sâmbătă, 31 iulie 2010

OAMENII - BRANDUL BIBLIOTECII MUNICIPALE "B.P. HASDEU": GALINA NEAMŢU

Persoană productivă şi eficientă în munca sa de zi cu zi. Ca Bibliotecar principal, a depus prima temelie la constituirea catalogului electronic în Sistemul Informaţional de Gestiune a Activităţii BM (SIGA), apoi şi la redactarea vedetelor de subiect; responsabilă de activitatea cu cataloage. Colegele susţin, că e un specialist bun în domeniu; oferă consultaţii şi recomandări referitor la catalogul electronic.


O problemă de care se lovesc bibliotecarii - structurarea informaţiei – sunt foarte multe lucruri de citit şi de integrat într-un model coerent al catalogului electronic şi nu e tocmai uşor să-ţi fabrici o hartă cu toate elementele care trebuie lucrate, iar doamna Galina tocmai asta face, o harta a dezvoltării profesionale. Acesta este punctul forte al ei, după ce ai ascultat explicaţii sau consultaţii în domeniu, îţi dai seama fără urmă de îndoială că vei putea să te apuci de treabă, având alături un specialist impecabil. De când lucrează în reţeaua BM “B.P. Hasdeu”, doar lucruri bune s-au întâmplat în viaţă. A cunoscut oameni de excepţie, care au împărtăşit cu ea experienţe uimitoare, fiecare lăsând ceva valoros în sufletul ei.

Acum, la 60 de ani, viaţa vine să completeze, să mai propulseze un pas spre desăvârşire spirituală. Felicitări pentru tot ce a realizat! Multe bucurii pentru reuşite, multe aprecieri pentru că ajută lumea din jurul ei sa se dezvolte profesional şi să-şi descopere fiecare potenţialul ascuns şi cu atât mai mult că oferă vieţii o nouă perspectivă, aceea a optimismului într-o ţară total negativistă. Viaţa a fost dură cu ea, însă a reuşit să-şi găsească drumul care a confirmat-o şi a condus-o în fiecare zi spre o Personalitate. Să-i multumim pentru rezistenţa indulgenţă, pentru inteligenţa, pentru sprijin şi calea, pe care ea, Galina Neamţu, o veritabilă adeptă a dreptăţii, dar şi cu o fire cumpătată, cu o discreţie inocentă, cu o incursiune în interiorul nostru, ni le-a indicat, mai cu seama, atunci, când eşti rătăcit în gânduri şi drumuri... Mai are multe vise de urmat şi de implinit, să-i dorim Sănătate, Fericire pentru şansa pe care i-a dat-o Divinitatea, să meargă înainte ca o Personalitate adevărată!

Svetlana VIZITIU

marți, 27 iulie 2010

ПОСЛЕДНИЙ «ВОЗРОЖДЕНЕЦ» БОЛГАРСКОЙ КУЛЬТУРЫ

Неля МУРАШОВА,
зав. филиала «Христо Ботев»

В рамках программы «Диалог культур», по которой второй год работает наша библиотека, мы широко отмечаем юбилеи выдающихся деятелей культуры Молдовы и Болгарии.

27 июня этого года исполняется 160 лет со дня рождения замечательного болгарского писателя Ивана Вазова, писателя большого национального масштаба. Никто в болгарской литературе не воплотил более могуче, более полно и эмоционально национальную судьбу болгарского народа, чем это сделал Иван Вазов.

Он родился 27 июня 1850 года в эпоху турецкого владычества в маленьком городке Сопоте, находящемся в центральной части Болгарии.

Чувство долга перед своим народом и своей Родиной, которое руководило поведением целого поколения болгар перед Освобождением (1878 г.), естественно, стало жизненным и творческим кредо Ивана Вазова.

Годы, в которые он живет и творит, разделены одним исключительным событием – освобождением от турецкого ига. 1878 год оказался тем порогом, через который целый народ перешагнул из одной эпохи в другую. То было время глубоких общественных сдвигов, сильных драматических конфликтов. С другой стороны, после долгожданного Освобождения Иван Вазов наблюдал быстрое крушение многих чаяний периода освободительной борьбы, падение нравственных норм. Это не могло не отозваться и в душе поэта, и в его творчестве.

Иван Вазов – писатель с подчеркнуто широким творческим диапазоном – стихотворения, рассказы, повести, романы, очерки, драмы. Творчество Вазова выражает идеологию и этапы развития болгарской буржуазии после освободительной войны. В этом отношении очень характерны его лирические произведения: сборник стихов «Тъгите на България» – отражает предосвободительный период; «Освобождение» – освобождение Болгарии; «Сливница» – победу болгарской армии и поражение сербов; «Под гръма на пободите» – победу болгарского оружия в балканской войне; «Песен за Македония» и «Нови екове»  – победный марш болгарской армии в Первой мировой войне. В рассказах «Травиата», «Сладкодумен гост на държавната трапеза», «Тъмен герой», «От ралото до урата», повесть «Кардашев на лов» Вазов осмеивает «новую элиту», «грязную пену, которая выплыла на верх общества». В 1883 году, через 5 лет после освобождения, Вазов пишет «Эпопею про забытых» (Епопея на забравените) – про героев национальной борьбы, которых новая элита быстро забыла. В романе «Наша родня» писатель отразил жизнь болгарского народа 1860-х, когда во мраке политической ночи освободительная идея мерцала, как далёкая звезда. Роман «Под игом» является отражением бурной освободительной эпохи борьбы болгарского народа против турецкого владычества. Сюжет романа – разгром средногорского восстания 1876 года. Вазову в этом произведении удалось нарисовать яркую картину жизни Болгарии в доосвободительную эпоху; он здесь изобразил как представителей революционного и эволюционного крыла в революционном движении, так и взаимоотношения различных классовых групп. В романе «Новая земля» Вазов изображает жизнь освобождённой уже Болгарии. Здесь нашла отражение борьба организовавшихся политических групп: консерваторов-русофилов и либералов-русофобов. Из драматических произведений Вазова известны: «Хъшове», «Към пропаст», «Борислав». Изобилующие рядом неоправданных сценических эффектов, они малохудожественны, и их значение только в том, что они являются первыми драматическими произведениями в болгарской литературе. Определённым этапом в развитии болгарской литературы являются эпические и лирические произведения Вазова, и в этом его большая литературно-историческая заслуга. Значение Вазова заключается ещё и в том, что он обогатил болгарский язык в лексическом и эвфоническом отношении.

К юбилею классика болгарской литературы наша библиотека организовала разнообразные культурно-массовые мероприятия, как для взрослых, так и для детей.

Одно из заседаний детского клуба «Гиацинт» – «Мама, ты Родина моя!» – было посвящено образу матери в творчестве Ивана Вазова и Григоре Виеру.

В мае в болгарском теоретическом лицее «Васил Левски» проведен конкурс-речитал «Аз съм българче» (Я – болгарин) по стихам И. Вазова.

С клубом поклонников болгарской культуры «Болгарика» мы готовим литературный вечер «Последний возрожденец», который состоится в конце июня, накануне юбилея писателя и на который мы приглашаем всех желающих.

До конца жизни Вазов остался верен обету, данному в начале творческого пути, – служить своему народу и своей Родине.

Поэтому в конце жизни у него было основание испытывать чувство исполненного долга и сказать:

«Спокойно смотрю я в будущее.

Болгария, я все тебе отдал.

Душу, сердце, любовь, сияние небесное

От тебя принятые – вернул их в песнях.»

В этих словах отражается личность великого болгарского писателя – достойного сына своего времени, поэтического рыцаря всепоглощающей любви к своей родине – Болгарии.

miercuri, 21 iulie 2010

LECTURA ÎN FAMILIE

Ecaterina NEDZELSCHI, şef filală, Filiala „A. Mickiewicz”

Calea spre carte şi lectură, dragostea de a asculta poezii, o poveste spusă de mama, bunica sau bunelul vine, desigur, din familie. De la părinţi aude copilul „Tăpuşele”, cântece de leagăn, texte folclorice potrivite vârstei. Cu nostalgie îmi aduc aminte cum ne citea mama, mie şi surorii mele mai mici, cărţuliile „Mu-Mu” de I. Turghenev, „Cozette” de V. Hugo, poveşti găsite în biblioteca sătească. Eram împreună, ascultam cu mare atenţie, emoţionate, trăiam aceleaşi sentimente cu personajele din carte.

Renaşterea tradiţiei de a citi copiilor în familii, în grădiniţe de copii, la tabăra de vară, a fost un proiect al Poloniei lansat încă în anul 2001.Sloganul „Să-i citim cu voce tare copilului nostru 20 de minute pe zi în fiecare zi” afirmă că lectura de la vârsta fragedă dezvoltă vocabularul, imaginaţia, memoria şi legătura sufletească între mamă şi copil. În această campanie se pot implica şi educatorii, profesorii, bibliotecarii – cei care sînt aproape de carte şi copil.

Programele „Lecturile Verii” şi „Ora Poveştilor” realizate de filialele BM „B.P. Hasdeu” apropie de carte cititorii de diferite vârste. În Filiala „A. Mickiewicz” la secţia copii sunt înregistrate circa 50 de familii cu 2-3 copii – preşcolari şi elevi din ciclul primar. Atraşi de minunatele cărţi pentru copii în limba română, rusă şi polonă, multe familii frecventează biblioteca.

Pentru a promova literatura pentru vârsta cuprinsă între 2-7 ani, Filiala „A. Mickiewicz” a organizat Ziua de Informare „Lectura în familie" la data de 21.07.2010.

În programul zilei:

1. Expoziţie de cărţi pentru pici „Prietena mea, cartea”

2. Liste de recomandare pentru părinţi şi educatori (2):

1) Învaţă de mititel şi ţi-a fi mai uşurel (2-5 ani)

2) Tata, mama , lumea-ntreagă la portiţa mea cea dragă (5-7 ani)

3. Excursie în bibliotecă a educatorilor de la grădiniţele 6, 59

4. Ora Poveştii „Povest΄ o glupom myšonke», grădiniţa nr. 23 (rusă)

La expoziţii au fost prezentate 39 cărţi din cele mai noi, viu colorate, bine copertate, cu litere mari şi desene minunate. În timpul zilei secţia copii a fost vizitată de 12 educatori cu 1-2 copii. Părinţii au primit consultaţii despre cărţi destinate copiilor diferitor vîrste: seria „Kroha”, "Citaem s Mamoi", "Poveştile bunicuţei”, Învaţă literele”, "Knižka-malyška". Părinţilor le-am propus culegeri: „Literatura pentru copii”, „Poeniţa Copilăriei”, „Creşte-n casă scump odor (nr. 1, 2, 3), cărţile scriitorilor pentru copii. Educatorii grădiniţelor, care au vizitat biblioteca în cursul zilei, şi-au ales cărţi pentru activităţi cu copiii.

În cursul zilei biblioteca a fost vizitată de 125 utilizatori, împrumutul de carte fiind – 462, din care 157 – la secţia copii.

Sperăm ca străduinţa bibliotecarilor de a promova cărţile pentru lectura în familie va avea un impact pozitiv: deprinderea de a citi cu părinţii zilnic, dorinţa de a vizita biblioteca, de a-şi alege cartea de sinestătător , de a se întîlni cu semenii.

Împreună cu părinţii vom educa copii culţi, deştepţi, pasionaţi de lectură, creativi. Să-i ajutăm de mici în realizarea dreptului de a citi, învăţa, a se informa.

 

joi, 15 iulie 2010

IUNIE - LUNA EXCURSIILOR ÎMPREUNĂ CU BIBLIOTECA "ALBA IULIA"

Eugenia PLĂMĂDEALĂ,  şef oficiu,
Filiala „Alba Iulia”

Pe parcursul lunii iunie, 2010 în incinta Bibliotecii "Alba Iulia" a avut loc Tabăra de Lectură şi Agrement. Au participat toţi doritorii din regiune, dar şi din alte sectoare ale oraşului. Ei au participat la activităţile propuse de bibliotecari, au fost însoţiţi în excursii, dar nu au lipsit nici jocurile, fie în curtea bibliotecii, fie în sală.

Excursii la Biblioteca Picilor, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie a Moldovei, Aleea Clasicilor, Cimitirul Central de pe strada Armenească, Parcul "Dendrarium", au fost doar câteva locuri pe care au reuşit să le viziteze copii. Copiii au rămas foarte mulţumiţi de programul ce le-a fost propus în cadrul Taberei. Bine echipaţi cu chipiuri, ghiozdane şi multă energie, erau gata întotdeauna să plece la drum, să descopere lucruri frumoase şi interesante.

Excursiile din cadrul Taberei de Lectură şi Agrement de la Biblioteca „Alba Iulia” erau momentele mult-aşteptate de către copii. De fiecare dată vizitau locuri noi, interesante, inedite, chiar dacă nu erau pentru prima oară, totuşi împreună cu gaşca aceste evenimente şi locuri deveneau altfel, îmbrăcau altă alură. Să ne cunoaştem oraşul în câteva zile de excursie este imposibil, de accea am fost nevoiţi să selectăm doar câteva locuri unde să mergem. Celelalte rămân pentru vara viitoare, sau pentru excursiile cu familia, prietenii, dar cum au afirmat şi ei „nu o să fie atât de interesant”.

Prima excursie am iniţiat-o într-o zi de vineri, după amiază. Ne-am oprit în centrul oraşului. Am admirat clădirea falnică a Sălii cu Orgă, Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” şi statuia din scuarul de alături. Am trecut apoi pe lângă clădirea Primăriei. Am urcat spre biserica Sf. Pantelemon. Ne-am continuat drumul pe lângă Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie a Moldovei, prin Grădina Publică “Ştefan cel Mare”, pe Aleea Clasicilor, unde am admirat busturile diferitor poeţi, prozatori şi oameni de artă. La bustul lui Grigore Vieru ne-am oprit mai mult. Acolo am cântat, am recitat versuri şi am făcut un flash-mob. La bustul lui Mihai Eminescu la fel i-am spus cuvinte de laudă, am recitat poezii. Am văzut Casa Guvernului, Clădirea Parlamentului, Clădirea Preşedinţiei şi Teatrul de Operă şi Balet. Astfel, într-o obişnuită zi de vineri, după-amiază, am vizitat centrul oraşului nostru unde se află majoritatea clădirilor şi monumentelor importante ale capitalei.

Altă excursie a fost la cimitirul de pe strada Armenească. Acolo pentru prima oară am văzut mormintele unde se odihnesc pe vecie mulţi poeţi, actori, oameni de artă şi artişti emeriţi ai Republicii Moldova. Educatoarele noastre ne-au povestit multe lucruri interesante despre fiecare din ei. De acolo ne-am îndreptat spre Muzeul de Arte Plastice, pe care l-am vizitat. Am văzut icoane vechi, autoportretul sculptorului Al. Plămădeală şi câteva sculpturi din colecţia acestuia.

Înt-o altă zi de vară, după orele amiezii, copii Taberei de Lectură şi Agrement de la Biblioteca „Alba Iulia” au plecat în excursie în parcul Dendrarium. Pentru unii aceasta era prima lor vizită pentru alţii, deja o obişnuinţă, dar după cum afirmau de fiecare dată descopereau ceva nou. Chiar de cum au intrau s-au minunat de covorul de flori cu care începe parcul. Tare mult i-au impresionat designul floristic. Florile de diferite culori le-au ridicat moralul şi le-au afişat o stare de fericire pe feţe. După alte lucruri minunate pe care le-au văzut (nuferi, lacul, raţe, copaci neobişnuiţi), ne-am aşezat la umbră şi am jucat dame. Mai târziu ne-am jucat de-a „Raţele Împuşcate”, cei care nu doreau pur şi simplu şi-au scos cîte o carte şi au savurat din clipele minunate: Lecturi în aer liber. A fost foarte interesant şi de neuitat. Nina Moraru susţine că „Natura reprezintă un paradis pe pământ. Excursia la Dendrarium m-a ajutat să observ mai bine toate minunăţiile acestui paradis. Într-un mic lac se bronzau la soare nuferii albi şi galbeni, un oaspete zbura şi el prin apropiere, o libelulă albastră. Trandafirii albi, roşii şi roz încântau privirile admiratorilor. Copacii falnici şi înalţi, înconjuraţi de frunze, la tulpină împrăştiau umbră ba pe aici, ba pe acolo. Răţuştele din iazul străjuit de trestie se certau şi se lupta. Mamele lor le aduceau bucăţi mici de pâinică aruncată de copilaşi. Ziua în care am fost aproape de natura a fost nemaipomenită.”

În penultima zi de Tabără am fost în excursie la "Biblioteca Picilor de la unu la zece ani”, care este un serviciu al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creanga”. Biblioteca picilor a fost reamenajată cu sprijinul Institutului Suedez. Copiii au fost foarte entuziasmaţi de ceea ce au văzut acolo, o dovedesc de impresiile ce vor urma. După această minunată excursie au mers la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, unde la fel au văzut multe lucruri interesante.

IMPRESII:

Valentina Voloceai de 9 ani: "Mi-a plăcut foarte mult interiorul căsuţei care era acolo. Aici erau multe cărţi şi costume ale personajului suedez Pepi Ciorap Lung. Câteva fete ne-am îmbracat în costume şi ne-am jucat. A fost tare vesel. Mi-a plăcut mult această excursie".

Cristina Gorobivschi de şapte ani : "Mie mi-a plăcut căsuţa din lemn. M-am jucat mult în ea. Erau ceşculiţe, farfurioare, tacâmuri cu care ne-am imaginat că sunt adevărate. Le-am luat pe tavă şi îndemnam oaspeţii să servească. Mi-a plăcut foarte mult".

Sanda Cracan de 11ani: "Noi eri am fost la "Biblioteca picilor". Pe mine m-a impresionat tot chiar de cum am intrat. E un anturaj foarte plăcut. Mobilierul este nou, bogat şi tipic pentru vârsta copiilor. Parcă vii la joacă nu la bibliotecă. Asta contează cel mai mult. Mult m-a impresionat căsuţa din lemn. În ea încăpea multă lume".

Ionela Ceban de 12ani: "La "Biblioteca Picilor" a fost foarte interesant şi m-a faşcinat mult interiorul care era minunat, o căsuţă unde micile gospodine puteau să-şi arate artele culinare, iar băeţii să-şi arate poftele. Era o scenă unde vin micii actori, iar pe canapea stau cei ce sunt obosiţi sau cei care doresc să privescă spectacolul. Am observat cărţi neobişnuite".

Excursiile în grup contribuie la asimilarea noilor informaţii, învăţarea se produce mai rapid în situaţia când sînt adresate diverse întrebări.

joi, 8 iulie 2010

LECTURILE VERII LA BIBLIOTECA „ALBA IULIA” - O PLĂCERE COMUNĂ

Eugenia PLĂMĂDEALĂ,
şef oficiu, Filiala „Alba Iulia”

A devenit deja o tradiţie ca în fiecare vară la Filiala „Alba Iulia” să se desfăşoare programul „Lecturile Verii”, iniţiat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
Programul este destinat tuturor vârstelor: copii, tineri, adulţi.

Cu toate că se află abia la jumătate de cale, programul are un conţinut destul de bogat. În această vară, programului i s-a dat start la grădiniţa Nr. 185. Evenimentul a coincis cu lansarea de carte a educatoarei Diana Obadă-Bozianu, „Patru anotimpuri, Patru surori”. Alături au fost prezenţi şi alţi micuţi de la grădiniţele din cartier cu educatorii lor.

Începând cu a doua zi, elevii de la Tabăra de Lectură şi Agrement a Filialei „Alba Iulia”, elevii de la Tabăra de Vară de la Şcoala Nr. 16, membrii ONG-ului Carpe Diem, membrii Centrului Social de zi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, studenţii de la USM, ASEM, şi alţi utilizatori ai Bibliotecii "Alba Iulia", au fost informaţi cu activităţile literar-culturale care vor fi desfăşurate în cadrul programului. Aceştia, la rândul lor şi-au informat rudele, prietenii, vecinii, colegii despre acest program. Pe parcursul verii elevii vin cu liste recomandate de la instituţii de învăţământ. Suntem bucuroşi când ei acceptă propunerile bibliotecarului referitor şi la alte surse decât cele obligatorii.

De mare ajutor le-au folosit cititorilor expoziţiile. De exemplu „Farmacia verde pentru probleme de sănătate” constituie diverse cărţi, ziare, reviste, ediţii noi, mai vechi, care conţin sfaturi utile pentru îmbunătăţirea sănătăţii omului. Serialele cu informaţii din remediile naturiste sunt primele surse la care apelează utilizatorul atunci când intră în sala ediţiilor periodice.

Le fel de solicitate sunt şi expoziţiile „Lecturile verii: călătorii în lumea interioară” şi „Lecturile verii – o vacanţă împlinită”. Expoziţiile s-au făcut în urma rezultatelor sondajelor efectuate de bibliotecari pe un eşantion de 52 persoane.

În afară de expoziţii pe parcursul programului au avut loc prezentări de carte, ore de lectură, concursuri, spectacole literare, spectacole cu păpuşi, discuţii literare, iar momentele deosebite le-au constituit întâlnirile cu scriitorii Nicolae Dabija, Raisa Plăieşu. Activităţile culturale din cadrul programului "Lecturile verii" joacă un rol important asupra proceselor cognitive ale copiilor, dezvoltă imaginaţia, creativitatea, vorbirea coerentă şi cursivă, percepţia îi familiarizează cu noi elemente ale vieţii cotidiene.

duminică, 4 iulie 2010

MISS TABĂRĂ – 2010

Cristina BALANUŢA,
 bibliotecar,
 Filiala “Transilvania”
 

 Dacă o noapte de iunie ar putea vorbi, probabil că s-ar lăuda că ea a inventat dragostea. Dragostea reprezintă pentru ea bucuria copiilor. Ea anunţă culesul celor mai frumoase flori ale sufletului.
 
Tabăra de vară “Vino şi tu în lumea copilăriei alături de noi” de la Biblioteca “Transilvania” a încercat să cultive această valoare, dragostea faţă de tot ce este frumos şi nu numai, la fel bunătatea sufletului, curajul, respectul şi multe, multe alte valori.
 
Vacanţa a constituit mereu, ca orice timp liber, sursa unor dispute, conflicte în familie. Adesea părinţii vor ca cei mici să înveţe diferite lucruri, să continue să-şi facă teme, să citească, să scrie, să inveţe limbi străine, să nu ia vacanţa de la activităţile extraşcolare, ba chiar să înceapă manualele din anul care vine. Copiii se opun adesea şi mai ales cei care au oricum probleme cu temele, se simt disperaţi că nici măcar în vacanţă nu scapă. Pe de altă parte, să nu uităm că temele de vacanţă există şi atât învăţătorii cât şi profesorii îndeamnă copiii să scrie, să citească şi să facă diferite exerciţii pe timpul vacanţei. Aşadar trebuie să existe un timp în care copilul să lucreze pentru şcoală. În plus, lectura este una dintre preocupările cele mai placute şi mai folositoare în acelaşi timp. Astfel, datorită Taberei de vară “Vino şi tu în lumea copilăriei alături de noi” de la Biblioteca “Transilvania”, copii au reuşit să îmbine utilul cu plăcutul, pregătindu-se atât pentru viitorul an şcolar, dar în aceleşi timp distrându-se minunat. În cadrul taberii noastre au avut loc multiple activităţi de orientare, instruire a copiilor, precum şi multiple activităţi distractive, jocuri, întreceri, concursuri, ş.a. Pe parcursul acestei tabere de cultură şi agrement copiii au adunat destul de multe cunoştinţe pentru a putea păşi cu capul sus în noul an şcolar care vine. Aici ei au lecturat materia cerută de către profesori pentru noul an de învăţământ, aici ei şi-au îmbogăţit vocabularul, s-au odihnit şi relaxat deosebit.
 
Astfel, o zi perfectă de vară este atunci când soarele străluceşte, vântul adie, păsările cântă. La data de 30.06.2010 la Biblioteca “Transilvania” soarele a strălucit mai puternic, păsărelile au cântat mai melodios, fiidcă aici s-a desfăşurat concursul improvizat Miss Tabăra de vară - 2010.
 
Acest concurs a fost unul mult aşteptat de către copilaşii noştri de la tabără, dar şi de cei care nu au avut posibilitatea să frecventeze în acest an tabăra, dar au venit să-i admire pe boboceii noştri, fiind nişte spectatori minunaţi.
 
Miss tabără - 2010, a implicat o evaluare a celor care au frecventat tabăra, dar şi o totalizare a tuturor rezultatelor aduse de către copii în această perioadă.

 
Concursul Miss Tabăra a inclus patru probe care, au încercat să cuprindă cunoştinţe, creativitate, artă şi multe alte abilităţi ale celor care au frecventat tabăra, probele fiind:

 
Prezentarea - participanţii s-au prezentat printr-o poezie sau printr-un cântec care constituia creaţia lor proprie, obţinută la orele de creaţie proprie din cadrul taberii;
 
Cântecul – prin cântec copii şi-au exprimat tainele lăuntrice, emoţiile şi sentimentele personale. A fost o probă foarte emoţionantă. Copiii au interpretat cântecele dar au cântat şi Ia instrumente muzicale precum: pian, vioară, violoncel. Muzica provenită de la aceste instrumente a fost foarte profundă, foarte aproape de căldura acestor fiinţe nevinovate care zi de zi au dat dovadă de talent şi de sârguinţă.
 
Relaxarea nu este lenevie, sau a sta culcat pe iarbă într-o zi de vară, ascultând murmurul apei, sau privind norii navigând pe cer, relaxarea este atunci când te mişti, dansezi aşa cum s-au mişcat copilaşii la a treia probă.
 
Dansul – această probă a încins o adevărată veselie printre spectatori, dar şi printre cei din juriu creându-se o adevărată atmosferă de sărbătoare cu multe zâmbete, veselie şi multe, multe aplauze. Dansul ţigănesc, dansul lui Cearli Ceaplin şi dansul Salsa, au impresionat pe toţi cei adunaţi la această sărbătoare, părinţi, bunei, frăţiori şi surioare, colegi, prieteni, vecini şi mulţi alţii.
 
Proba finală a fost una foarte interesantă la fel ca şi toate cele din urmă, însă această probă a fost una care a încercat să scoată în evidenţă creativitatea, fantezia şi inginiozitatea participanţilor.
 
Defilarea costumelor create personal din diverse materii, mase plastic, politilenă, hârtie ş.a. au fost toate în parte destul de interesante şi foarte originale. Prin această probă copii şi-au demonstrat încă o dată capacităţile şi abilităţile lor creatoare.
 
În sfârşit şi momentul cel mai mult aşteptat dar şi cel mai emoţionant, aprecierea participanţilor, care a fost destul de complicată. Pe lângă toate, că copiii au fost foarte bine pregătiţi la toate probele, ei mai erau şi foarte buni prieteni între ei, ceea ce ne-a motivat să schimbăm principiile de apreciere, aceasta făcându-se mai întâi între ei înşişi, participanţii, după care juriul şi-a spus şi el punctul de vedere, astfel în final toţi au rămas împăcaţi şi foarte, foarte mulţumuţi. Tuturor participanţilor în final le-au fost înmânate diplome:
 pentru cea mai bună prezentare;
  • pentru cea mai reuşită creaţie proprie; 
  • pentru cel mai reuşit cîntec; 
  • pentru cel mai reuşit dans modern; 
  • pentru cea mai frumoasă şi graţioasă ţinută; 
  • pentru cea mai originală vestimentaţie;
 În aşa mod s-a desfăşurat concursul Miss Tabăra de Vară-2010, acesta fiind şi momentul de încheiere a Taberei de vară “Vino şi tu în lumea copilăriei alături de noi” ce s-a desfăşurat în cel mai mare imperiu al cititorului în care soarele nu apune nici o dată. Biblioteca Transilvania, aici soarele niciodată nu pleacă în nori. Sperăm cu siguranţă că, şi la anul care vine ne vom întâlni în aceiaşi formulă, chiar poate mai numeroasă!!!