitatea de colaborare dintre biblioteci, despre rolul benefic al cărţii în perioada cînd ea pare că cedează terenul tehnologiilor informaţionale.

Despre creaţia lui Tudor Arghezi, însemnătatea ei în procesul de educare a tinerei generaţii, de păşire pe calea europenizării, şi-au expus opiniile scriitorii Ianoş Ţurcanu şi Valeria Grosu.

Înmînîndu-i Mitzurei Arghezi un buchet frumos de trandafiri din propria grădină, cu însufleţire şi pasiune a vorbit artistul plastic, nonagenarul Glebus Sainciuc. Amintirile sale au început din perioada interbelică şi au continuat pînă de curînd.

Dna dr. Lidia Kulikovski, fiind în consens cu cele relatate la simpozion, a dat citire poeziei Inscripţie pe o uşă, despre care Mitzura Arghezi a spus că era tocmai deviza de viaţă a lui Tudor Arghezi.

Atmosfera îmbietoare a zilei de mai a fost întregită de declamaţia celor mici a poeziilor pentru copii de Tudor Arghezi, dar şi de melodiile populare interpretate de colectivul de instrumentişti ai Liceului „Nicolae Sulac” din capitală. Sub conducerea directoarei Bibliotecii de Arte Aliona Vârlan a fost inaugurată expoziţia de carte „Tudor Arghezi: nume adunat pe-o carte” şi expoziţia de grafică „T. Arghezi – desenator”.

LA MASA TĂCERII CU GHEORGHE BUDEANU


Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar

Pe 28 mai curent, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a avut loc lansarea volumului de publicistică 33 la masa tăcerii de Gheorghe Budeanu, ziarist marcant, în prezent redactor-şef al cotidianului „Timpul”. Apărută recent, cu un tiraj de o mie de exemplare, cartea are imprimată pe coperta din faţă Masa tăcerii, iar pe cea din spate – Coloana infinitului, vederi stilizate ale capodoperelor lui Constantin Brâncuşi – simboluri reprezentative ale românismului. Inserînd în mare parte interviuri şi note de călătorie, Gh. Budeanu a adus în faţa cititorilor o culegere de mărgăritare prelucrate şi şlefuite cu migală pe gustul tuturor. La manifestare au participat politicieni, ziarişti, scriitori, muzicieni, bibliotecari, profesori, studenţi, cărora le este cunoscută creaţia publicistică a domnului Gh. Budeanu de pe paginile mai multor ziare la care a colaborat dumnealui pe parcursul amplei sale cariere de jurnalist onest şi binevoitor.

Chiar de la începutul manifestării jurnalistul şi scriitorul Vlad Pohilă a trecut în revistă cele mai importante date biografice ale protagonistului, relevînd momentele esenţiale şi care prezintă interes privind urcuşul  acestuia spre culmile muncii creatoare profesioniste. „Nu oricui au fost solicitate interviurile, dar nici nu oricine aprobă şi e de acord să ofere un interviu. În cazul domnului Gheorghe Budeanu putem spune cu o oarecare invidie că dumnealui şi-a arătat preferinţa pentru aşa interlocutori ca: Mircea Snegur, ex-preşedinte al Republicii Moldova; Grigore Vieru, regretatul mare poet; Ion Costaş, general, ex-ministru al apărării pe vremea războiului de pe Nistru din anul 1992, Nicolae Sulac, neîntrecutul nostru cîntăreţ popular; Glebus Sainciuc şi Isaia Cârmu, artişti plastici; Vasile Iovu şi Gheorghe Zamfir, naişti; Eugeniu Doga, compozitor; Emil Loteanu, cineast; Ion Caramitru, actor de teatru şi film, ex-ministru al culturii din România, ÎPS Petru ş.a. Deci, interesele domnului Gh. Budeanu sînt largi şi nu pot fi cuprinse în întreaga lor gamă. Şi încă un detaliu: cartea a avut marele noroc să fie prefaţată de Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova,” a spus Vl. Pohilă, invitînd pe cei prezenţi în sală la o discuţie sinceră şi nepărtinitoare pe marginea unei reuşite apariţii editoriale din anul curent – 33 la masa tăcerii.

Dezbaterile au început cu luarea de cuvînt a domnului Mircea Snegur, care din capul locului a remarcat caracterul mobilizator al cărţii şi valoarea istorică a interviurilor lui Gh. Budeanu, care au reflectat perfect toate etapele deloc uşoare ale tinerei noastre republici. M. Snegur a mai relatat că prin interviurile lui Gh. Budeanu trece ca un fir roşu îndelungul proces de eliberare naţională, început încă la sfîrşitul anulor ’80 ai secolului trecut. Autorul a putut să descătuşeze şi să predispună la sinceritate pe fiecare din cei intervievaţi. Prin aceasta interviurile sînt interesante şi plăcute la lectură.

A urmat expunerea dramaturgului, prozatorului şi publicistului Andrei Strâmbeanu, care a caracterizat activitatea lui Gh. Budeanu ca pe un model de ziaristică echilibrată, cumpănită, îndemnînd cititorii să ia în atenţie mai ales interviul cu regizorul de cinema Emil Loteanu. „Scrierile lui Gheorghe Budeanu sînt utilitare, pragmatice. Un astfel de jurnalist face cinste Timpului şi întregii republici,” a conchis cu mîndrie în suflet A. Strâmbeanu.

„E un jurnalist de croială veche,” a continuat pe aceeaşi undă a convorbirii directorul publicaţiei „Timpul” Constantin Tănase. Domnia Sa a constatat şi greutatea scrierii unor interviuri reuşite – nu orice jurnalist are curajul să se apuce de acest gen publicitar, deoarece este foarte dificil, cere multe cunoştinţe din diferite domenii de activitate a omenirii şi, totodată, trebuie să fii un mare psiholog al determinării stărilor sufleteşti. „Protagonistul nostru toate aceste calităţi le are. Generaţia nouă poate învăţa multe de la Gheorghe Budeanu, fiindcă pe deasupra mai e şi un bun român,” a finalizat C. Tănase.

Colegul de facultate, ziaristul de la „Timpul” Nicolae Roibu, l-a felicitat pe Gh. Budeanu cu ocazia apariţiei noului său volum de publicistică şi a specificat în treacăt că faţă de alţi mînuitori ai condeiului care practică jurnalismul protagonistul nostru principal este un ziarist necorupt, nepătat (în sensul figurat al cuvîntului). „Dacă vom citi cu atenţie cartea lansată astăzi, vom observa că Gheorghe Budeanu nici nu critică, nici nu laudă, dar spune întotdeauna adevărul,” e părerea absolută a lui N. Roibu, entuziasmat şi fascinat de succesele colegului cu care munceşte zi de zi la aceeaşi publicaţie.

Poetul Mihai Morăraş, originar din Bucovina, a scos în evidenţă că durerea cea mare a lui Gh. Budeanu este Transnistria, teritoriu separatist, dar permanent în atenţia mass-mediei. Animatorul întrunirii a fost participat la conflictul armat de pe Nistru şi e bine cunoscut publicului prin „reportajele de pe front”. Acelaşi ataşament faţă de publicistica lui Gh. Budeanu a exprimat-o poetul Vasile Romanciuc şi pictorul Glebus Sainciuc.

Actriţa Ninela Caranfil a subliniat că Gh. Budeanu e meşter la pus întrebări deştepte, de aceea a căpătat şi răspunsuri pe potrivă. Şi încă o particularitate văzută de actriţă constă în faptul că dumnealui a avut şi a rămas cu foarte mulţi prieteni. Sala plină de admiratori este o dovadă în plus. Urîndu-i succes şi înainte, distinsa actriţă a făcut o remarcă, precum că ar dori şi ea pe viitor să fie protagonista lui Gh. Budeanu. 

„33 la masa tăcerii constituie un eveniment în istoria jurnalisticii noastre,” a mărturisit generalul de divizie, ex-ministrul al Securităţii Naţionale Tudor Botnaru. Dumnealui a mai remarcat cultura vastă a protagonistului şi cuprinderea multor sfere de activitate a intervievaţilor.

Vasile Iovu, instrumentist, care face ca „lemnul să cînte”, şi el un erou al cărţii, a interpretat la nai o melodie cu o denumire destul de semnificativă – Mînă, Gheorghe, boii bine. Un alt coleg de facultate, jurnalistul Igor Grossu, felicitîndu-l pe Gh. Budeanu pentru izbîndă, nu s-a lăsat îndatorat şi a umplut spaţiul sălii de lectură a bibliotecii cu acordurile antrenante şi încîntătoare ale chitarei.

Cu multă însufleţire a vorbit Nina Gorincioi-Cadoppi, cea care a contribuit finanţînd editarea cărţii, cea cu inimă mare de patriot al ţării sale şi de susţinător al flamurii românismului pe meleagurile dintre Prut şi Nistru. Nu e prima carte apărută la noi cu sprijinul direct al ei şi credem că nu va fi ultima, căci se vede bine: N.  Gorincioi-Cadoppi, cu toate că locuieşte în Italia, e cu trup şi suflet aici, în Basarabia natală, cu gîndul la bunăstarea zilei de mîine a ei.

Însuşi Gheorghe Budeanu şi-a destăinuit unele secrete ale creaţiei sale, a relatat în ce împrejurări a cunoscut eroii cărţii, cum au decurs interviurile, mulţumindu-le tuturor pentru bunăvoinţă şi loialitate. „Probabil, modesta mea contribuţie la ceea ce aţi citit este că... am alergat cu o floare în mînă după nişte oameni frumoşi, adunaţi aici, şi i-am convins să tălmăcească strigătul de ciocîrlie al sufletului basarabean la răscruce de milenii şi de soartă,” e o frază ce aparţine autorului – scoasă de pe filele volumului ce îşi ia zborul să îndeplinească cu fervoare misiunea de culturalizare.


vineri, 28 mai 2010

METODE APLICATE ÎN PROMOVAREA PROGRAMULUI “LECTURILE VERII” LA BIBLIOTECA “TRANSILVANIA”

Cristina BALANUŢA,
Bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Programul “Lecturle verii” reprezintă un program cultural, complex, organizat în fiecare an la Biblioteca “Transilvania”, în vederea promovării lecturii şi dragostei faţă de carte în rândul copiilor.

Programul lecturilor de vară are drept scop dezvoltarea imaginaţiei, creativităţii copiilor. Ne adresăm părinţilor, învăţătorilor, profesorilor să îndrumeze paşii copiilor spre bibliotecă, chiar dacă calculatorul aparent e mai atractiv. Lecturarea cărţilor este o modalitate de a educa şi instrui. Ea ne oferă frumuseţile poveştilor, basmelor, textelor, unde imaginaţia, fantezia zboară şi noi trăim, alături de eroii şi personajele cărţilor, bucurii, deziluzii, speranţe.

În cadrul acestui program sunt organizate multiple activităţi, concursuri interactive pentru copii cu diverse tematici despre carte, lectură, bibliotecă. Iar, pentru o bună desfăşurare a Programului “Lecturile verii”, iniţial coordonatorii de program ar trebui să cunoască care sunt aşteptările copiilor de la acest program, ce şi-ar dori aceştia sa facă, cum să facă pentru a se simţi bine.

Astfel, pentru a le oferi exact ceea ce îşi doresc copiii şi să le răspundă exact la nevoile acestora, s-au folosit doua metode sociologice de colectare a informaţiei. O metodă cantitativă şi una calitativă. Metoda cantitativă a fost ancheta sociologică cu aplicarea chestionarului pe un eşantion de 101 copii ce frecventează Biblioteca “Transilvania”, iar metoda calitativă a fost una foarte întîlnită şi anume Focus-grupul. Au fost organizate 3 focus-grup-uri iarăşi cu copii care fercventează des Biblioteca “Transilvania”. Interviul de tip focus grup este un interviu de grup, focalizat pe o anumită temă, strict delimitată, în cazul nostru Programul “Lecturile verii” care este condus de un moderator şi face parte din categoria tehnicilor calitative de culegere a datelor pentru analiza percepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor, nevoilor şi opiniilor oamenilor.

În rezultatul aplicării acestor două metode s-au obţinut rezultate destul de interesante şi care ne vor fi de un ajutor enorm în desfăşurarea Programului “Lecturile Verii”. Astfel, în această vară copii ar dori să citească cel mai mult din operele marilor scriitori: Ion Creangă, Hans Christian Andersen, Mihai Eminescu, Grigore Vieru şi mulţi, mulţi alţii. Acestea au menirea să-i încurajeze pe copii să descopere, să exploreze, să-şi imbunătaţească abilităţile de lectură, să-şi dezvolte vocabularul, să obţină o maturitate intelectuală.

miercuri, 26 mai 2010

2010 — ANUL BIODIVERSITĂŢII

Ecaterina NEDZELSCHI, şef filiala “A. Mickiewicz

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat anul 2010- Anul Internaţional al Biodiversităţii. Biodiversitatea, se referă la varietatea speciilor şi a ecosistemelor precum şi toate procesele naturale care le implică. Biodiversitatea Terrei a fost formată în decurs de milioane de ani şi constituie una din cele mai valoroase bogăţii ale umanităţii.

Tot ce ne înconjoară — ape, păduri, păsări, animale, flori, peşti, reptile, diverse plante etc., se află permanent în dezvoltare şi interacţiune cu cele mai diverse condiţii ale mediului. Anual dispar mii de specii de plante şi animale. Cauza principală — distrugerea habitatelor naturale. Dacă oamenii nu vor avea grijă de natura — mamă, peste 30-50 de ani, va dispărea ¼ din biodiversitatea Terrei.

Biblioteca de cultură şi literatură polonă «A. Mickiewicz», avînd în colecţia sa multe cărţi accesibile tuturor vîrstelor, şi-a planificat diverse activităţi culturale ce ţin de ocrotirea naturii. Spre atenţia utilizatorilor au fost propuse cărţi despre natura Moldovei, Cartea Roşie a Moldovei, setul de cărţi: Lumea animală a Moldovei, documente despre starea ecologică a ţării, amenajări silvice, lacuri şi rîuri, rezervaţii naturistice, starea pădurilor.

Tema a fost completată cu ziare şi reviste: Mediul înconjurător, Revista apelor, ziarul Natura, articole din revistele: A mic, Alunelul, Noi. În cadrul Programului «Ora poveştilor», am petrecut pentru cei mici lecturarea în glas a poveştilor şi legendelor despre flori, arbori, păsări care vieţuiesc în Republica Moldova. Copiii au recitat poezii din creaţia lui Gr. Vieru, Gh. Vodă, M. Mardare, D. Matcovschi, N. Dabija ş. a.. Şi-au amintit ce fel de copaci cresc în grădina bunicii, în curtea casei, a grădiniţei, în parcurile Chişinăului.

Pentru utilizatorii de 10-14 ani, am organizat un ciclu de ore de lectură:
  •  Planeta are nevoie de tine 
  •  Diversitatea fantastică a păsărilor lumii
  •  Mediul înconjurător al Moldovei

 Utilizatorii au aflat despre condiţiile naturale ale Basarabiei, starea apelor, pădurilor, solului, vegetaţia erbacee etc..Această informaţie le-a completat cunoştinţele primite la ore de biologie, geografie şi ştiinţe ale naturii. În cadrul unei ore de lectură la această temă, a fost invitat un specialist în domeniu, Domnul Ruslan Sochircă, reprezntant al Ministerului Mediului. Domnia sa, a făcut o donaţie frumoasă de cărţi pentru bibliotecă.Tema biodiversităţii a fost inclusă şi în programul “Lecturile verii”, la solicitarea educatorilor din grădiniţele sectorului Centru.

Acestă temă va fi în vizorul nostru pe întreg parcursul anului. Orice informaţie solicitată de utilizatori la acest capitol va fi pusă la dispoziţia lor, fie din cărţi , fie din surse electronice.

marți, 25 mai 2010

LECTURA – O CĂLĂTORIE SPRE INIMĂ ŞI MINTE…

Ludmila CAPIŢA,
Bibliotecar principal, Filiala „Transilvania”

   
La 21 mai în incinta Bibliotecii „Transilvania” a avut loc şedinţa de sinteză a proiectului Salonului de Lectură. În cadrul şedinţei au fost abordate următoarele subiecte:


  •  Comemorarea Sf. Ierarh Nicolae; 

  • Diseminarea activităţilor petrecute pe parcursul a 6 luni şi înmânarea diplomelor de merit membrelor Salonului; 

  • Recitaturi de poezie şi creaţii propii.
 Invitat de onoare la activitate a fost părintele Alexei Simion de la Biserica “Ioan Hozevitul”. Mesajul părintelui a susţinut informaţii notorii din viaţa şi activitatea Sf. Ierarh Nicolae. Printre adevărurile pe care le propăduieşte biserica este amintirea, pomenirea sfinţilor.

Sf. Nicolae s-a nascut în a. 270 după Hristos în a doua jumătate a sec.IV într-o familie nobilă, înstătită şi foarte credincioasă. La o vârstă fragedă rămâne orfan, el nu se avântă după cele lumeşti, ci face mai mult ce-i dictează sufletul. Se roagă mult la Dumnezeu şi îl roagă să-l ajute să împartă toate bunurile lăsate de familie cu săracii.


Sf. Nicolae se ridică deasupra tuturor încercărilor vieţii şi-i reuşeşte. În a. 325 Constantin cel Mare l-a convocat într-un sinod ca să se discute problemele creştinismului, unde au participat 348 de preoţi. Primele 7 articole ale Crezului apar în acea perioadă. Unele din Marile minuni pe care le-a făcut Sf. Ierarh Nicolae sunt:

  •  Minunea celor trei fete, care locuiau cu tatăl lor şi erau foarte sărace trebuiau să fie vândute, însă Sf. Nicolae cunoscându-i acest gând s-a dus noaptea şi i-a aruncat 3 pungi cu galbeni.
  • O altă minune este izbovirea a celor trei tineri de la moarte aruncaţi în temniţă. Ei auzind de Sf. Nicolae s-au rugat şi întradevăr au fost salvaţi de la moarte.

 Istoricii spun că a murit Sf. Nicolae în a. 340-341 după Hristos. Sf. Nicolae este cunoscut nu numai de biserică dar şi de copii, el este acel Moş Crăciun, când pe 6 decembrie/19 decembrie copiii primesc daruri. Moaştele Sf. Nicolae se află în or. Bari din sudul Italiei. Chipul lui Sf. Nicolae este pus pe stema camerei de comerţ în Bari, Italia. El este considerat şi ocrotitorul marinarilor, fetelor, victimelor judiciare, ocrotitorul oamenilor de afaceri.

La compartimentul Comemorarea Sf. Nicolae, elevii Liceului “Gaudeamus” îndrumaţi de profesoarea de istorie dna Tatiana Doibani, au prezentat un istoric al acestei sărbători, unde au menţionat despre minunile Sf. Nicolae şi impresiile acestora în timpul cercetării subiectului. S-a recitat şi intrepretat fragmente din Acatistul Sf. Nicolae, care face minuni.

ProfesoareaTatiana Doibani o cunoscătoare şi mult pasionată de subiectul religiei, permanenet manifestă un interes profund la temarica religioasă, a recitat o poezie despre Isus Hristos. La compartimentrul Diseminarea activităţilor, moderatoarea Salonului, dna Alexandra Tănase a apreciat meritele fiecăruia din participanţi, înmânându-le diplome de merit, ele fiind o notă de totazalizare a activităţii în această perioadă decembrie 2009 – mai 2010.

 
A fost menţionată cu diplomă de merit şi profesoarea de limbă engleză dna Eudochia Costiuc. Dnei nu a fost lipsă nici la o şedinţă, a fost alături de liceenii clasei a XII-a, căruia este dirigintă. Din partea Bibliotecii “Transilvania” i-a fost decernată diplomă de exelenţă dnei Alexanrda Tănase, pentru organizarea şi desfăşurarea Salonului de Lectură.

Membrii Salonului ne-au bucurat cu un recital de creaţii proprii şi poezii a scriitorilor îndrăgiţi. În deosebi Tina Parfeni, o talentată lieeană şi foarte activă a venit cu o poezia “Fântâna vieţii”. Au mai fost recitate poeziile: “Iarba dragostei” de L. Deleanu, “De aş avea” de M. Eminescu, “Un trandafir se stinge” de O.Goga, “Iubirea e patetică”, “Rondelul rozelor de măr”; “Floare de mai”, “Balada unui arin” etc. Recitalul a imprimat manifestării aura unei adevărate sarbători. În curând va apărea un volum de creaţii proprii ale liceenilor cu titlul “Vom fi cuvânt”.Autoarea tuturor materialelor promoţionale ce vizau specificul activităţilor (fluturiaşi, embleme, citate, pliante etc.) este Ruxanda Soltan.

La sfârşitul activităţii dna Parascovia Onciu, directorul Bibliotecii a ţinut un discurs de încheiere pe marginea activităţii Salonului, a făcut o totalizare, o sinteză a perioadei de activitate a Salonului. A adus mulţumiri tuturor participanţilor pentru reciptivitatea lor.Elevii au ramas satisfăcuţi de îndrumările, sfaturile primite de la dascălii lor, absolvenţii claselor a XII-a, urmând o nouă cale în viaţă, iar elevii claselor a X-XI îi aşteptăm să revină la şedinţele Salonului la începutul noului an de studii.





luni, 24 mai 2010

VIAŢA E MAI FRUMOASĂ ... ATUNCI CÂND E PACE PE PĂMÂNT!

Natalia DABIJA, şef filiala Traian
Natalia BOICENCO, psihopedagog CCCT

La 9 mai întreaga lume a sărbătorit 65 de ani de la Marea Victorie în Cel de-al doilea război mondial. Sub genericul „Viaţa e mai frumoasă... atunci când e Pace pe pamânt!” Biblioteca Traian în parteneriat cu Uniunea Veteranilor din sectorul Botanica, Centrul Comunitar pentru Copii şi Tineri cu dizabilităţi fizice (CCCT) şi Gimnaziul Internat nr. 2 din or. Chişinău au organizat o întîlnire cu veteranii celui de-al doilea război mondial.
Ca invitaţi de onoare au fost veteranii: Ivanov Valerian Teodor, Tregubenco Ivan Procopie şi Levin Alexandru Dumitru.
În faţa oaspeţilor tinerii CCCT şi elevii Gimnaziului Internat Nr. 2 au prezentata un spectacol muzical-literar „Noi pentru Pace multumim!”. Drept mulţumire veteranilor pentru curajul de care au dat dovadă în lupta împotriva fascismului şi restabilirea Păcii pe pământ, copiii şi tinerii au recitat poezile: Cămăşile, Mulţumim pentru Pace, Pamâtnik, Din aceeaşi pâine cu Patria, 9 mai, Soldatul.
Acompaniaţi la clarinet de către voluntarul CCCT Ceplighin Chiril, au interpretat toţi cântecul Catiuşa. Paul Vrabie, utilizatorul fidel al Bibliotecii Traian a mai interpretat cântecul „Radul mamei”.
La cea de-a doua etapă a întâlnirii veteranii au relatat celor prezenţi în sală cu mare atenţie despre acele clipe grele ale războiului prin care au trecut, dar au păstrat optimismul şi speranţa în ziua de mâine. Deşi evenimentele relatate au ţinut de o perioadă dificilă din viaţa lor, totuşi pe parcursul discuţiei nu a lipsit zâmbetul şi optimismul venite din partea veteranilor pentru a încuraja tânăra generaţie de a se bucura de viaţă şi a iubi, oportunităţi pe care nu le-au avut ei în perioada războiului.
Surpriza întânirii a fost cartea veteranui Ivanov Valerian „Versuri: 65 de ani de la marea victorie”, în care dumnealui prin intermediul versului a incercat să transmită cititorului, clipele grele prin care a trecut în timpul războiului în calitate de cercetaş la eliberarea Judeţului Tighina. Cei prezenţi au avut plăcuta şi deosebita ocazie de a asculta versurile domnului Valerian lecturate cu voce tare de către şefa Bibliotecii Traian Natalia Dabija.
În final veteranii au primit drept mulţumire flori şi cite o felicitare confecţionate manual de către tinerii Centrului Comunitar pentru Copii şi Tineri: Ciumac Ecaterina, Hiznicenco Valeriu şi Hiznicenco Vasile.
Participanţii la manifestare au rămas plăcut impresionaţi de istorisirile veteranilor şi de recomandările utile pentru viaţă propuse de către ei, acestea fiind un exemplu viu pentru generaţia în creştere.

vineri, 21 mai 2010

FORMAREA CULTURII INFORMAŢIONALE LA BIBLIOTECA “OVIDIUS”


Victoria CEBANU,
şef oficiu, Filiala “Ovidius”

Fiind o bibliotecă de cartier, filiala “Ovidius” pe parcursul activităţii sale a fost mereu în centrul atenţiei comunitare din sectorul Centru al capitalei. Organizarea Săptămânii uşilor deschise, de la an la an face ca atenţia populaţiei asupra activităţii bibliotecii să fie dublă, deoarece prin participarea la astfel de activităţi complexe, fiecare chişinăuian în parte are posibilitatea de a se apropia tot mai mult de instituţia noastră. Săptămâna uşilor deschise este o modalitate de a demonstra ce reprezintă o bibliotecă în contextul schimbărilor sociale şi informaţionale.
În anul curent activităţile educaţionale au fost axate pe formarea şi promovarea culturii informaţionale, fiind o prioritate propusă de ABRM, cu un îndemn către biblioteci de a fi mai active în acest domeniu. De rând cu instruirea tradiţională a utilizatorilor bibliotecii au fost organizate şi ore de informare pentru instituţiile ce fac parte din programele extramuros. Până la Săptămâna uşilor deschise activităţile programelor extramuros erau efectuate în instituţiile de învăţământ cu care au fost încheiate contracte de colaborare, promovând lectura şi imaginea bibliotecii. În anul acesta am considerat că este cazul să-i aducem în localul bibliotecii, pentru a fi implicaţi în suita de activităţi organizate. Scopul nostru a fost înlăturarea barierelor de orice natură, implicarea şi atragerea copiilor în diverse activităţi cultural-educative, apropierea utilizatorului de bibliotecă şi colecţia ei. Astfel, în şirul activităţilor au fost incluse jocul bibliografic ”Microfonul magic”, conversaţia-interviu “Ce ştii despre bibliotecă?” - pentru micuţii de la grădiniţe şi ora de informare “Cartea te învaţă”- pentru elevii de la şcoala-internat nr. 5 din sector.
Ca formă de organizare a activităţii pentru cei mici am luat jocul, deoarece se satisface în cel mai înalt grad nevoia de mişcare a copilului, generată de tendinţe specifice preşcolarului. Au participat la jocul propus copiii de la grădiniţa nr. 53. Jocul ”Microfonul magic” a permis utilizatorului mic să reflecte activitatea socială a adultului (reporter şi intervievat), simţind nevoia unei comunicări active. Întrebările care au fost selectate au foste destul de simple şi formulate pe înţelesul celor mici: Ce este o bibliotecă? De ce venim la bibliotecă? Cum se numeşte casa cărţilor? Ce cărţi găseşti la bibliotecă? etc. Copiii au fost destul de descurcăreţi şi ingenioşi. Ei au oglindit relaţia dintre oameni şi procesul muncii. Comunicarea verbală foarte vie între copii a adus la dezvoltarea limbajului contextual şi la o vorbire expresivă – fiecare stăruindu-se să facă faţă rolului pe care l-a avut. Cei mai activi au fost premiaţi cu cadouri din partea instituţiei noastre, organizându-se şi o masă dulce.

A doua activitate de formare a culturii informaţionale a utilizatorului a fost ora de informare “Cartea te învaţă”, pentru persoanele de la internatul nr 5, şcoală cu regim închis. Prin intermediul acestei activităţi am dorit să dezvoltăm copiilor abilităţi de utilizare a bibliotecii: cum să ceară o carte, ce trebuie să cunoască solicitând o carte, ce tipuri de cărţi există în colecţia unei biblioteci, ce surse de informare oferă o bibliotecă (cartea, cartea electronică, calculatorul) etc. Copiii s-au împărţit in două grupuri de interese, fiind întrebaţi ce surse de informare sunt mai agreabile? O parte din ei, erau pentru carte, ceilalţi pentru calculator, argumentându-şi preferinţele. Cei ce preferă cărţile au comunicat că ele sunt mai atrăgătoare, cu imagini frumoase etc. Iar cea de-a doua grupă a adus ca argument: calculatorul îţi oferă mai multe posibilităţi, orişice informaţie este mai accesibilă, sunt mai multe oportunităţi etc. Însă până la urmă toţi au căzut de acord, că ambele surse sunt importante în acumularea noilor cunoştinţe.

Pe parcursul săptămânii au fost distribuite vizitatorilor bibliotecii semne de carte pentru a promova logo-ul Cultura Informaţională adoptat de IFLA, cu invitaţia de a participa la programul de instruire a utilizatorilor desfăşurat în incinta bibliotecii.

joi, 20 mai 2010

EFICIENTIZAREA STUDIERII PUBLICULUI BIBLIOTECILOR

Margareta CEBOTARI
bibliotecar principal,
Filiala «Ovidius»

Evoluţia bibliotecilor, a profesiei de bibliotecar şi a formelor de activitate, ne cere o permanentă pregătire şi flexibilitate în vederea îndeplinirii obiectivelor impuse de crearea societăţii informaţionale modrene. Deoarece resursele bugetare alocate pentru formarea profesională la nivel naţional sunt aproape inexistente, ne încadrăm activ în modalităţi de formare continuă la nivel de instituţie.
Pentru a avea un personal calificat BM «B. P. Hasdeu» dezvoltă Politici de personal care încurajează şi susţin educaţia pe parcursul vieţii, formarea continuă a competenţelor profesionale ale angajaţilor. Reeşind din aceste politici educaţia profesională continuă este o prioritate pentru fiecare angajat, deoarece formarea şi diversificarea abilităţilor bibliotecarului este un factor de stringentă actualitate, mai ales acum, când se vorbeşte deja despre sintagma «bibliotecar-hibrid», adică, profesionist de calificare multilaterală.
Tradiţional, în cadrul manifestărilor culturale şi informaţionale desfăşurate pe parcursul «Săptămânii Uşilor Deschise» la filialele BM «B. P. Hasdeu» se includ activităţi educaţionale de formare continuă a personalului. Recent la filiala «Ovidius», aflată la a XVI-a ediţie a acestei activităţi complexe, s-a desfăşurat atelierul profesional «Organizarea unui studiu sociologic» - o temă atractivă, reeşind din numărul mare de participanţi. Această temă a fost propusă de Departamentul Marketing, deoarece a fost des solicitată, fiecare filială având o vastă activitate de cercetare sociologică, dorind să îmbunătăţească evaluarea imaginii bibliotecii în comunitate, a serviciilor oferite, să-şi cunoască mai bine publicul de utilizatori şi non-utilizatori.
La acest seminar Nadejda Trofim, specialist în devenire în sociologie, a venit în faţa angajaţilor Bibliotecii Municipale cu o comunicare detaliată şi consistentă. Subiectele expuse: sociologia ca ştiinţă; tipuri de cercetări sociologice; determinarea temei şi scopului; alegerea metodei cercetării; tipurile de întrebări incluse în chestionare; structura unui chestionar, metode şi tehnici de evaluare, etc. S-au făcut precizări vizavi de claritate, corectitudinea gramaticală, topica utilizată la elaborarea unui chestionar. De asemenea are importanţă alegerea unui eşantion reprezentativ, totalizarea datelor obţinute, desfăşurarea şi evaluarea în timpul prestabilit încă la proiectarea sondajului. Atractivitatea temei propuse utilizatorului induce obţinerea unor răspunsuri sincere, aprecieri, propuneri din partea respondenţilor.
Cu certitudine, realizarea sondajelor ce vor urma după această instruire, va fi mai calitativă, profesionistă şi eficientă. Mai puţin am reuşit să discutăm despre alte forme de cercetare sociologică: observaţia (participativă sau non-participativă din partea publicului), experimentul (exemplu de temă - «Copiii şi atitudinea lor faţă de carte»). În mod deosebit participanţii ar fi dorit să afle mai multe despre organizarea unui flash mobes şi a sesiunii de focus-grup, urmând ca aceste metode să fie abordate la o altă intrunire profesională.
Concluzie: efectul comunicării cu publicul ca rezultat al aplicării sondajelor este atins, dacă mesajul conţine promisiunea bibliotecii de a satisface cerinţele şi nevoile utilizatorilor, de a include în strategia de dezvoltare a bibliotecii propunerile receptorilor.
Deci, dacă formarea profesională va fi prioritară pe agenda de lucru a instituţiei şi a fiecărui angajat, obiectivele propuse în strategiile de dezvoltare vor fi îndeplinite, contribuind din plin la consolidarea bibliotecilor ca factor activ în viaţa culturală şi socială a comunităţii.

joi, 13 mai 2010

DIALOGURI LITERARE: SCRIITORII ÎN ACŢIUNE LA FILIALA “ALBA IULIA”. CĂLĂTORIILE MELCILOR

Tamara MALANEŢCHI, şef oficiu, filiala „Alba Iulia”

Surpriza Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XIV-a, ”Melcii nu citesc ziare”, autor Ianoş Ţurcanu, a bucurat nespus sute de vizitatori de vârsta respectivă.
Pentru mulţi dintre noi cartea a fost o descoperire, o surpriză plăcută: culorile calde, paşnice; condiţii poligrafice excelente; versuri noi ale scriitorului Ianoş Ţurcanu. Le-am descoperit proaspete, ghiduşe, presărate cu glume. Autorul le-a urzit cu migală, dăruindu-ne bucurii simple. Ne-a vorbit despre drag de casă şi de neam, de omenie şi bun simţ.
Uneori versurile redau o întreagă povestioară: care te solicită, te face să te implici, să judeci, să cântăreşti, să ia-i partea unuia dintre personaje. Mai apoi descoperi o glumă, un gând important, un sfat binevoitor şi necesar pentru a creşte mare.
Melcii au hotărât să nu mai citească ziare, atunci când vor ieşi la plimbare. Dar, bucurându-se de atâta atenţie din partea copiilor în cadrul Salonului (lucru care le-a plăcut enorm!), şi-au propus să purceadă într-o călătorie. Şi au poposit la Liceul Teoretic „Hyperion” din Durleşti. Pentru mai mult curaj, s-au lăsat însoţiţi de către autorul cărţii, Ianoş Ţurcanu. Drept călăuză în această primă călătorie au avut un bibliotecar de la biblioteca „Alba Iulia”.
La Durleşti, un sat de oameni gospodari, au avut marea surpriză să descopere o mulţime de prichindei cu luminiţe în ochişori, ghiduşi şi isteţi, mari iubitori de carte şi de poezie. Ei au recitat cu multă satisfacţie şi cu multe emoţii poezioare „proaspete” din cărţulia despre „Melci…”.
Copiii s-au bucurat mult să-l cunoască pe viu pe autorul cărţii „Melcii nu citesc ziare”, pe scriitorul Ianoş Ţurcanu. Au stat la sfat, s-au cunoscut mai îndeaproape. Câte o cărţulie de „Melci…”, cu un autograf şi binecuvântarea autorului, a plecat în fiecare clasă, spre bucuria copiilor. S-a închegat o prietenie frumoasă între autor şi copii pe de o parte şi între copiii şi „Melcii…” lui Ianoş Ţurcanu pe de altă parte. Iar biblioteca „Alba Iulia” va continua să rămână un bun prieten şi călăuză în călătoriile „Melcilor…” care vor urma.

CONCURSUL LITERAR „LA IZVOARERE ÎNŢELEPCIUNII”, EDIŢIA A XX-A

Cristina BALANUŢA,
bibliotecar, Filiala “Transilvania”

“La izvoarele înţelepciunii” este un concurs iniţiat în anul 1992 de Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”, din Chişinău, în parteneriat cu biblioteci publice din Moldova şi România. În fiecare an, diverse personalităţi culturale devin temele specifice ale concursului, precum Dimitrie Cantemir, Ştefan cel Mare, Hans Christian Andersen, George Topârceanu, Ion Druţă, B.P. Hasdeu. În acest an, concursul pune în valoare personalitatea şi opera inconfundabilă a scriitorului Grigore Vieru.
La data de 11 mai 2010 în incinta şcolii primare „Grigore Vieru” s-a desfăşurat tradiţionalul concurs „La izvoarele înţelepciunii”, ediţia a XX-a având ca tematică „Viaţa şi opera lui Grigore Vieru”, cel care a dat naştere celor mai răscolitoare şi profunde poezii, cel care însuşi spunea „Poeţii sunt copiii naturii”.
Alături de multe alte instituţii eduvativ-culturale Biblioteca „Transilvania” şi-a adus şi ea aportul la desfăşurarea concursului prin faptul că, a pus la dispoziţia publicului o bogată expoziţie de carte cu genericul „Un poet al demnităţii naţionale şi al scrisului” despre Viaţa, Opera şi Acţivitatea Celui care nu mai este printre noi, Grigore Vieru.
Având onoarea să fiu membră a juriului, din partea Bibliotecii „Transilvania” deţinătoare şi ea de preţioase perle lăsate de către poet în amintirea sa, am avut ocazia să surprind cele mai frumoase şi mai sincere cuvinte adresate Celui care a plecat către Eminescu.
Participanţii au duielat în cadrul a trei probe prin care li s-au pus la încercare cunoştinţele legate de personalitatea lui Grigore Vieru:
proba de test formată din trei domenii, care cuprindea viaţa şi activitatea poetului;
probă recitalului de poezie;
ultima probă a fost tema de acasă care a inclus foarte multă creaţie proprie închinată marelui Poet Grigore Vieru.
Această ediţie a concursului a fost deosebită prin faptul că participanţii au avut ocazia să vadă în PowerPoint subiectele din prima probă şi chiar anumite imagini care să-i orienteze pe elevi către un răspuns cât mai corect.
Juriul a fost impresionat de faptul că s-au prezentat foarte mulţi copii, dar şi de ceea că aceştia au fost bine pregătiţi atât la proba scrisă, cât şi la proba orală.
Concursul a fost unul foarte puternic, care a pus în situaţie juriul, acestuia fiindu-i foarte greu să i-a o decizie finală. Totuşi din cei mai buni s-a încercat să se selecteze cei care sunt şi mai buni pentru a face faţă şi la etapa republicană.
După cum preşedintele Juriului, dna Iustina Franţuz, şef secţie metodică DGETS menţiona – “Literatura a devenit pentru multi elevi o pasiune, care se manifesta şi prin participarea la diverse concursuri literare. Unul dintre acestea este “La izvoarele întelepciunii”, care întruneşte cei mai buni elevi, iar câştigătorii merg la finala republicană”.
Moderatoarea concursului spunea, că nu este un concurs uşor, opera lui Vieru având multiple semnificaţii, pe care le pătrunzi doar în lecturi şi analize repetate, iar cei prezenţi sunt cei mai curajoşi, că s-au avântat într-o luptă a cunoştinţelor şi toţi au demonstrat că sînt învingători şi posesori al unui trofeu fără seamăn - înţelepciunea unui mare poet”.

miercuri, 12 mai 2010

„DIALOGURI LITERARE: SCRIITORII ÎN ACŢIUNE” LA FILIALA „ALBA IULIA”

Tamara MALANEŢCHI, şef oficiu, Filiala „Alba Iulia”

“Viaţa unei nopţi sau Totentanz”, un roman deosebit, semnat de Claudia Partole, a fost motivul unei recente întâlniri dintre elevii claselor a XI-a de la Liceul Teoretic „Petru Rareş” cu autoarea cărţii. Întâlnirea a fost organizată de filiala „Alba Iulia” şi moderată de dna Elena Tamazlâcaru. Dezbaterea literară a acestui roman s-a dorit a fi un ecou al unui eveniment petrecut cu aproape un an în urmă: lansarea acestei cărţi la Sediul Central al BM „B.H. Hasdeu”.
De astă dată, într-o atmosferă caldă, plină de emoţii, atât elevii, diriguiţi de profesoara de limba şi literatura română, Oxana Munteanu, pe de o parte, cât şi oaspeţii – Claudia Partole împreună cu un grup de bibliotecari de la filiala „Alba Iulia”, pe de altă parte, au susţinut un dialog continuu, intrigant şi răvăşitor pe alocuri pentru unii, cognitiv şi instructiv pentru alţii. Adevăruri crude, selectate de către autoare din experienţele de viaţă trăite de către cei plecaţi peste hotare pentru o viaţă mai asigurată, oglindite, expuse cu îndemânare şi accesibil în acest roman, i-au mişcat profund pe toţi cei prezenţi. I-au provocat la discuţii sincere şi aprinse despre menirea omului pe pământ, despre datoria faţă de familie, faţă de copii, despre dragoste şi iubire care o aşteaptă fiecare copil, adolescent sau matur părăsit. Tinerii liceeni au susţinut ideea că nici un ban, nici o avere nu poate înlocui grija şi dragostea mamei, prezenţa celor dragi şi apropiaţi.
În încheiere autoarea cărţii a menţionat că, prin acest roman nu şi-a dorit să pună capăt exodului benevol–impus neamului nostru, ci a încercat transmită un semnal de avertizare, un adevăr durut, greu de imaginat pentru noi, ce-i rămaşi acasă, despre partea proastă a lucrurilor, a încercărilor vitrege prin care trec cei plecaţi peste în speranţa unei vieţi mai bune.
Cartea s-a dovedit a fi solicitată, mult discutată, trezind emoţii şi atitudini din cele mai profunde. Cu siguranţă itinerarul literar al acestui roman va fi unul deosebit.
Felicitări şi mulţumiri Doamnei Claudia Partole, autoarea acestui excepţional roman. La mulţi ani, multă sănătate, multe urări de bine, multă inspiraţie, creativitate, forţă şi energie cu ocazia apropiatei frumoase aniversări.

E TIMPUL SĂ ÎNVĂŢĂM A SIMŢI

Silvia TIMOFTI,
Şef filială, Filiala „Al. Donici”

Cultura şi viaţa spirituală, în condiţiile de astăzi, capătă o actualitate deosebită, iar bibliotecile ocupă un loc de leader în susţinerea culturii şi renaşterea tradiţiilor populare.
Anume în acest moment apare întrebarea, cum organizaţiile extraşcolare-culturale şi bibliotecile pot ajuta la formarea personalităţii puternice, capabile să reziste agresiunii lumii înconjurătoare, folosind mijloacele ce le stau la dispoziţie.
Lipsa de sensibilitate sufletească, indiferenţa, ignoranţa, incultura, cruzimea, privirea utilitară peste tot, chiar şi asupra omului, sunt capacităţile ce caracterizează „lumea spirituală” a omului contemporan. De aceea, în timpul când unii îşi pun întrebarea dacă cultura are şansa de a supravieţui, bibliotecarii fac tot posibilul şi imposibilul pentru a-i păstra bogăţiile şi diversitatea. Creşte rolul bibliotecii ca loc de agrement şi de adaptare a societăţii la condiţiile schimbătoare a vieţii, unde poţi să-ţi realizezi necesităţile intelectuale şi spirituale.
Anume cu acest scop în biblioteca noastră au fost create Teatrul de păpuşi „Gogoaşa” şi Atelierul de creaţie „Origami”.
Chiar dacă la prima vedere ele nu au nimic comun cu biblioteca, totuşi sunt nemijlocit strânse de ea. Organizarea unui spectacol, în primul rând, începe cu lectura scenariului sau a operei pe care dorim s-o înscenăm. Sau, crearea unei jucării origami necesită consultarea cu multe surse pentru a putea găsi schema necesară, combinaţia şi tehnica plierii.
Organizarea acestor cluburi de recreere şi agrement, artă şi educaţie, a fost grea şi lungă.
Organizarea teatrului a început cu colectarea păpuşilor. Având multe scenarii şi casete audio ale poveştilor, am dorit să le împărtăşim cu cititorii noştri. Primele două păpuşi, ursul şi cu iepurele, au fost aduse de lucrătorii bibliotecii. Celelalte păpuşi au fost cusute la rugămintea noastră de către o cititoare fidelă şi o meşteriţă fără pereche, Svetlana Popova, care pe lîngă ceea că este meşteriţă, e şi un pedagog care lucrează educătoare la o grădiniţă pentru copii din sectorul Rîşcani din Chişinău. Pentru confecţionarea păpuşilor Svetlana ne lua un preţ simbolic de 50 lei, cu toate că preţul real este cu mult mai mare. Astfel teatrul nostru s-a îmbogăţit cu aşa eroi din poveşti ca moşneagul, Scufiţa Roşie (sau fata), lupul, trei purceluşi, cocoşul, veveriţa, vulpea, un pitic, baba Hârca, şoricelul, Gogoaşa etc.
Pe lângă păpuşile prezente teatrul are şi multe rechizite necesare pentru teatralizare, cum ar fi căsuţă, copaci, flori, căruţă şi cortina, care poate fi strânsă compact şi transportată cu uşurinţă. Multe din aceste rechizite au fost confecţionate de bibliotecari, unele din ele de către cititori.
Colectivul de actori ai teatrului permanent să schimbă, deoarece copiii cresc, însă toto timpul în locul lor vin alţii, dornici de a împărtăşi frumosul cu cei din jur. Artiştii sunt elevi din Gimnaziul Teatral „Ion Luca Caragiale”, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, şcoala Waldorf ş. a., cititori fideli ai bibliotecii noastre.
Conducătorul şi moderatorul teatrului este Nina Voloşenco, şef oficiu în sala de lectură, care depune foarte mult efort pentru pregătirea spectacolelor: înscenarea, repartizarea rolurilor, repetiţii etc.
Timp de doi ani de activitate Teatrul de păpuşi „Gogoaşa” a arătat nenumărate spectacole atât la noi în bibliotecă, cât şi extramuros în diferite grădiniţe, licee, gimnazii, şcoli şi este aşteptat ca oaspete de onoare în aşa instituţii educative ca: Centrul de Reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche”, Grădiniţele pentru copii cu disabilităţi „Aurica” şi Nr. 74, grădiniţa pentru copii „Ţândărică”, gimnazii şi licee din vecinătate cu care avem relaţii de parteneriat şi colaborare, ca de exemplu: Gimnaziul Teatral „Ion Luca Caragiale”, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, şcoala Waldorf ş. a.
În ceea ce priveşte Atelierul de creaţie „Origami” istoria lui este mai simplă. Greu ne-a fost doar din punct de vedere a colectării literaturii necesare, care până la urmă tot a fost cumpărată din finanţele proprii a bibliotecarilor. În prezent avem cinci cărţi despre istoria origami, cu includerea schemelor de pliere a diferitor tipuri de jucării şi obiecte. Larg sunt utilizate sursele din Internet.
În urma activităţilor desfăşurate la bibliotecă am observat câtă încântare, plăcere şi motivaţie de a lucra trezeşte copiilor o simplă bucată de hârtie care se transformă numai prin împăturire într-o floare, într-un animal sau obiect util. Spre distracţia copiilor, figurinele origami sar (broasca), plutesc (barca, vaporul, caiacul), pot fi umflate cu aer (mingea, melcul, laleaua), bat din aripi cînd sunt trase de coadă (cocorul, iepurele), cască din gură (pasărea) etc.
Am considerat necesară extinderea activităţii la nivelul liceului sub forma unui atelier de creaţie deschis tuturor celor interesaţi de fenomene, atât elevi, cât şi cadre didactice.
Această activitate formează unele priceperi şi deprinderi multiple cum ar fi: cunoştinţe de geometrie, socializare şi petrecere a timpului liber într-un mod plăcut şi util. Mai mult, pe lângă trăsături precum răbdarea şi corectitudinea, activităţile de tip origami dezvoltă o serie de calităţi morale cum ar fi: hărnicia, dărnicia, imaginaţia creatoare, spiritul de economie, dragostea faţă de natură, simţul estetic, tenacitatea, capacitatea de abstractizare, ingeniozitatea.
Pentru extinderea activităţii am considerat necesară încheierea acordului de parteneriat cu mai multe instituţii educaţionale, în special cu Centrul de Reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche”, Gimnaziul Teatral „Ion Luca Caragiale”şi Liceul Teoretic „Ion Creangă”.
Scopul acestui atelier a fost familiarizarea publicului cu arta origami, înfiinţarea unui atelier de origami la nivel local şi atragerea copiilor la lectură şi bibliotecă.
Grupul-ţintă sunt elevii claselor 1-6 din gimnazii şi licee, copii defavorizaţi din Centrul de Reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche” şi învăţători, părinţi, educători.
Periodicitatea atelierului este lunară şi îşi desfăşoară activitatea atît pe loc (în bibliotecă), cît şi extramuros.
Obiectele confecţionate sunt foarte variate:
-pentru sărbători aşa ca:
Crăciunul - ghirlande, felinare, steluţe, etc;
8 martie – flori, compoziţii;
Paştele – iepuraşi, puişori, coş;
St. Valentin – inimioare, felicitări etc.
-pentru joc – avion, barcă, corabie, pălărie de soare, minge umplută cu aer, pocnitori etc.
- ca rezultat a lecturii poveştilor – fată, broască, pasăre, melc, balaur (dragon), iepure, cal, cocoş etc.
În dependenţa de vârsta copiilor se face alegerea tipului de jucării, complicitatea şi varietatea lor.
Rezultatele aşteptate pot fi foarte variate: participarea la expoziţii locale (şcoală, bibliotecă), facilitatea constituirii unor relaţii de prietenie între elevi şi copii din Centrul de Reabilitare socială a copiilor „Casa Gavroche”, tragerea unui semnal de alarmă asupra nevoilor copiilor defavorizaţi prin utilizarea artei origami ca mijloc de terapie socială.
În ultimii ani biblioteca noastră devine „văzută” de tot mai mulţi utilizatori. Noi încercăm să ne extindem serviciile mai departe, ajungînd cu activităţile chiar dincolo de sector (str. Renaşterii). Publicul află despre serviciile noastre din Internet prin intermediul blogului bibliotecii (http://filiala-donici-hasdeu.blogspot.com/), prin intermediul serviciilor Flickr şi Youtube, educători, pedagogi, părinţi vin după literatura specială şi ne cer sfatul pentru recomandarea literaturii pentru lectură. Acest lucru este un indicator că publicul devine conştient în importanţa bibliotecii în dezvoltarea societăţii, înţelege rolul ei ca organizaţie culturală cu servicii gratuite şi deschise tuturor.

CENACLUL DE GRAFICĂ ŞI ARHITECTURĂ „VIAŢA FORMELOR”


Anastasia MOLDOVANU,
şef oficiu, Biblioteca de Arte

Deja al doilea an consecutiv Secţia de Grafică a UAP şi Asociaţia Arhitecţilor din Moldova activează în strânsă colaborare cu Biblioteca de Arte. Punctul de tangenţă constă în coordonarea, organizarea şi realizarea multiplelor acţiuni: mese rotunde, şedinţe, expoziţii tematice de grafică, pictură, arhitectură şi caricatură, lecţii interactive şi „Work - Shop”, ateliere profesionale cu prezentări în domeniu „Grafica şi fotografia: intercalări, tendinţe şi tehnologii grafice de calculator”, „Fotografia modernă” precum şi programe libere cu motiv de creaţii proprii, muzicale şi literare. De curând, într-o şedinţă ordinară secţia Grafică s-a întrunit în baza unui program de lucru pentru a audia, a discuta şi a lua atitudini faţă de problemele abordate din domeniul dat. Cu un discurs destul de interesant a venit să informeze publicul graficianul Lică Sainciuc despre cartea sa „Colina antenelor de bruiaj” , un document pe cât de important, pe atât de valoros despre oraşul Chişinău. Prezentarea cărţii s-a făcut în format electronic prin intermediul ecranului şi a calculatorului, ceea ce a făcut posibilă expunerea reuşită a materialului, după principiul continuităţii, de la Chishinăul medieval până la cel actual. Comentariile autorului, bine argumentate în baza atestărilor documentare, reluate din diferite izvoare istorice şi completări la zi, vin încă o dată să ne demonstreze actualitatea problemei apariţiei, construirii, consolidării şi specificul dezvoltării oraşului Chişinău. Primele documente, hărţile aşezărilor populaţiei şi a pieţelor vechi, de cândva, apoi construirea treptată a edificiilor de cultură bisericeşti cu toate atributele organizaţionale din jurul lor ne vorbesc cu părere de rău despre o demolare sistematică (ardere) a Târgului Vechi, care a stat la baza creării oraşului de azi. Acest factor şi explică intercalarea elementelor vechi cu cele noi în arhitectura oraşului: străzi înguste, şerpuiate şi străzi drepte şi destul de late. Spaţiu după spaţiu, ars şi construit alături a făcut, ca la începutul sec.XIX Chişinăul să fie cel mai extins oraş din Europa după suprafaţa teritorială.
Un merit deosebit al cărţii îl are grafica, care până în mici detalii ne ilustrează clădiri, străzi, pieţe cu elemente, caracteristice arhitecturii băştinaşe, dar şi a celei apusene şi răsăritene. Sunt reprezentate şi săpături arheologice, datate cu două mii de ani în urmă, încă de pe vremea dacilor, care la fel ne demonstrează unele elemente comune, ce se respectă şi în ziua de azi la construcţia caselor de locuit.
Cartea lui L. Sainciuc „Colina antenelor de bruiaj” se manifestă ca o memorie a şirului de lucruri care au fost şi care mai continuă să existe, doar că ele, aceste monumente ale neamului, rămân din ce în ce mai puţine. Fapta vorbeşte de la sine.
În cadrul şedinţei date au mai fost şi alte relatări, cum ar fi informaţia despre Concursul Internaţional de Grafică din Slovenia (or. Bratislava) din vara lui 2009. La acest concurs au participat tineri pictori-ilustratori din diferite ţări,(dar care şi dispun de un număr anumit de lucrări aparte, de grafică de carte), din Argentina, Siria, Rusia, Iran, Bulgaria. Moldova pentru prima dată a fost reprezentată la acest prestigios master – class prin participarea masterandului stajor în UAP din RM Vladimir Kravcenko. Condiţiile de participare au fost solicitarea unei teme dintre subiectele propuse: oraşul meu, tema mării şi animale. Lucrarea trebuie să fie însoţită de text, contrast de culori şi tehnică de lucru. Vladimir Kravcenko a executat o lucrare artistică în (tehnică) creion la tema „Enciclopedia personagelor din poveste”, cu un text în limba engleză (istorie inventată de autor ) despre subiectul redat din tema aleasă.
Domeniul artei de grafică şi în special grafică la calculator este acum unul în vogă, care atrage tot mai mulţi tineri. În cadrul programului „Practici interactive de la carte la computer” la Biblioteca de Arte se preconizează activităţi vizavi de provocările erei digitale, în colaborare cu Secţia de Crafică a UAP din RM şi Asociaţia Arhitecţilor din Moldova, ce ţin de prezenări a domeniului „Designul cărţii” şi mai multe proiecte (preconizări) ca (de ex) desen, grafică la computer, tehnici tradiţionale în grafică, fotografie modernă, imagine digitală, publicaţii editoriale (editarea şi tpărirea), expoziţii tradiţionale şi virtuale de grafică şi arhitectură, tendinţe noi în caricatura modernă.

marți, 11 mai 2010

CARTEA & LECTURA – CALEA SPRE ÎNŢELEPCIUNE

Tatiana.ŞATRAVCA
şef oficiu, Filiala “Târgu-Mureş”


“Copiii sunt atraşi de frumuseţe,
pentru că ei înşişi sunt frumoşi”

H. de Balzac

În pofida faptului, că astăzi Internetul, calculatorul au devenit o necesitate şi chiar o pasiune a multora, activitatea bibliotecii “Târgu-Mureş” este orientată spre promovarea cărţii şi lecturii. Cartea este calea cea mai acesibilă, cea mai apropiată de sufletul omului, spre cunoaşterea lumii, a Universului. Cartea este “un mijloc de alinare a sufletului”, iar biblioteca e o “comoară a leacurilor pentru suflet” - spunea regele Tebei. În scopul de a consolida, a suscita interesul copiilor pentru lectură, un rol deosebit îl are abilitatea şi fantezia bibliotecarului. Relaţia lectură-copil nu se dezvăluie pe moment, deşi copilul este uşor de impresionat – ea se cristalizează în timp, pe măsura înţelegerii operei literare. Pentru început este vorba doar de o reacţie spontană la lectură şi nu de gustul propriu-zis a copilului. De aceea, lectura trebuie îndrumată spe acele cărţi care le sunt accesibile şi folositoare.

Biblioteca noastră oferă fără restricţii, oportunităţi de instruire şi loisir printr-un spectru larg de servicii de promovare şi reabilitare a lecturii la copii prin diverse programe şi activităţi culturale. Lectura cărţilor îmbinată cu aceste servicii culturale stimulează trăirile afective ale copiilor, contribuie la educaţia morală şi estetică a acestora, educându-le gustul pentru adevăr, bine şi frumos.

În perioada 22.04 – 29.04 am invitat micii cititori să participe la tradiţionala săptămână “Sărbătoarea literaturii pentru copii”. În cadrul activităţii copiii au avut frumoasa ocazie să călătorească în lumea cărţilor, să participe la un şir de activităţi de promovare a cărţii şi lecturii. Mesajul sărbătorii: Fiecare copil pe care-l instruim prin carte şi lectură este un om pe care-l câştigăm.

“Ora poveştilor”, cel mai miraculos program al copiilor, activează micii cititori, influenţează dezvoltarea personalităţii lor, contribuie la formarea propriei concepţii despre lume şi valorile umane. 69 de copii curioşi au călătorit în fascinanta lume a poveştilor: Fraţii Grimm “Tom degeţel”, “Povestea norocului”, “Lăcomia omenească”.

La Ora de lectură a povestirii “Nucul cu o singură nucă” scrisă de I. Filip copiii au participat la un joc împreună cu autorul, au savurat clipe minunate împreună cu eroul - Titi în Împărăţia Rădăcinilor. Povestirea i-a îndemnat pe copii să fie harnici, să ştie a preţui munca celor din jur şi să crească buni prieteni ai naturii.

De mare succes s-a bucurat prezentarea cărţii “Ocolul Pământului în 80 poveşti” la care au participat a 30 elevi ai clasei I-a de la liceul “L. Blaga”. Copiii imaginar au călătorit în jurul Pământului cu numeroasele imagini spectaculoase a celor 80 poveşti adunate din întreaga lume. Povestirile anecdotice de pe toate continentele cu personajele sale, cu faptele bune sau rele au îndemnat cititorii la lectura cărţilor - cea mai preţioasă comoară.

Desfăşurarea Concursului de desene a avut priză la micii cititori. Cele 34 lucrări expuse pe parcursul întregii săptămâni au trezit un interes aparte în rândurile participanţilor. Copiii au admirat desenele pe diverse teme: farmecul naturii; cartea – prietenul sicer al omului; în lumea cosmosului, eroii din poveşti şi au decis cine vor fi norocoşii câştigători ai concursului. Cele mai reuşite desene au fost premiate şi trimise la editura “Brăduţ” din Târgu-Mureş pentru ilustrarea Calendarelor de Buzunar – 2011.

Pe parcursul întregii săptămâni am organizat Zile de informare, lecţii bibliografice, consultaţii individuale şi în grup pe diverse teme în scopul instruirii copiilor pentru a naviga cu uşurinţă în valoroasa colecţie a bibliotecii expuse accesului liber şi pentru a înlătura dificultăţile în căutarea cărţii solicitate.

De bun augur au fost vizitele colective în bibliotecă. Oaspeţi dragi au fost elevii claselor I-a de la liceul “Ion Creangă” însoţiţi de învăţători şi de şefa catedrei “Clasele Primare”, Adela Şerbuşca. Am urmărit cu mare satisfacţie cum copiii erau impresionaţi de ambianţa generală, de numărul mare de cărţi frumoase şi viu colorate. O surpriză plăcută a fost întâlnirea cu scriitorul Vladimir Beşleagă, care a prezentat cu mare satisfacţie cartea sa pentru copii “Dirimaga”. Prin această minunată lucrare autorul a invitat copiii la un dialog despre Frumos şi Urât, Bine şi Rău, Adevăr şi Minciună. Copiii au fost foarte activi şi curioşi să afle cât mai multe despre sufletistul Vladimir Beşleagă. Zeci de întrebări l-au facut pe scriitor să-şi amintească despre copilăria sa, despre timpurile grele suportate, despre primele încercări în literatură şi a vorbit cu drag despre proiectele sale.

În cadrul săptămânii am organizat o masă rotundă profesională cu bibliotecara şi profesori de la Liceul Teoretic “Ion Creangă” la care s-a vorbit despre importanţa cărţii şi bibliotecii în viaţa copiilor.

Săptămâna “Sărbătoarea literaturii pentru copii” a avut un impact pozitiv. Activităţile atractive au antrenat 377 copii, dintre care 51 au devenit cititori noi ai bibliotecii. Ne-am făcut prieteni interesaţi de carte şi lectură, am reuşit să ne atingem scopul: promovarea imaginii bibliotecii în sect. Râşcani, reabilitarea lecturii la copii, insuflarea dragostei faţă de carte şi lectură prin învăţătura scriitorului A. Tolstoi: “Cartea bună e ca şi o conversaţie cu un om deştept”.







vineri, 7 mai 2010

O TRADIŢIE DE ZIUA EUROPEI

Tamara MALANEŢCHI,
şef oficiu, Filiala „Alba Iulia”

A devenit deja o tradiţie în activitatea Filialei „Alba Iulia” să promoveze şi să sărbătorească Ziua Europei, Ziua Păcii. Dorim să ne împărtăşim din bucuria şi satisfacţia pe care am avut-o omagiind acest eveniment de astă dată. La sediul bibliotecii am avut ca oaspeţi elevi de la Şcoala primară-grădiniţă nr 16 din sectorul Buiucani. „Vrem Pace. Linişte. Înţelegere. Vrem în Europa!” Acest mesaj a fost pecetluit cu drag pe fluturaşii-porumbei, lucraţi cu multă grijă de către copii. Porumbeii-fluturaşi şi-au luat zborul de la Biblioteca "Alba Iulia", ducând cu sine dorinţa de Pace şi Înţelegere. Au poposit la copiii de la Şcoala auxiliară nr 7, mai apoi i-au vizitat pe cei de la Liceul cu Profil Tehnologic pentru Copiii cu Vederea Slabă, din Chişinău.
Cu toţii am discutat despre lumea în care trăim. Ne-am dorit Linişte, Pace şi Înţelegere. Am recitat versuri despre Pace. Am citit mesajele imprimate pe hulubaşii-porumbei, pe care le-am completat cu noi gânduri despre Prietenie şi Toleranţă. Cu multă satisfacţie fiecare dintre elevi şi-a făcut auzit mesajul citindu-l în voce.
Copiii de la Şcoala auxiliară nr. 7 au venit în susţinerea ideii cu un moment mai special – au recitat în cor versurile lui Grigore Vieru "Mama pâine albă coace". Cu toţii împreună am făcut o alegere: am ales Viaţa! Am ales Pacea! Prietenia! Toleranţa!

joi, 6 mai 2010

PAUL MIHNEA – MONAH AL POEZIEI


Parascovia ONCIU,
director, Filiala “Transilvania”

La sfârşit de prier Biblioteca “Transilvania” a găzduit Salonul de lectură Ceaiul de la ora patru.
Acest proiect este o colaborare de lungă durată dintre Liceul “Gaudeamus” şi Biblioteca “Transilvania”. Termenul de implimentare a proiectului este: 15. 12. 2009 – 15.05.2010.
Ne-am propus să atragem tineretul la lectură, spre adevăratele valori ale literaturii, realizând dezbateri, recitaluri de poezie clasică şi modernă, întâlniri cu diverse personalităţi ale literaturii şi culturii, făcând din lectură o tradiţie. Deviza Salonului de lectură "Ceaiul de la ora patru" este: de citit o poezie în fiecare seară.


Inaugurarea a avut loc pe 15 decembrie 2009 cu sonetele Marilor poeţi F. Petrarca, M. Eminescu, A. Suceveanu. Am propus publicului diferite teme de discuţii pe marginea operelor: Ion luca Caragiale, Grigore Vieru -75 de ani de la naştere, A. Mateevici, G. Bacovia, L. Blaga. O şedinţă aparte îi revine activităţii de redescoperire a marelui poet sonetist, Paul Mihnea, care a fost dat uitării – un mare scriitor necunoscut. Pentru a familiariza liceenii cu opera esculapului-inventator Paul Mihnea, ce-şi altoieşte propriului suflet rădăcinile copacilor, am adunat informaţii despre viaţă si activitatea măriei sale, am gasit carţile necesare din fondurile BM “B.P. Hasdeu”şi Bibliotecii de carte evreiască “Iţic Mangher”, expunându-le la expoziţia de carte cu titlul “Paul Mihnea – poet de esenţă modernistă”, fotogaleria “Paul Mihnea –un poet al emoţiilor fix” a ilucidat etapele vieţii asestui sonetist extraordinar.


Invitaţi de onoare au fost: academicianul Mihai Cimpoi, savantul, filozoful Teodor Magder, un bun prieten al lui Paul Mihnea, scriitorul Vladimir Beşleagă, ziaristul Nicolaie Roibu, actriţa emerită Ninela Caranfil, directoarea Liceului “Gaudeamus”, Zinaida Gangan, profesoarele Tatiana Doibani, Valentina Curechi, Eudochia Costiuc. Preşedinta salonului literar “Ceaiul de la ora patru”, Alexandra Tănase a moderat cu iscusinţă acestă activitate.
Academicianul Mihai Cimpoi a dezvăluit circumstanţele şi tangenţile personale cu ale lui Paul Mihnea, menţionând faptul,că satele de baştină ale ambilor sunt vecine. Cernăuţul l-a gazdui pe P. Mihnea, tot acolo îi apare prima carte de versuri,cultivând modul intelectual al liricii. A cunoscut mai multe limbi. Ca poet avea o sensibilitate deosebită,se iubea pe sine prin poezie.
Scriitorul Vladimir Beşleagă a prezentat detaliat opera poetului, aducând şapte cărţi din biblioteca mariei sale, remarcând faptul că a vrut să pătrundă în enigma Paul Mihnea prin cercetarea detaliată a operei integrale “Bat în miezul veacului curanţii”, “Lumina ochilor mei”, “Orgă codrului”, “Galerie cu autoportret”, “Hinger şi demiurg”, “Coroana de coroane”. “Grădinarul” ocupă un loc aparte în creaţia poetului prin metafora esenţială, născut în mediul rural este alături de natură, rădacina pomului. În anii 60 -70 poetul este intr-o perioadă de criză, impulsurile din interior îl macină este nevoit să recurgeă la poezia despre mamă,vecini, negustori,cerşetori cumpărători,scrie o serie de poezii biografice. A recurs şi la traduceri din franceză, germană, latină rusă P. Valeri, P. Varlen, I. Vergiliu, Iu.Lermontov, N. Necrasov, A. Bloc.
Savantul şi filozoful Teodor Magder a venit să spună despre copilăria, viaţa şi activitatea literară a poetului remarcând esenţialul: având o sesibilitate deosebită, el nu făcea politică, dar o simţea, a scris cu caractere larine, a fost un bun român. Ziaristul Nicolaie Roibu avea să spună despre interviul dumisale cu soţia poetului Roza Mihnea,care a povestit despre viata grea si în sărăcie pe care a dus-o, despre Moldova şi primele impresii. Paul era un bun strateg, ştia cum să convingă, cum sa-i fie publicate versurile, recurgea la diferite găselniţe numai să apară, să fie publicat.
Liceenii au prezentat un recital pe marginea creaţiei literare. Actriţa Ninela Caranfil a apreciat mult faptul, că liceenii au măiestria declamării, au fost bine orientaţi în alegerea textelor, se vede lucrul bunei profesoare Alexandra Tănase. Ninela Caranfil a fost cireşica de pe tort declamând poeziile “Origine”, “Copacii”, “Menire”, “Acasă”.

luni, 3 mai 2010

VLADIMIR BEŞLEAGĂ, UN ÎNVĂŢĂTOR AL COPIILOR


Lina IFTODI,
şef oficiu, Filiala “Târgu-Mureş”


Naşterea unei cărţi este un eveniment important în viaţa culturală. La 29 aprilie renumitul scriitor Vladimir Beşleagă a fost invitat la bibliotecă cu ocazia lansării cărţii sale “Dirimaga”, ilustrată de Olga Cazacu şi care a vazut lumina zilei la prestigioasa editură Prut Internaţional în anul 2009. Scriitorul cu mult drag a adunat în în jurul său 35 copii frumoşi şi dornici de a cunoaşte cât mai mult. Frumoasa culegere propune micilor cititori povestirile: Zbânţuilă, Băiatul şi fetiţa la joacă, Pălăria lui Sofronie, Tatăl şi fiul, Dirimaga.

Pentru a face mai interesantă şi mai atractivă această lansare, Vladimir Beşleagă cu cîteva zile înainte a pus la dispoziţia copiilor cartea sa spre lectură. Participanţii, harnicii elevi din cl. I-a de la Liceul Teoretic “Ion Creangă” cu mare plăcere au citit această cărţulie şi au fost foarte activi în timpul întîlnirii cu autorul. Vladimir Beşleagă a fost inundat cu zeci de întrebări: De ce se numeşte cartea Dirimaga ? Ce înseamnă cuvintele: lilică, lipică, firică ? Care-i povestioara preferată ? Care povestioară o consideraţi mai reuşită şi de ce ?

Sufletistul scriitor a povestit copiilor cazul, că cu 5-7 ani în urmă un prieten i-a propus un calculator pentru lucru. În timpul cînd foarte încordat culegea neastâmpăratele litere de pe tastatură, un ţânţar I s-a aşezat pe o ureche şi i-a şoptit cuvântul “Dirimaga”. Atunci Vladimir Beşleagă imediat a dat denumirea de Dirimaga la o povestioară, pe care îndată a şi scris-o. Titlul cărţuliei a fost cel şoptit de ţânţar – Dirimaga, care (nu) înseamnă...nimic.

Povestirea Zbânţuilă, o întâmplare din viaţa autorului, întruchipată prin chipul unui motănaş a trezit un interes deosebit la copii. Băiatul şi fetiţa la joacă este povestioara preferată a autorului şi care are o învăţătură sfântă pentru copii: daca omul în copilărie este blând şi bun, atunci viaţa lui va fi mai uşoară şi mai frumoasă.

Prin aceste fraze Vladimir Beşleagă îi îndeamnă pe copii, să fie buni la suflet, harnici, cuminţi, să respecte şi să ajute bătrânii. Atunci ei vor creşte oameni mari şi vor face lucruri mari.

Autorul cărţii a răspuns şi la alte întrebări: Câte povestiri aţi scris şi când aţi început să scrieţi ? Cum se naşte ideea unei cărţi ? De ce aţi vrut să scrieţi povestiri pentru copii ? Aveţi un animal acasă ?

La finalul întâlnirii Vladimir Beşleagă a rugat fiecare copil, să lectureze câte un fragment din povestioara preferată a cărţii, astfel organizând un concurs – cea mai expresivă lectură, învingători au primit în dar cartea “Dirimaga”.

Prin cartea “Dirimaga” Vladimir Beşlagă i-a invitat pe copii la un dialog despre Frumos şi Urât, Bine şi Rău, Adevăr şi Minciună, i-a îndemnat ca să iubească cartea şi lectura, dându-le şi unele sfaturi utile: orice lucru pe care-l începi, trebuie bine gândit, fiecare om trebuie să facă ceva de folos în viaţă.





O REÂNTÂLNIRE CU PRIETENII ÎN SĂPTĂMÂNA UŞILOR DESCHISE LA FILIAIA AL. DONICI

Nina VOLOŞENCO,
şef oficiu, Filiala "Alexandru Donici”

Pe parcursul întregii săptămâni 26-30 aprilie, pentru numeroase colective de elevi şi preşcolari din instituţiile din preajma bibliotecii au fost organizate excursii în cadrul cărora au fost prezentate serviciile şi activităţile culturale, inclusiv cele electronice prin intermediul blogurilor filialei şi B M „B. P. Hasdeu”. Utilizatorii au avut posibilitate de a admira un frumos vernisaj de pictură organizat cu ajutorul pictorului Mihail Terentiev, peisaje cu tematica: "Să admirăm măreţia naturii".
O surpriză deosebit de plăcută ne-au făcut-o micii artişi din clasa a II-a Gimnagiului cu profil teatral "Ion Luca Caragiale", care au venit la Lansarea" Săptămânii Uşilor Deschise" cu un frumos spectacol teatralizat "Pupăza din Tei" de Ion Creangă. Talentaţii copii, îndrumaţi de învăţătoarea lor Ana Sârbu şi profesoara de actorie Mariana Grati, au concentrat la maximum atenţia spectatorilor şi le-au dat o adevărată lecţie de umor.
Tot cei de la Gimnaziul sus numit au prezentat un al doilea spectacol, şi anume "În palatul lui Polonic Împăratul" de Iuliu Raţiu. Un spectacol cu eroi deosebiţi, unde Polonicul e Împărat, Strecurătoarea - mireasă, şi toate celelalte tacâmuri asistă până la urmă la o frumoasă nuntă.
Am organizat două concursuri: Concurs literar - artistic "Dedicaţie lui Grigore Vieru", având ca învingători pe Mariana Lupaşcu de la Gimnaziul "Ion Luca Caragiale", Cristina Veremciuc şi Alexandrina Druţă de la Liceul Teoretic "Ion Creangă". Concursul de desen "Natura -prietena mea" cu talentaţii copii Vanesa Hraban de la Gimnaziul "Ion Luca Caragiale" , Madlen Istrati de la Liceul "Ştefan Cel Mare" şi Silviu Vicol de la Liceul "M. Kogălniceanu".
Am avut două lansări de carte: "Împreună cu Binuţu" de Nina Slutu-Soroceanu, carte despre prietenia dintre fraţi. Elevii din clasa a III-a Liceul "Ion Creangă" împreună cu învăţătoarea Lora Cocârlă au venit la întâlnirea cu autoarea cărţii cu foarte multe proverbe şi zicători despre prietenie pe care le-au şi comentat. Ei au povestit despre relaţiile lor de prietenie cu frăţiorii şi verişorii lor mai mici. Au vorbit despre eroii cărţii şi desre peripeţiile în care au fost implicaţi cei doi fraţi, personaje din carte. Au transmis autoarei câte un mesaj mic scris de ei.
Alina Odgon, precum şi sciitoarea mai sus numită sînt la a doua lansare la noi. Ea, Alina şi-a lansat anul trecut primul său roman "Sare dulce", care are foarte mulţi admiratori în rândul cititorilor noştri, care au aşteptat şi a doua ei lansare cu nuvela "Ochii Ellei" .
Ella- eroina principală a cărţii, o tânără, care păşeşte în lumea celor adulţi, o lume imprevizibilă şi plină de incertitudini, în care nu-şi vede rostul său, face ades nişte paşi greşiţi, pe alocuri stă la un dialog lăuntric cu sine înseşi. Autoarea arată calea ei greşită prin rezultatul acţiunilor ei, dând de înţeles, că întotdeauna există o corectă dacă îţi doreşti cu adevărat....
O frumoasă serată cu genericul "Grigore Vieru - poetul demnităţii noastre" a fost susţinută de preşcolarii de la Grădiniţa "Ţândărică", educator Minodora Popescu, care au recitat poezii şi elevi din clasa a VI-a de la Liceul "Ion Creangă", diriginte Ludmila Caşu, care au prezentat atât recitaluri de poezii din creaţia poetului, cât şi dedicaţii personale.Tot ei au fost acei, care au interpretat cântece pe versurille lui Grigore Vieru, la unele piese fiind autor de melodii însăşi profesorul lor de educaţie muzicală Ştefan Andronic, în trecut un bun prieten al marelui poet.
În Centru de reabilitare socială "Casa Gavroche" am lansat Program "Chişinăul citesc o carte" cu lecturi din cartea lui Ion Hadârcă "Grăuncioare de lumină”. Tot copiilor din centru le-am adus în dar câte un exemplar al cărţii -surpriză de la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret "Melcii nu citesc ziare" de Ianoş Ţurcanu.
"Ora poveştilor" a fost mai interesantă datorită copiilor din clubului teatral "Gogoaşa", care au prezentat picilor de la Grădiniţa "Ţândărică" spectacolul "Cei Trei Purceluşi".
Elevii clasei întâi de la Gimnaziul "Ion Luca Caragiale" au confecţionat în şedinţa atelierului de creaţie "Origami" lalele, pe care le-am dăruit copiilor de la "Casa Gavroche".