miercuri, 31 decembrie 2014

La mulţi ani!











Pluguşorul Anului Nou 2015 pentru colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”

Autor: Valeriu RAŢĂ


Aho, aho, cei adunaţi,
Cititori şi angajaţi,
La biblioteca cea mai mare
Din oraşul ştiţi voi care,
Staţi puţin şi nu mînaţi
Şi cuvîntul mi-ascultaţi:

Noi venim să colindăm,
Templul cărţii să urăm,
Mîine anul se-nnoieşte –
Iată-l bate la ferestre.

Deci, e zi de sărbătoare,
C-am lucrat şi mic şi mare,
Şi-avem buni indicatori –
Sute, mii vizitatori.

Orişicum noi ştim pe toate,
Avem cărţi nenumărate,
Iar pe gerul cel mai mare
Citim reviste şi ziare.

Adevărul căutat
Între rînduri e-ngropat,
Ne-am convins: sîntem deja
Bibliotecari sadea.

Avem calm şi energie –
Toţi sîntem la datorie,
Indiferent pe care coridoare
În perfectă coabitare.

Le obţinem noi pe toate,
Căci asiduu dăm din coate,
Lucrul facem laolaltă
Să ne fie-ndestulată
Capitala noastră toată!

Ia mai mînaţi, măi flăcăi,
Şi strigaţi cu toţii:
Hăi, hăi, hăi!

Vă dorim s-aveţi de toate,
Zeci de care bunătate,
Prosperare, trai uşor,
Bucurie şi mult spor.

Anticamera cu oaspeţi
Fie numai din cei proaspeţi,
Care-aduc din lume veşti
Doar din cele ce doreşti.

Ajungînd la cel mai mare
Director de guvernare,
De estimare şi examinare,
Celui ce îi spunem general,
Ridicăm acuma un pocal.

Căci la liceu şi facultate
Ce a visat s-a împlinit,
Un stagiu în străinătate
Deprinderile i-a sporit.

În orele de frămîntare
Un gînd trimite la părinţi,
A ascultat de fiecare
Luîndu-şi inima în dinţi.

Profesia-i cea potrivită...
Ţinînd contactul permanent
Cu cetăţenii, ea invită
Spre lecturare la moment.

Idei, concepţii promovează:
Văzut-aţi şi un „Trolleybook”...
Pe noutate se axează,
Respinge claca-balamuc.

Şi vede totul ca în palmă,
Valori cultivă româneşti,
Compatrioţii îşi îndeamnă
Să se găsească-n bune veşti.

Serviciul – a doua casă...
Şi o găteşte-n stil modern:
Să fie cît mai arătoasă
În ţară şi pe plan extern.

E doamnă sinceră, onestă –
Uneşte oamenii perfect,
În colectiv se manifestă
De suflete ca arhitect.

Cu îndrăzneală-n carieră
Domeniul a asaltat,
Ba indulgentă, ba severă,
Dar asta-i de aplaudat.

Prudent în cazuri dificile
Un caracter ambiţios,
Prin fapte multe şi utile,
Se tot ridică maiestos.

Avem un schimb de generaţii,
Trecut, prezent şi viitor...
Deci, salutăm că vin şi alţii
Să facă traiul mai uşor...

Roată-n brazdă, măi flăcăi,
Mînaţi măi:
hăi, hăi, hăi!

Să-i urăm şi pe directorii adjuncţi
Trecînd văi şi munţi cărunţi.
Ajungînd la bibliotecă
Am găsit şi către ei o potecă.

Planuri multe şi rapoarte,
Dări de seamă-n mare parte,
Sfaturi pentru departamente
Situaţii din cele stridente,

Legătura dintre filiale,
Împărţirea de parale –
Uitaţi-vă cîte interese au,
Totalmente Ţării se dedau.

Semne bune de belşug,
Ca şi brazda de sub plug,
Vă urăm  seninătate,
Da-v-ar Dumnezeu de toate!

Boi, bourei,
În coadă cu dalbei,
În frunte ţintăţei,
Mînaţi flăcăi:
hăi, hăi, hăi!

Departamentul studii şi cercetări
Cel cu o sumedenie de abordări,
Numai el ştie cîte are inovaţii
Ca să le-nţelegi, rezolvi ecuaţii.

Ateliere, dezbateri, mese rotunde,
La toate mintea noastră nu ne ajunge,
FedEx, suporturi, studii, manuale –
Ei le fac, precum ar mînca sarmale.

La anul ne vom întîlni
(Sănătoşi de-am fi!)
la Chindii profesionale,
Vom scrie despre ele în anale,
În BiblioPolis sau în cine ştie ce
Numai să nu ne critice.

„Memoria Chişinăului” – alt departament
Cu lucrări de amplu sortiment,
Bibliografii, ghidul de străzi,
Aici de lucru e pentru zeci de brigăzi
(Te cruceşti, dar taci şi ajustezi!).

Despre cei din Dezvoltare şi comunicare,
Ai ce spune despre fiecare:
Unul caută să dea la litere culoare,
Altul toată ziua face numărare
Celălalt descurcă o sofisticare
Şi-n sfîrşit avem di-ag-nos-ti-ca-re.

Ei cu dreapta ceva scriu,
Cu stînga sînt în teritoriu,
Sămînţă bună în brazdă au aruncat,
Hai acum la secerat!

La toţi să le fie casa, casă,
Să le fie masa, masă,
Iar bucatele întinse
Şi făcliile aprinse.
Mînaţi măi:
hăi, hăi, hăi!

Celor ce răspund de colecţii
Să aibă cărţi pe tot parcursul vieţii,
Depozitele în volum să crească,
Bugetul statului să buzunărească,
Ajungînd la o stare firească.

Mai multe achiziţii,
Mai puţine petiţii,
Utilizatorii să stea în capul mesei –
Să nu se jeluiască atîta presei
Că pînă găsesc o carte
Culeg promisiuni deşarte.

Tehnologiile informaţionale
Să ne prezinte mai multe canale
Comunicaţionale,
De culturalizare
Pînă la îndestulare.

Centrul de Excelenţă Profesională,
Nu-i o subdiviziune banală
El optează pentru modernizare
Şi doreşte ca oricare
Să aibă o aleasă educare,
O înaltă calificare –
Fără careva trucare
La examinare.

Nu putem să trăim fără Contabilitate,
Îi transmitem salutul nostru aparte,
Interesele noastre să nu le trădeze –
Salariile să ni le majoreze.

Noul an aduce iată
Stare mult mai asanată –

Tot respectul şi mîndria
Celor ce ţin gospodăria,
Celor de la resurse umane
Să rabde ale noastre toane
Cînd apasă pe butoane.


Să avem pe cîmpuri roadă,
Laptele să curgă-n cascadă
În bunăstare să trăiţi,
Să vă găsim înfloriţi,
Cu bani şi arginţi...
Mînaţi măi:
hăi, hăi, hăi!

Să ne oprim în Sala de lectură centrală,
(Alături se află cea de carte germană)
Aici e cea mai mare zvîrcoleală,
Dar şi o cuprindere universală
(Poate şi de-aceea că e în zona virtuală!).

Lansări diverse, manifestări culturale
Toate-acestea nu sînt vorbe goale
Uneori aici e atmosferă teatrală,
Pentru mulţi bibliotecari – o adevărată şcoală!

Centrul Academic Internaţional Eminescu,
Filialele „Ovidius”, „Alexandru Cosmescu”,
Biblioteca Publică de Drept,
Se încadrează-n munca vajnică perfect,

„Liviu Rebreanu, „Tîrgu-Mureş”,
„Alexandru Donici”, „Maramureş”
Se urcă tot mai sus în iureş,

„Alba Iulia”, „Ştefan cel Mare şi Sfînt”,
Întotdeauna se ţin de cuvînt,

„Transilvania”, „Onisifor Ghibu”,
„Tîrgovişte”, Filiala de Arte,
Duc experienţa noastră mai departe,

„Mihail Lomonosov”, „Iţic Mangher”,
„Hristo Botev”, „Adam Mickiewicz”,
„Lesia Ukrainka”, „Mihail Ciachir” –
Glasul lor se aude tot mai abitir.

Şi celelalte filiale
Dau rotocoale
Voluntarilor,
Cititorilor,
Făuritorilor,
Profesorilor,
Educatorilor,
Se apucă de orice activitate,
Se cufundă în actualitate,
Sînt profesionişti de sute de carate.

Vă urăm cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Şi pe creste,
Şi pe şes!

Cîte mere în livezi
Atîtea vite-n cirezi,
Să ne fie-ndestulată
Casa toată,
Ţara toată,
Iar Biblioteca Municipală –
Frumoasă înăuntru şi afară –
Să fie solicitată,
La suflet curată,
Să atragă atenţia tuturor pe dată.
Ia mai mînaţi, măi flăcăi,
Şi strigaţi cu toţii:
hăi, hăi, hăi!

Noi plecăm să colindăm
Alte case să urăm,
Pluguşorul românesc
Obiceiul strămoşesc.

Anul Nou să vă găsească
Într-o casă-mpărătească,
Să fiţi cu toţii voioşi,
Să rămîneţi sănătoşi
La anul şi la mulţi ani!

Mînaţi, măi flăcăi,
Şi strigaţi cu toţii:
hăi, hăi, hăi!


miercuri, 24 decembrie 2014

Biblioteca în straie de sărbătoare

Vera Goldman, Filiala „Alexandru Donici”

Colinde, colinde! E vremea colindelor,
Căci ghiaţa se-ntinde asemeni oglinzilor!
Şi tremură brazii, mişcînd rămurelele,
Căci noaptea de azi-i, cînd scînteie stelele
                                         Mihai Eminescu

   

   Crăciunul  este cea mai frumoasă sărbătoare a creştinilor. Ea  ne încălzeşte şi ne luminează sufletul,  aduce în inimile noastre  mulţumire, iubire, şi multă bucurie,  mai ales copiilor, care vin să ne colinde, să ne aducă Marea veste despre naşterea lui Isus Hristos.  
     Îmbrăcată în straie de sărbătoare şi cu bradul împodobit, Biblioteca „Alexandru Donici" a găzduit astăzi un grup de colindători, elevi ai clasei a III-a „D" de la Liceul Teoretic „Ion Creangă", care prin colajul de urături și colinde au creat o frumoasă atmosferă de   sărbătoare  la Bibliotecă.
     Împreună cu dna profesoară Maria Știrbu copiii au cîntat cele mai frumoase și valoroase colinde, care pe lîngă mesajul ceresc al mîntuirii,  formează  spiritul de nădejde și de virtuți morale în viața fiecărui om, exprimînd dragostea, facerea de bine, smerenia, ascultarea și bunătatea, bucuria sărbătorilor, dorința de prosperitate, belşug și pace, ca idealuri nepieritoare și caracteristici esențiale ale sufletului poporului nostru.
       În noaptea sfîntă și plină de taină a Crăciunului, acest „praznic luminos", care ne aduc mesajul măririi lui Dumnezeu, al păcii și înfrățirii între oameni, porțile inimilor noastre se deschid pentru a cînta, după datina străbună, „colindul sfînt și bun" și pentru a primi bunele vestiri ale colindelor, urărilor și la Bibliotecă.

       Vă felicităm pe toţi cu ocazia sărbătorii Crăciunului. Fie ca bucuria să vă împle sufletele voastre. Şi să nu uitaţi, că atunci cînd la geamuri ne apar colindătorii, care ne aduc vestea bună, să ne aducem aminte de unde  venim, cine suntem,  şi ce credinţă avem.  Crăciun fericit!

Poeme-n genunchi de Dumitru Matcovschi

Liliana JUC
șef oficiu copii, Filiala „Târgovişte

 Volumul „Poeme-n genunchi” (Chișinău, 2013) de Dumitru Matcovschi, ce afirmă prin esenţa sa că „poezia viață e și viața poezie”, aduce cititorului noi plachete de versuri şi eseuri: „Vârsta de bronz”, „Europa ne aşteaptă”; „Părintele limbii noastre”; „Ho, ţară”; şi Referinţe critice.

 În eseuri, condierul îşi pune inima în palma cititorului cu cele mai frumoase şi durute reflecţii „... sfânt eu n-am fost niciodată, mi-am trăit viaţa nu pe şoptite, nu în subteran,  n-am crezut în apostoli, în mucenici, mucenic am fost eu şi tovarăşii mei de drum, n-am fabulat nicicând în faţa albului imaculat al hârtiei, mi-am pus în cuvinte dorul...” (Dumitru Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Vârsta de bronz. Chişinău, 2013. P. 7). Autorul cheamă să nu risipim cea ce-au dobândit bunicii şi răzbunicii noştri, să ne iubim vatra, etalon de iubire fiind cea a poetului „ Eu dacă iubesc, iubesc, până la dăruire, până la lacrimi, până la contopire cu bulgărele de pământ. Or, după noi, după fiecare atât rămâne.”  (Dumitru Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Vârsta de bronz. Chişinău, 2013. P. 7).

Ce se întâmplă în Basarabia, la mărgioară? Cine astăzi mai trăieşte cu poezia? De unde venim din Dacia traiană sau din pustiul Sahara? – se întreabă cu sarcazm scriitorul Dumitru Matcovschi. Cu tristeţe constată poetul că nu ne mai adună la mărgioară nici sărbătorile, nici înmormântările, iar acolo, departe, la capătul pământului bântuie criza de identitate şi ne îndeamnă la verdele de acasă, căci „străin vei fi în străini, copii tăi nu se vor numi Ion, Gheorghe, Ana, Maria, se vor numi Djon, Gion, Gari, Suleiman, Obama...” (Dumitru Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Vârsta de bronz. Chişinău, 2013. P. 9). Fără menajamente condeierul blamează societatea de astăzi, ne-a răzleţit vremea, ne-au rămolit vitregiile, e un triumf al mititeilor, avem mai mulţi demolatori decât ziditori, omul azi moare de mult venin, nu de mult suflet, sânt sintagmele ce străbat eseul „Vârsta de bronz” din „Poeme în genunchi” de Dumitru Matcovschi.

Placheta „Vechi şi noi „ inserează poezii ca floarea cea amară, ca floarea de pelin, pline de dor şi dragoste faţă de pământul strămoşesc: „Basarabia”, „Nu-s copilul nimănui”, „Rădăcini”, şi versuri cu dedicaţie unor personalităţi şi evenimente: „A stejări”, (Lui Ion Druţă, care este omul adevărului, este una din puţinele noastre autorităţi morale, – zice poetul); „Omul, omule”, (Lui Tudor Gheorghe, interpret prin cântec al spiritualităţii româneşti); „Alfabet(literelor noastre dragi, literelor sfinte); „Logos” (cuvântului, ce nu-i niciodată de risipă, niciodată de blestem), „Ziua Marei Vestiri” (dedicată Sărbătorii de Întâi decembrie).   Un singur dor mi-a mai rămas, – mărturiseşte poetul în eseul  „Europa ne aşteaptă”, – masă de scris, unde-l prinde răsăritul soarelui, acolo unde se simte rege, cum zicea întru interviu televizat. Analizează perioadă de independenţă, cu tristeţe concluzionând că „Lipsesc discuţiile literare. Conferinţele. Viaţa literară lipseşte. Literatura mare lipseşte” (Dumitru Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Europa ne aşteaptă. Chişinău, 2013. P. 56). „După 1990, o bună bucată de vreme nici un scriitor basarabean nu se studia la şcoală. Pentru că se studiau Dinescu, Blandiana, Stănescu...” „Basarabia are valori. Nu ne pot reprezenta doar Dinescu, Blandiana, Păunescu sau unul Vieru. Nu putem să tragem dungă neagră peste Nicolai Costenco, Gheorghe Vodă, Pavel Boţu, Andrei Lupan,” – spune răspicat scriitorul. Ei au fost luptători în acea perioadă de restrişte, atunci a spus Victor Teleucă „o altă limbă mai frumoasă nu-i”, atunci a turnat Gheorghe Vodă „ Se caută un paznic” etc. Cu multă amărăciune reflectează scriitorul Dumitru Matcovschi asupra artei, poeziei, asupra menirii artistului, poetului în societate. Cine mai are nevoie azi de poezie? Şi tot Dumnealui dă verdictul: „Nici o artă pentru artă. ... Nici o rimă de dragul rimei. Univers intim să fie poezia. Omului adresată. Cititorului.” (Dumitru Matcovschi. Poeme-n genunchi. Eseul: Europa ne aşteaptă. Chişinău, 2013. P. 60).


Promovarea păcii – temelia dezvoltării creative a societăţii

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, Filiala „Onisifor Ghibu”
           
          
 Recent la Biblioteca Onisifor Ghibu” s-a desfăşurat o masă rotundă cu genericul  „Promovarea păcii în Republica Moldova”, organizată de Federaţia  „Universal Peace of Modova”, în parteneriat cu Federaţia Femeilor pentru Pace în Lume (Moldova), San Culture Center Japan, filiala  din Moldova, Asociaţia Internaţională pentru Educaţie din Republica Moldova (AIE).

            Pentru implicarea activă în organizarea manifestărilor de promovare a păcii în Republica Moldova, au fost înmânate noi certificate  ale  Titlului Onorific de „Ambasador al Păcii”. Onoarea de a înmâna aceste certificate a fost acordată unor  personalităţi marcante, deţinători ai acestui titlu, activi ambasadori ai păcii. Dl Marin Mazur, dr. în economie, ex-viceministru al Ministerului Economiei al Republicii Moldova, manager de proiecte al Colegiului de muzică „Ştefan Neaga” a  înmânat acest certificat dlui Vitalie Răileanu, director al Bibliotecii „Onisifor Ghibu”. Raisa Brăduţanu, preşedinte al  Federaţiei Femeilor pentru Pace în Lume (Moldova) i-a oferit acest certificat dnei Felicia Creţu, director executiv al Asociaţiei Obşteşti „Acasă”. Scriitorul Ion Cuzuioc, cu multe mulţumiri pentru munca depusă, a înmânat certificatul dnei Aurelia Berdiev, şefa Catedrei Educaţie a Colegiului Politehnic din Chişinău.
            Cu felicitările de rigoare, Mihai Calestru, secretar al  Federaţiei „Universal Peace of Modova”, a specificat responsabilitatea deţinătorilor Titlului Onorific „Ambasador al Păcii”, menţionând că toţi cei calificaţi în această mare familie internaţională a promotorilor valorilor de pace în lume  – sunt oameni cu suflet mare.
            Mihai Calestru a prezentat o trecere în  revistă a activităţilor de amploare, organizate de „Universal Peace of Modova” pe parcursul anului 2014, menţionând aportul celor mai activi parteneri: licee, şcoli, ONG-uri din ţară şi de peste hotare. Un proiect de succes a fost cel cu genericul „O mie de cocori pentru pace în Ucraina”, la care au participat diverse instituţii de învăţământ, inclusiv şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, care  a găzduit două etape ale acestui proiect. Printre partenerii cei mai activi au fost nominalizaţi: Liceul Academiei de Ştiinţe al Republicii Modova, dr. în pedagogie Pavel Cerbuşcă, director adjunct pentru educaţie al acestui liceu şi Colegiul Politehnic din Chişinău, Aurelia Berdiev, şefa Catedrei Educaţie a acestui colegiu.
            Importante au fost toate activităţile: colectări de donaţii pentru persoane vulnerabile, conferinţa dedicată Zilei Mondiale a Păcii, desfăşurarea unui campus al tinerilor pentru susţinerea voluntariatului în promovarea păcii şi o sesiune simulată a ONU, cu tema „Dialoguri interculturale”, la care au participat 12 licee, fiecare reprezentând cultura şi valorile unei ţări etc. O activitate cu rezonanţă sporită a fost Conferinţa Internaţională „Europa – Eurasia: dialoguri pentru pace”, la care s-au stabilit două direcţii majore de activitate pe viitor. S-a stabilit că este necesar de extins zona purificării sufleteşti, prin organizarea mai multor activităţi de comuniune interetnică, inter-religioasă. Deoarece la temelia dezvoltării creative a oricărei societăţi se află educaţia inimii curate, aceasta va fi a doua direcţie a organizării manifestărilor de promovare a păcii în lume.
            Participanţii la masa rotundă au venit cu idei şi propuneri pentru realizarea acestor  direcţii în activităţile de promovare a păcii, expuse de dl. Marin Mazur, Felicia Creţu, Pavel Cerbuşcă, Ion Cuzuioc,  Vasile Căpăţână,  Gutiera Postolachi,  dna Eugenia Marin, Iulian Caranfil.

            Pe final, în rezultatul discuţiilor, s-a decis organizarea unui For Internaţional al Ambasadorilor Păcii, editarea unui ghid sub genericul „Cultura europeană”, iniţierea unor activităţi extinse de susţinere a voluntariatului în promovarea păcii etc.

Sfântul Nicolae ocrotitorul copiilor

Valeria Beţivu, şef oficiu
Filiala ,,Ştefan cel Mare’’

Toată lumea îl iubeşte pe Sfântul Nicolae, pentru că Sfântul Nicolae îi iubeşte pe toţi.  (Fr. Andrew Phillips)
Apropierea sărbătorilor de iarna ne aduce bucurie şi ne aminteşte cu precădere de anii copilăriei, de emoţia aşteptării împodobirii bradului, de clipa la care visăm să-l întâlnim pe Moş Crăciun.  Până la cea mai importantă sărbătoare a lunii decembrie ,,Lumina Naşterii lui Isus’’ care se întinde de la o casă la alta, de la o inimă la alta, îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae.
Astfel, în data de 19 decembrie, ,,Sfântul Nicolae’’ i-a adunat pe elevii clasei a III-a de la Liceul Teoretic „Elena Alistar’’ şi Şcoala Grădiniţă ,,Pas cu Pas’’ la Biblioteca ,,Ştefan cel Mare”, în jurul expoziţiei de carte ,,Feeria sărbătorilor de iarnă’’ - curioşi şi dornici de a afla cât mai multe despre ciclul de sărbători care se apropie: Crăciunul, Anul Nou, Sfântul Vasile şi Boboteaza, care simbolizează înnoirea timpului şi începutul unui an nou.
Deoarece am organizat această zi de informare în ziua când creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Nicolae, ocrotitorul copiilor, le-am vorbit elevilor despre  viaţa şi faptele acestui mare sfânt, pe care toţi îl numesc moş Nicolae, şi îl aşteaptă să le umple ghetuţele cu multe daruri.  - Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicolae s-a născut în secolul IV, în provincia Lichia, orașul Patara (Turcia). Părinţii au fost oameni înstăriţi, dar şi foarte credincioşi. Şi-au dorit mult un copil.  Şi Dumnezeu le-a dăruit unul, a fost singurul. Unul milos, foarte înţelept şi extrem de curajos.
Copiii, curioşi din fire, au adresat întrebări referitor la faptele pe care le-a săvârşit sfântul Nicolae în viaţa sa şi s-au întrebat: ,,oare cum să devenim și noi la fel milostivi și înțelegători cu semenii noștri,  precum a fost Sfântul Nicolae”.
După această discuţie minunată, copiii au fost îndemnaţi  să facă o călătorie imaginară în lumea sărbătorilor de iarnă prezentându-le pentru lectură o serie de cărţi din colecţia bibliotecii: cărţi cu obiceiuri şi colinde de Crăciun, despre semnificaţia naşterii lui Isus şi a pomului de Crăciun.
Impactul acestei zile sperăm că va contribui la atragerea cititorilor copii în sălile de lectură și consultarea cărților cu tematică religioasă și etno-folclorice.

Crăciun Fericit şi un An Nou plin de satisfacţii!

Biblioteca sărbătorește Hanuka

Angela Borșci, șef serviciu, Filiala „I. Mangher”

 Săptămîna acestea evreii sărbătoresc Hanuka, Sărbătoarea Luminilor. Dar unde se găsește mai multă lumină și căldură decît în bibliotecă?! Și e normal că în această perioadă Biblioteca „I. Mangher” a devenit un loc, unde se întîmplă miracole absolut pentru toți cei, care îi trec pragul. Toate evenimentele se rotesc, aidoma sevivonului (titerezul hanukal) în jurul sărbătorii. Activitățile tradiționale: expoziții, lecții, reviste bibliografice; dar și cele ale cluburilor, cercurilor și atelierelor de creație sunt axate pe Hanuka. În ajun a fost vernisată expoziția de desene ale participanților la studioul de arte plastice Hașraa. Copiii au desenat sărbătoarea așa cum au perceput-o ei.

În parteneriat cu Centrul Cultural Israelian am organizat un concurs de sfeșnice hanukale, la care au participat copii de diferite vîrste din școlile și organizațiile evreiești ale orașului. Premii și gogoașe tradiționale au primit și participanții, dar și vizitatorii care și-au dat voturile pentru cea mai simpatică lucrare.

Pentru prima oară miracolul sărbătorii l-au descoperit cei mai mici utilizatori ai bibliotecii: pentru ei am organizat un matineu tematic, în timpul căruia le-am prezentat o revistă bibliografică despre Hanuka, am organizat jocuri intelectuale și sportive.  De o atitudine deosebită au beneficiat bunii noștri prieteni de la Centrul de zi de socializare şi dezvoltare a copiilor cu necesităţi speciale „Atenţie". Pentru ei am pregătit o scenetă după nuvela scriitorului evreu Isaac Bașevis-Singer „Domnul”, după care, toți împreună am confecționat sfeșnice. Deoarece Hanuka se sărbătoreşte în familie, iar biblioteca este și ea într-un fel o famile numeroasă am pregătit ”daruri” pentru toți cei care au dat pe la noi: copii și maturi. La ședința clubului Erudit s-a discutat despre despre istoria și  tradiția Sărbătorii Luminilor în diferite comunități evreiești, despre bucatele tradiționale care se servesc.

În aceste zile luminoase, am adus un minut de reculegere celei care a fost Sara Șpitalnic. A trecut deja un an de zile de cînd nu mai este printre noi. La bibliotecă au venit cei, care pînă în ultima clipă i-au fost alături: colegi, prieteni, vecini, cei care au cunoscut-o pe Sara, sau cum îi spuneam noi Сарочка, bibliograf, traducător, eseist. Depănînd memoriile ei (deocamdată needitate), am descoperit noi crîmpeie din viața-i atît de zbuciumată: copilăria alături de cei dragi, adolescența umbrită de război, tinerețea, dragostea, cariera și… singurătatea. Pentru toți Sara a fost și rămine o fire sensibilă, o doamnă adevărată, un profesionist cu majusculă. 


Cu prelegerea „Limbile ebraice. Atît de diferiți evrei” biblioteca a participat la festivalul hanukal „Hofeș” – activitate culturală, cognitivă și distractivă, organizată de Comunitatea evreiască din Republica Moldova. Sărbătorile continuă, iar Biblioteca „I. Mangher” rămîne o casă caldă și luminoasă unde se întîmplă miracole absolut pentru toți cei, care îi trec pragul.

Noi, cei de la Biblioteca „I Mangher”, Vă dorim tuturor SĂRBĂTORI LUMINOASE și vă urăm un sincer HAG HANUKA SAMEAH! Fie ca lumina speranţei să ne lumineze mai departe zilele vieţii!


marți, 23 decembrie 2014

BOOK-urii pentru copii

Oxana Andreev,
                                                                                     Șefa Filialei „A. Mickiewicz”

 Campania de binefacere Biblioteca vine la copii, cu sacul plin de BOOK-urii, iniţiată de Biblioteca de cultură şi literatură polonă „A. Mickiewicz” şi desfăşurată în perioada 10 noiembrie-19 decembrie 2014, a luat sfârşit. Bunurile colectate au fost împachetate cu grijă de către colaboratorii bibliotecii, iar duminică, 21 decembrie, BOOK-uriile adunate (cărţi, hăinuţe, rechizite, jucării, dulciuri, fructe etc.) au pornit spre destinație la cei 110 copiii ai şcolii-internat din s. Cărpineni, r-l Hânceşti. Însoţiţi de reporterii postului de televiziune Jurnal TV, la orele amiezii eram în curtea frumoasă şi îngrijită a şcolii.
Bucuros de venirea noastră, directorul instituţiei, Tudor Ţenu, ne-a întâlnit cu o strângere bărbătească de mână şi cu frumoase cuvinte de bun venit şi de mulţumire.
Cît privește copiii... Cei din orfelinate trăiesc o viaţă a lor și cu toate acestea, ei întotdeauna cu bucurie în ochi îi întâmpină pe cei care au venit să le schimbe prin ceva rutina zilnică. Aşa a fost şi în această zi de duminică. Adunaţi cu toţii în sala festivă, au stat ascultători pe scăunele şi din când în când mai aruncau câte o privire interesată spre cutiile legate cu fundiţă.
BOOK-uriile aduse, începând desigur cu interesantele cărţi, au fost împărţite astfel încât fiecare copil să primească în dar o carte. Cei mai micuţi au primit şi câte un cadou mai special însoţit de o jucărie colorată, iar cei mai mari dulciuri și împreună am împărțit celorlalți fructele.
Ulterior, cei mai îndrăzneţi dintre ei ne-au oferit şi nouă cadouri: 4 fete frumoase ne-au cântat o piesă, un pici ochios ne-a spus o poezie, iar câţiva flăcăi ne-au zis o urătură ca la carte. Bine dispuşi, copiii au cochetat un pic cu microfonul şi le-au spus reporterilor multe şi de toate. Cât timp ei erau ocupaţi cu răsfoitul cărţilor sau cu interviul, am discutat cu domnul Ţenu despre copii din orfelinat și ne-am convins încă odată că avem multe de învăţat de la ei, iar cea mai importantă lecție a zilei: să nu uităm de cei dragi!
Şi aici ne referim la o adolescentă care, fiind ea însăşi în internat, adună dulciuri, jucării, diverse lucruri pentru a reuşi până la Anul Nou să aducă bucurii rudelor sale.
O altă istorioară este despre doi băieţi, unul de 3 anişori şi altul de 14 ani care, poate ar părea straniu, dar ... prietenesc. Nu sunt fraţi, sunt doar buni prieteni, ce-şi petrec foarte mult timp împreună și asta demonstrează  că prietenia nu are vârstă.
Dacă mai zăboveam acolo, cu siguranţă veneam acasă cu un sac plin de istorii de viaţă impresionante.
Revenind la Campanie, aş vrea să menţionez că la această reuşită au contribuit oameni cu inimă mare – utilizatori ai bibliotecii, colegi, prieteni, parteneri. De asemenea, a contribuit la aceste BOOK-urii şi Ambasada Poloniei în Republica Moldova, în persoana Excelenţei Sale, Arthur Michalski, care a donat copiilor dulciuri poloneze și jocuri de inteligenţă.
Tuturor celor care s-au implicat, într-un fel sau altul, vă mulțumim și vă dorim sărbători fericite, sănătate și liniste în suflet!

Cum a decurs campania puteţi vedea aici:


luni, 22 decembrie 2014

Felicitări! Premiul EIFL pentru Inovații

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este unul dintre cei patru câștigători ai premiului EIFL pentru Inovațiile aduse de Bibliotecile Publice şi Contribuția la Educație. Astfel, proiectul Trolleybook a fost apreciat pentru crearea și oferirea unui „spațiu dinamic de învățare, în care copiii au fost stimulați să citească, să participe la activități educaționale și să practice noi abilități în timpul vacanței de vară”.


vineri, 19 decembrie 2014

Timpul de taină a Leonidei Lari

Aurelia STACI
Bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”


 Pe 19 decembrie, 2014 la Biblioteca `Onisifor Ghibu” a avut loc cea de-a 4-a ediţie a Orei poeţilor celeşti, cu genericul Ora Leonida Lari. Moderatoarea  acestei întruniri a fost Veronica Postolachi, profesoară de limba şi literatura română, Liceul Teoretic `Mircea Eliade”, care a menţionat că: pseudonimul Lari provine de la zeul indian  al cuvântului. Leonida Lari este autoare de proză fantastică, eseistă şi publicistă, cu o operă poetică răspândită prin traduceri, sau prezente în antologii.

Leonida şi-a publicat prima carte de versuri, Piaţa Diolei, Ch., 1974, care confirmă o poetă receptată cu înţelegere şi chiar cu efuziune de debut. Buna primiere peste câţiva ani îşi are explicaţia în însăşi poezia cu care autoarea îşi făcea intrarea în arena competiţiilor literare, poezie de o reală prospeţime şi vogare a sentimentelor şi viziunii, stând până la un punct sub steaua tutelară a lui Blaga (confesiunea îi aparţine) şi într-un anumit contrast cu poezia mai “Chinuită” unor tineri din colegi.

Continuând tradiţia Blagiană, adoptând mai bine zis marile sugestii pozitive din poezia de tinereţe a acestuia, Leonia Lari a descoperit de fapt propriul său suflet liric şi totodată lumea de predilecţie spre care se îndreaptă gândul, meditaţia şi nostalgiile sale.

Scriitoarea Nina Slutu-Soroceanu a accentuat faptul că a cunoscut-o pe Leonida Lari prin intermediul lecturii. Dragostea pentru poezie le-a unit într-o strânsă prietenie pentru o viaţă.  Apoi a urmat recitalul de poezie al elevilor de la Liceul Teoretic „Orizont”, Liceul Teoretic „Toader Bubuiog”, Gimnaziul „Nicolae H. Costin” şi Liceul Teoretic „Mircea Eliade”.

Pe final au mai conferenţiat şi invitaţii speciali: scriitoarea Nina Slutu-Soroceanu, Lilia Popovici, Tatiana Merciuc şi Laura Bobescu, profesoare la Liceul Teoretic „Toader Bubuiog”, Grigore Vasilache, directoril Liceului Teoretic „Mircea Eliade”, Nina Negru, bibliotecară şi istoric literar la Muzeul de Literatură română „M. Kogâlniceanu”, Silvia Guzun, director, Gimnaziul „Nicolae H. Costin”. Olguţa Ionel, profesoară de limba şi literatura română, Gimnaziul „Nicolae H. Costin” a mai menţionat că: „Leonida Lari este sobră, elegantă, aristocrată, patriotă. Citindu-i opera vom simţi gustul celor mai bune poezii… poezii care ne învaţă, cultivă şi educă.”

Noi am mai putea spune că o sensibilitate reală străbate poezia Leonidei, reflectându-ne un suflu al marilor înfiorări în faţa tainelor lumii şi ale vieţii. Poeta are gestul larg, privirea surprinzătoare, simţirea temeinică: (Întâlnirea în cer, p.270) „Au înflorit salcâmii. Peste vale / Se-mprăştie miresmele cereşti / Şi toate, în sfârşit, ar fi la cale, / Dar tu nu eşti, tu nicăieri nu eşti. / O stranie dulceaţă-ntruna vine / Din aer şi se cere în cuvânt, / Dar nici un drum nu duce către tine, / Tu nu eşti pur şi simplu pe pământ. / De dor, pornesc şi eu pe-un gând prinspaţiu. / Las casă, masă şi serviciu, şi scris, / Mă las într-o zburare fără spaşiu, / Din închisoare într-un câmp deschis.” Probabil această Întâlnire în cer pe Marginea lacrimei conturează un deosebit profil liric, demn de un capitol aparte din Antologia Poeziei basarabene de azi.