luni, 30 aprilie 2012

BUCURIA SAVURATĂ PRINTRE CĂRŢI (Filiala „Ştefan cel Mare” la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, Ediția a XVI-a)

Cristina CATEREV, director, Filiala „Ştefan cel Mare”
Raisa PLĂIEȘU

Pe data de 29 aprilie, curent, la Moldexpo, Cenaclul literar-artistic Cuvântul și colaboratorii Filialei Ștefan cel Mare din Chișinău au trăit clipe de neuitat, clipe fericite în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, ediția  XVI-a, care a fost organizat sub patronajul Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu. A fost o muncă asiduă, creatoare, de vreme îndelungată, prin eforturi creatoare comune, emoții mari, care mereu ne întrebam: Cum va fi? Ce va fi?...

E salutabil faptul, că nu numai editurile pot să participe la Salonul  Internațional de Carte, dar în această acțiune se pot încadra și bibliotecile. Filiala Ștefan cel Mare a fost invitată pentru lansarea revistei on-line BIBLIOUNIVERS, cât şi pentru promovarea talentelor tinere.

Scopul a fost de a prezenta: imaginea bibliotecii în comunitate, redând munca de parteneriat prin oglinda revistei BIBLIOUNIVERS (parteneriat: Chișinău-Focșani) și promovarea tinerilor talente, a membrilor Cenaclului literar-artistic Cuvântul prin: literatură, muzică, artă manuală creativă.

Membrii Cenaclului literar-artistic Cuvântul au participat cu diverse creaţii:
·         Nepoțica și bunica, poezii de Daniela Mazur;
·          Metamorfoză: CD de Natalia Croitoru;
·         Creativitate, fantezie, dibăcie… expoziție-film (colaj foto) de Alina Pijevschi;
·         Polisemia stării=La polysemie de le’état d’âme (poezii) de Daniela Papuc
·          Debut muzical: Lucia Ghilan și Dimitriana Chircu.
Dacă succesele Cenaclului Cuvântul și ale bibliotecii s-au învrednicit încă la ediția trecută din anul 2011 a Salonului Internațional de Carte, apoi nu pot să nu menționez despre succesele în acest an, unde echipa Bibliotecii care a participat s-a întors cu un premiu și două diplome de la Salonul de Carte.

Astfel, Secția Națională din Republica Moldova a Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret a oferit  dnei Cristina Caterev, director filiala Ștefan  cel Mare Diplomă pentru lansarea revistei BIBLIOUNIVERS (parteneriat: Chișinău-Focșani), iar membrei cenaclului, Danielei Papuc, Premiul pentru Debut de poezie al Casei de Presă și Editură Contact-Internațional din Iași, pentru cartea Polisemia stării (poezii).

M-am bucurat de faptul, că fiind inițiatorul și moderatorul celor prezentate la Salonul Internațional de Carte atât anul trecut cât și anul acesta, am fost menționată cu  Diplomă de mențiune pentru participare activă care le mulțumesc din suflet tuturor organizatorilor salonului.  De asemenea tot la acest Salon de Carte, Cenaclul literar-artistic Cuvântul a primit două oferte de colaborare în viitor cu: revista Contact-Internațional din Iași și Editura Augusta din Timișoara, România. Cu aplauze frumoase s-au învrednicit și ceilalți participanți ai cenaclului: Natalia Croitoru, Alina Pejevscaia, Lucia Ghilan, Dimitriana Chircu și Daniela Mazur pentru poeziile frumoase din creație proprie, cântecele interpretate și arta manuală creatoare prezentate la Salon. Membrii  cenaclului au oferit interviuri: Radio-Iași, România și  Radio Moldova.

Ziua de 29 aprilie a fost o zi deosebită în viața filialei Ștefan cel Mare și Cenaclul literar-artistic Cuvântul, care au savurat bucuria de a se afla printre cele mai frumoase cărți pentru Copii și Tineret, a editurilor: Rusia, România, China, Azerbaidjan, Polonia, R. Moldova, Regatul Suediei, Ucraina, etc., alături de mari personalități atât din republică, cât și de peste hotare.

duminică, 29 aprilie 2012

STRÂNGE-TE SUB TRICOLORUL BIRUINȚELOR STRĂBUNE…

   Larisa STAVER,
Bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Descoperă-te-n fața drapelului ce vine
                                                                Purtat de mâini voinice în suflet de fanfară… 

Ziua Tricolorului de la 27 aprilie 2012, la Biblioteca „Transilvania”, a fost frumoasă și a adunat multă lume. Lume bună, tineri și persoane în etate. Subiecte de maximă importanţă pentru românii adevarați, care au venit la această acțiune de suflet și de atitudine, s-au pus în discuție aprinsă subiectele: „Este de ajuns cât pângăresc Piața Marii Adunări Naționale urmașii șatrapilor bolșevici”. Participanții s-au arătat indignați de libertatea de care se bucură Congresul Civic, cel care cheamă la nesupunere civilă și ramâne nepedepsit”, și alte subiecte de aceeași orientare.  Dar e cert faptul că, românii încep să nu se mai teamă. Românii liberi, care nu-și iau solda de la autoritățile astea șantajabile și antiromânești, vin la astfel de sărbători. Românii adevarați au venit să fie alături de oameni curajoși, precum sunt elevii de la Liceul Teoretic „Gaudeamus”.                              
Trei culori cunosc pe lume: Roșu, galben și albastru –  acestea ar fi culorile care au însoțit copilăria bunicilor și străbunicilor noștri. A noastră, în virtutea vitregilor istoriei, – mai puțin, dar care sunt niște simboluri vii pentru cei care astăzi respiră tânăr, alături de noi –  copiii și nepoții noștri. Ziua Tricolorului nu înseamnă doar o sărbătoare cotidiană, Ziua Tricolorului înseamnă în primul rând o speranță – speranța în ziua de mâine. Astfel de mesaje s-au perindat unul după altul, fiind expuse, sonorizate de către participanții la discuția-dezbatere cu semnificativul generic, „Strânge-te sub Tricolorul biruințelot străbune”, de Ziua Drapelului de Stat a R. Moldova.                                                                                                                                                
Alexandra Costache, elevă de la Liceul „Gaudeamus”, a pregătit un discurs cu tema: „Simbolurile naționale al R. Moldova”, un discurs cu un conținut variat, incluzând mai multe elemente ale simbolisticii naționale - drapele, steme, imnuri, sigilii, monede precum și câteva tipuri de vestimentație. Ziua Drapelului ne-a oferit posibilitatea să aducem un omagiu simbolurilor naționale, fiind prezentată în programul Power Point, unde participanții au avut posibilitatea de a percepe discursul live.                                                                                                      
A fost un bun prilej de a prezenta și cartea lui Gheorghe Vrabie „Simbolica. Simbolismul heraldic din Moldova”, unde doritorii pot afla informații despre Stema de stat a R. Moldova. S-a accentuat străduința autorului în promovarea valorilor și simbolurilor autentice ale neamului nostru.                                                                                              
Eseul „Trei culori cunosc pe lume…”, a frapat auditoriul cu alegoria despre Tricolorul Moldovei: roșu reprezentând glasul sângelui, gabenul - zâmbetul razelor de soare, iar albastrul - cerul senin al patriei noastre Moldova. Au fost audiate piesele dedicate Tricolorului pe versurile lui Gr.Vieru, Ciprian Porumbescu, Victor Eftimiu. La finalul acestei discuții a luat cuvântul profesorul de istorie Pavel Cerbușca, care a accentuat încă odată, că Tricolorul – simbolizează trecutul, prezentul și viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiția  istorică a poporului, egalitatea în drepturi, prietenia și solidaritatea tuturor cetățenilor republicii. 

Le multumim tuturor participanților care au venit la îndemnul nostru, pentru a sărbători Tricolorul – un insemn al identității noastre. Azi am fost multi, peste asteptari și cu dezbateri extrem de frumoase și utile.

miercuri, 25 aprilie 2012

BIBLIOTECA ESTE UN TEMPLU AL LECTURII…

Eugenia PLĂMĂDEALĂ, bibliotecar principal la
Filiala „Alba Iulia”


Ce îmi oferă mie biblioteca? Sub acest generic s-a desfăşurat, în perioada 26-30 martie curent,  Săptămâna Uşilor Deschise la Filiala “Alba Iulia”. Nu voi enumera şi nici analiza şirul de manifestări culturale care au avut loc în bibliotecă, dar mă voi referi la cele trei acţiuni de cercetare organizate în stradă: „Vizitaţi BM „B.P. Hasdeu”?; „Vizitaţi on-line Biblioteca „Alba Iulia”? şi „Ce servicii utilizaţi la Biblioteca „Alba Iulia”? Investigaţiile s-au efectuat pe un eşantion de 126 persoane de diferite vârste şi ocupaţii – 52 barbaţi şi 74 femei.

  


1.       Vizitaţi  BM “B.P. Hasdeu”?

- Da              Nu

2.  Dar Biblioteca “Alba Iulia“ ?

- Da              Nu

3.  Cunoaşteţi, frecventaţi şi
alte biblioteci din Chişinău ?

- Da              Nu

    4. Care anume?
_______________________

______________
În 27 martie am efectuat acţiunea de cercetare: Vizitati BM „B.P. Hasdeu”? la care au participat 42 persoane fizice intre 24 – 40 ani, dintre care 13 barbati si 29 femei – 5 intelectuali, 11 casnice, 9 vanzatori de legume, 6 someri, 4 functionari publici si 8 cadre didactice. Acestea au raspuns la 4 intrebari, pe care le gasiti in fluturasul alaturat. Dintre acestea, 13 persoane au auzit despre BM “B.P. Hasdeu”, dar nu o viziteaza, 12 o viziteaza, iar 17 persoane au raspuns cu NU – 11 femei si 6 barbati. La întrebarea Dacă viziteaza Biblioteca “Alba Iulia“? - 32 persoane au răspuns cu DA si 10 cu NU – 7 femei si 3 barbati. Intrebarea a treia : Cunoaşteţi, frecventaţi şi alte biblioteci din Chişinău ? am primit răspunsurile : 18 cu DA şi 24 cu NU – 13 femei si 9 barbati. La ultima întrebare Care anume? Avem urmatoarele răspunsuri: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova 7 persoane; Biblioteca Naţională Pentru Copii ″Ion Creangă″ - 5 persoane ; Bibliotecile liceelor teoretice ″Liviu Deleanu″ - 3 ; ″Spiru Haret″ - 2 ; ″Petru Rareş″ - 1, ″Gheorghe Asachi″ - 1 ; ″Dante Alighieri″ - 1, Biblioteci Publice: Belinski – 9 ; ″Lesia Ukrainka″ - 11; ″Târgovişte″ - 15. Nu sunt liceeni cei care frecventeaza bibliotecile liceale, sunt profesori de liceu, multi dintre ei, cu regret, utilizeaza mai des doar aceste biblioteci. Să admitem ca utilizeaza colectia acestor biblioteci si le este, poate, deajuns. Dar cum ramane cu educatia atitudinii tinerei generatii fata de lectura, informare si documentare vansata pe care doar biblioteca publica o poate asigura prin diversitatea de servicii? Doar, cine altul decat parintele, profesorul de scoala, liceu, educatorul de la gradinita, caci asta ne-am dorit sa aflam selectand persoane de varsta respectiva, este responsabil de deprinderea, familiarizarea, educarea generatiei in crestere a dragostei si interesului pentru carte, biblioteca? Inca odata  in plus ne-am convins ca mai avem destul teren de valorificat si ca trebuie să acţionăm in continuare in vederea diseminarii imaginii si ofertei de biblioteca. De aceea, am împărţit, tuturor celor care au vizitat biblioteca în această săptămână, dar şi în stradă, la licee şi facultăţi de la USM, Universitatea Perspectiva, Universitatea Pedagogica “Ion Creangă“ fluturaşi promoţionali, semne de carte cu informatie despre localizarea filialei noastre, dar şi pliante cu adresa şi serviciile BM “B.P. Hasdeu“.
    


1. Vizitaţi on-line Biblioteca “Alba Iulia”?

- Da              Nu

2.  Accesaţi on-line BM “B .P. Hasdeu“?

- Da              Nu

3. Vizitaţi on-line alte biblioteci din Chişinău ?

- Da              Nu

 4. Care sunt ele?
______________________________________________
            La cea dea doua ivestigaţie Vizitaţi on-line Biblioteca “Alba Iulia“? din cele 41 persoane investigate 19 au raspuns ca acceseaza blogul bibliotecii, 14 - o frecventează pe viu, iar 8 persoane nu au stiut ca biblioteca poate fi accesata prin Internet. Investigaţia respectiva s-a făcut printre studenţii Universitatii Pedagogice ″Ion Creanga″, iar fluturaşii cu adresele retelelor sociale prin care poate fi accesata biblioteca şi comentariile insotitoare au fost binevenite.
La întrebarea Accesaţi on-line BM “B .P. Hasdeu“? 23 persoane au răspuns cu DA, iar 18  cu NU. Concomitent, 7 persoane au mentionat că, nu au nevoie de serviciile bibliotecii, dat fiind faptul că, Internetul le asigură necesarul de informaţii.
    

4.        Ce servicii utilizaţi la Biblioteca “Alba Iulia”?
____________________________

1.  Împrumut la domiciliu

   2.  Lectură în sală

3.   Activităţi culturale

4. Tabără de lectură

5. Internet
______________________________________________
Urmatoarea intrebare Vizitaţi on-line alte biblioteci din Chişinău, 19 persoane au răspuns cu DA, si au precizat: ″Ovidius″, ″Lesia Ukraika″, ″Transilvania″, Biblioteca Naţională şi Biblioteca Naţională  Pentru Copii ″Ion Creangă″, iar 22 au raspuns cu NU. In concluzie, nici serviciile oferite prin intermediul retelelor sociale ale bibliotecilor publice nu sunt cunoscute, sa nu credem ca chiar toti studentii nu au nevoie de ele. Mai degraba nu sunt cunoscute. Deci, si aici avem teren de valorificat.
        Şi cea dea treia investigaţie Ce servicii utilizaţi la Biblioteca „Alba Iulia”?  a cuprins 5 întrebări, prin intermediul cărora am încercat să aflăm ce servicii prefera utilizatorii noştri. La investigaţie au participat 43 persoane dintre care 19 bărbaţi şi 24 femei.
Din ei 11 elevi intre 9 – 12 ani; 12 liceeni între 17 - 19 ani, 5 cadre didactice, 9 şomeri, 4 pensionari şi 2 casnice. Din răspunsurile acestora am aflat că 30 persoane sala de lectură; 39 împrumutul la domiciliu; 14 persoane activităţile culturale şi 9 persoane Tabăra de lectură în timpul verii. Tot aici am constatat ca, avem persoane care utilizeaza mai multe servicii concomitent - 2 persoane - activităţile culturale, sala de lectură şi împrumutul la domiciliu; 5 persoane utilizează Internetul, sala de lectură şi împrumutul la domiciliu; 9 persoane - activităţile culturale şi împrumutul la domiciliu; 8 persoane - sala de lectură şi împrumutul la domiciliu, iar 4 persoane la toate întrebările au dat un raspuns negativ.
În concluzie,  din răspunsurile primite am sesizat că, serviciile traditionale ale bibliotecii se utilizeaza, in mare parte, dar mai este loc si pentru mai bine. În continuare, va trebui sa atragem o atentie sporită asupra persoanelor care, asemenea celor 4 din ultima investigaţie, care la toate întrebările au dat raspunsuri negative, sa cautam forme, activitati in care sa implicam si astfel de persoane. Şi zilnic să căutăm modalităţi de a atrage cât mai mulţi utilizatori posibili ai serviciilor Bibliotecii 2.0 oferite de BM şi filiala noastră.

luni, 23 aprilie 2012

CE ÎMI OFERĂ MIE BIBLIOTECA?

Biblioteca pentru mine este locul de întâlnire al sufletului, al cugetului, al viziunilor, puterilor, ideilor şi oamenilor dornici de a cunoaşte. E o Biserică unde Părintele e Cartea, unde icoanele sunt rafturi, unde cititorul e un slujitor credincios, fidel şi plin de speranţe.

Lăsând la o parte metafora şi comparaţia, marcăm importanţa deosebită a bibliotecii în viaţa umană, care joaca un rol social, ştiinţific, didactic şi recreativ. Pentru unii, biblioteca e un Taboo, ce confirmă importanţa promordială a tehnologiilor moderne. Pentru alţii, biblioteca e locul în care mîina şi gândul aleargă împreună.

Din cele mai arhaice timpuri, rolul bibliotecii viza nişte laturi punctate în calitate de studiu cu cartea, care avanseaza în „era digitală” - o activitate relaxantă, intimă, plăcută, în care cartea tinuta în mînă, devine regizorul acţiunii, tu creezi personaje.

În aceasta „eră digitală” eu ma gândesc cu durere la ziua când venirea unui copil la bibliotecă va deveni o raritate! Şi ne vom mira de această minune! Şocant e faptul, mă gândesc la copiii de mîine, care nu vor mai fi atât de capabili în procesul de creativitate. În copiii de mîine calculatorul va distruge încet-încet imaginaţia, creativitatea, hărnicia, dragul faţă de carte, lectura, biblioteca. Este oare în acest sumbru viitor, în imaginaţia mea, şi o parte din greşelilor noastre? Cred că da, şi din păcate, ireparabile... E momentul în care trebuie să sune clopoţelul trezirii.

Eu pledez pentru traditionalism. Unde mai găseşti un loc atât de plăcut, care ţi-ar demonstra că, lectura tradiţională e imortală? Unde mai stai cu colegii la o vorbă cu tâlc? Unde mai vii să dai o mînă de ajutor, să mai primeşti şi caâe un certificat de voluntar, să admiri zîmbetele copiilor care încă mai au o mare sete de carte. La bibliotecă, în casa cărţilor, în casa prietenilor dragi...

Biblioteca, în evoluţia spirituală are şi un segment de promovare profesională. De pe băncile şcolii, cu scumpii profesori, veneam la Biblioteca “Alba Iulia” din cartierul meu, ca să exprim un cuvânt de opinie proprie, să-mi ascult colegii, să recit o poezie, să audiez cuvintele scriitorilor contemporani, să ne reamintim de cei, care au lăsat autografe pe paginile cărţilor. Deseori vin la bibliotecă nu doar pentru a răsfoi cărţi, ci şi pentru a sta la sfat cu scriitorii Ion Hadârcă, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Claudia Partole, Sergiu Sumcă, Iulian Filip şi alţii. Iar faptul că, bibliotecarii ne sunt o călăuza în această oază spirituala şi plină de lumină, ne marchează în permanenţă. Sprijinul lor în căutarea informaţiei necesare, în străduinţa de a ne oferi cât mai multe şi diverse ore de spiritulitate culturală şi informaţională este asemenea unui ghid, care te însoţeşte într-o călătorie plăcută în jurul lumii. Apreciez în mod special faptul că, biblioteca ne oferă şi ne implică în programe şi manifestări culturale: dezbateri intelectuale, prezentări şi lansări de carte, promovări şi evaluări a unor tematici actuale, ne oferă acces gratuit la Internet şi numai, ne învaţă, ne ajută să devenim OAMENI.

Pereţii bibliotecilor, în special ai Bibliotecii Alba Iulia”, pe care o frecventez mai des, sunt îmbibaţi cu un spirit al “creşei sufleteşti”. E regretabil faptul că noi, părinţii, încă îi mai lăsăm pe micuţii noştri în voia prietenului “rece” - calculatorul. Cărţile din bibliotecile personale, uneori rămân uitate în dulapuri, chiar colbăite, neatinse de nimeni. De ce? Nu avem timp... Dar  ne gândim noi oare de ce  scade potenţialul intelectual al societăţii? Şi din cauza acestei lipse de timp. Consider că, accesul la raftul cu cărţi, diverse documente, surse video, presă – ar trebui sa fie un imbold important pentru cei care ne ajung din urmă, să pentru cei care au abandonat, temporar, să credem, cartea, lectura.

Frecventând mai mult de 15 ani bibliotecile din oras am învăţat multe lucruri importante şi cred că am avut un mare noroc descoperind aceste oaze de lumină lină. Personal, voi face tot posibilul pentru a educa în copii mei ideea că, cartea, biblioteca este cel mai dulce prieten al unei societăţi sănătoase.

Deci, Ce îmi oferă mie biblioteca? Totul – educaţie, instruire, dezvoltare spirituală şi morală, linişte şi confort sufletesc, promovare în plan profesional, psihologic şi duhovnicesc, un gând bun, un răspuns sincer la o intrebare delicată, o alinare când îmi lipseşte mama...

Sunt mai mult decât recunoscătoare Bibliotecii “Alba Iulia” pentru tot ce îmi oferă din copilărie şi până în prezent. Vin aici de la grădiniţă. Adolescentă fiind  cuprindeam căldura acestui loc cu ambele braţe, şi acum, în anii de studenţie,  acest loc fascinant nu-l schimb pe absolut nimic în lume.

Ce îmi oferă mie biblioteca? - O traistă plină de prieteni buni, un imens ocean de pagini citite, o cale sigură spre cele mai înalte puncte geografice al intelectului şi file memorabile, întipărite în minte pentru intreaga viaţă. Nu am plecat să pun ţara la cale, am venit aici, la bibliotecă, ca să ajung acolo, unde alţii doar visează.
                                                                                            
  Ana Botoşanu,
studentă ULIM

joi, 19 aprilie 2012

Centrul de Informare şi Documentare German prezintă publicaţiile editurilor germane


Centrul de Informare şi Documentare German vă invită la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret la 27 aprilie , ora 12:00 în incinta Centrulului Internaţional de Expoziţii ”Moldexpo”, Pavilionul nr.3 (str. Ghioceilor 1, or. Chişinău).

În cadrul acestui eveniment vom prezenta noile publicaţii ale editurilor germane cu genericul “Focus pe lectură”.

miercuri, 18 aprilie 2012

Academia Internaţională a Tinerilor Bibliotecari

Esti un tanar bibliotecar/ o tanara bibliotecara interesat/a de dezvoltare profesionala?
Ti-ar placea sa calatoresti in Letonia vara aceasta si sa participi la un eveniment international unde poti invata lucruri noi si poti contribui la randul tau?
Ti-ar prinde bine sa faci parte dintr-o retea profesionala a tinerilor bibliotecari constituita la nivel regional?
Daca da, atunci Academia Internationala a Tinerilor Bibliotecari este oportunitatea perfecta pentru tine!

Programele Global Libraries din Ucraina, Bulgaria, Romania, Moldova, Polonia, Letonia si Lituania, sprijinite de Fundatia Bill & Melinda Gates, organizeaza un eveniment comun pentru tinerii bibliotecari din bibliotecile publice ce va avea loc in perioada 27-30 august 2012 in Ventspils, Letonia.

Fiecare tara participanta va selecta cate 6 participanti cu varsta sub 35 de ani si care cunosc limba engleza foarte bine, conform criteriilor de eligibilitate si pe baza aplicatiilor proprii.

Termenul limita de primire a aplicatiilor este 15 mai 2012, orele 18:00.
Informatii detaliate despre eveniment, procesul de aplicatie si selectie a participantilor, precum si formularul de aplicatie sunt atasate la acest mesaj.

Cu respect,

Igor Mironiuc,
Partnership manager

IREX Moldova
202, Bd. Stefan cel Mare, Kentford, etajul 7
Chisinau, MD-2004
Tel. +373 22 22 33 85, 22 29 92
Fax. +373 22 22 88 39
Mob. +373 686 13 075
Web:  http://www.irex.md
Email:  imironiuc@irex.org

marți, 17 aprilie 2012

Omagierea solemnă a Zilei Bibliotecarului şi consemnarea Zilei Mondiale a Cărţii şi Dreptului de Autor.

Stimaţi colegi,
Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova Vă invită la omagierea solemnă a Zilei
Bibliotecarului şi consemnarea Zilei Mondiale a Cărţii şi Dreptului de Autor. Activitatea festivă se va desfăşura la data de 24 aprilie 2012 cu începere de la ora 10.00, în incinta Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, Sala Mică.
 
Evenimentul este un prilej deosebit de a reliefa importanţa bibliotecilor în societate, de a demonstra interesul şi sprijinul pentru Bibliotecă şi Bibliotecar, precum şi de a aduce un omagiu
Profesiei de Bibliotecar.

Vă reamintim, că Sărbătoarea profesională a Bibliotecarului - 23 aprilie - a fost instituită prin decretul nr. 189-V din 8 februarie 2010 al Preşedintelui interimar al Republicii Moldova. Programul şedinţei festive include omagii pentru Bibliotecari, precum şi un compartiment
de divertisment.

Întru continuitatea tradiţiei se va desfăşura Gala ABRM, care va prezenta rezultatele Concursurilor Naţionale: „Cel mai Bun Bibliotecar al anului 2011” şi „Cele mai Reuşite Lucrări
în domeniul Biblioteconomiei şi Ştiinţei Informării din anul 2011”.

vineri, 13 aprilie 2012

CITIND CĂRŢILE SCRIITORULUI ANATOL MORARU VOM AVEA MULTE ÎNVĂŢĂMINTE

Margareta Cebotari, bibliotecar principal,
filiala „Ovidius”

Recent cititorii bibliotecii „Ovidius”, au avut ocazia de a dialoga cu scriitorul bălţean Anatol Moraru, autorul cărţii care este promovată în acest an în cadrul programului de lectură „Chişinăul citeşte o carte”, desfăşurat de filialele Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” deja pe parcursul a nouă ani. Elena Butucel, directorul bibliotecii, odată cu prezentările de rigoare a autorului şi cărţii lansate, cât şi a scriitorilor care au venit să-l susţină, a trecut  în revistă lucrările artistice de valoare care au fost promovate pe parcursul acestor ani, semnate de Iurie Colesnic, Nicolae Popa, Haralambie Moraru, Aureliu Busuioc, Ghenadie Postolache, Dumitru Crudu, Nicolae Dabija, Aurelian Silvestru. Graţie acestui program creaţia literară a scriitorilor contemporani este mai cunoscută şi apreciată de publicul chişinăuian. La lansarea cărţii au participat studenţi de la Colegiul Politehnic şi Colegiul de Construcţii din Chişinău, un grup de elevi de la şcoala nr. 41 şi alţi cititori activi ai bibliotecii.
Ianoş Ţurcanu, moderatorul cenaclului „Ovidius”, în cadrul căruia s-a şi produs lansarea,  a menţionat că în pofida titlului cărţii, iată că publicul cititor al Chişinăului s-a dovedit a fi  tentat de a o citi, deoarece scriitorul Anatol Moraru aduce în literatura noastră un fior al umorului fin.
Scrisul este un exerciţiu aparte în viaţa sa, a declarat scriitorul Anatol Moraru, care activează ca lector superior la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Zilnic consumă literatură de calitate şi aceasta îl tentează să intre în competiţie. Aceste treisprezece povestiri adunate în cartea „Nu mă tentează” sunt ca un respiro după romanul „Turnătorul de medalii”, asupra căruia a muncit din greu.  Suntem supuşi zilnic la stresuri, aflăm informaţii de groază la ştiri, dar totuşi viaţa se ţine pe normalitate, de aceea  a gândit-o ca pe o carte care să ne ajute să înţelegem viaţa prin prisma umorului. Cartea încearcă să spună – mai râdeţi!
Înscriindu-se cu succes în rândul celor mai buni scriitori de azi, această apreciere fiindu-i acordată de critici literari din Republica Moldova şi din România, Anatol Moraru este bine axat pe puntea de comunicare de la el spre cititori, a menţionat criticul literar Vitalie Răileanu. Autorul, ca un subtil psiholog,  ne prezintă în nuvelele sale portrete bine şlefuite ale eroilor, iar la sfârşitul fiecărei istorisiri vine cu o poantă filozofică, spusă direct sau în mod aluziv.
Pentru a-i captiva şi provoca la lectura acestei cărţi scriitorul Dumitru Crudu  a invitat o tânără din sală să citească în voce începutul nuvelei „Tehnica mariajului”. Adolescenţii din sala bibliotecii au sesizat îndată că este ceva scris anume pentru ei, deoarece eroii sunt personaje din viaţa cotidiană, din viaţa lor de azi. Astfel a fost declanşată intriga de a citi cartea.  Dumitru Crudu a venit în faţa celor prezenţi cu unele impresii asupra  acestei cărţi: multe povestiri au un început abrubt, pentru ca cititorul să dorească să vadă ce va fi mai departe, subiectele abordate de autor sunt tangibile  pentru lectură persoanelor de  toate vârstele.
Citind cărţile scriitorului Anatol Moraru vom avea multe învăţăminte, au fost concluziile acestei întâlniri a autorului cu potenţialii săi cititori, care  îndată au şi împrumutat toate volumele acestei cărţi din colecţia bibliotecii. Acest fapt ne face să credem ca  programul „Chişinăul citeşte o carte” propune chişinăuenilor o carte bună pentru lectură şi în acest an, contribuind la promovarea operelor scriitorilor contemporani cu noi, fapt determinant al scopului iniţierii acestui program de BM „B.P. Hasdeu”.

vineri, 6 aprilie 2012

TITUS ŞTIRBU - OASPETE AŞTEPTAT DE TOŢI COPIII

Angela OLĂRESCU,  specialist în domeniu,
                                                                                   Biblioteca Cricova    


 Cartea este calea cea mai accesibilă, cea mai apropiată de sufletul omului, spre cunoaştere a Universului. Din copilărie şi pînă la bătrîneţe trăim în umbra cărţii. Ea contribuie la formarea noastră pe tot parcursul vieţii. Importanţa cărţii a fost apreciată aproape de toate personalităţile                                                                                          
     
În luna aprilie sărbătorim mai multe sărbători ale cărţii. La 2 aprilie - Ziua Internaţională a cărţii pentru copiii, iar la 23 aprilie este sărbătoarea mondială a cărţii, Salonul Internaţional de carte pentru copii care va avea loc la 26-29 aprilie.

În perioada de la 2-6 aprilie 2012 în săptămîna cărţii pentru copii la Biblioteca Publică Cricova s-au petrecut mai multe manifestări culturale: ore ale poveştilor, lecturi literare, întîlnire cu scriitorul Titus Ştirbu, de asemenea au fost organizate expoziţiile: ,,Cartea-un prieten nedespărţit”, ,,De cîte ori descizi o carte de-atîtea ori înveţi ceva din ea”. Cu această ocazie a fost invitat scriitorul Titus Ştirbu, acel care în anul 1982 a organizat pentru prima dată Sărbătoarea cărţii pentru copii, fiind autorul celor cinci concursuri care sau petrecut. Iată de atunci această manifestare culturală deja a devenit tradiţională. Anul acesta are loc a XXX-a ediţie a sărbătorii.

Biblioteca Publică Cricova, anume Olărescu Angela şi Larii Tamara, nemijlocit şi bibliotecara Pojoga Svetlana de la Liceului Teoretic ,,A. Mateevici” a organizat şi a pregătit la 5 aprilie întîlnirea cu scriitorul Titus Ştirbu, care sa petrecut în incinta Liceului Teoretic ,,A. Mateevici”.

Moderatorul acestei activităţi a fost Dna Larii Tamara-şef oficiu copii de la Biblioteca Publică Cricova. Elevii clasei a 1 A cu învăţătoarea Floarea Cordun au recitat poezii de-ale poetului. Scriitorul le-a povestit elevilor despre anii lui din copilărie, cum a început a scrie primele versuri, cum a apărut prima carte, le-a citit poezii hazlii, le-a dat elevilor întrebări provocatoare. Titus Ştirbu i-a îndemnat să fie prieteni buni cu Cartea, cu Biblioteca, căci numai aşa vor deveni oameni în viaţă. Copii au primit căte o carte cu poezii cu autograf de la scriitor.

Eu, ca specialist în domeniu vreau să menţionez, că la Cricova se citeşte, poate mai puţin decît adineauri, dar avem cititori de toate vîrstele care sunt interesaţi de carte.    

                                                                                                           

joi, 5 aprilie 2012

ÎNTÂLNIRE CU SCRIITORUL ION DIORDIEV LA BIBLIOTECA „TRANSILVANIA”

Tatiana DONȚU,
 șef, Secția pentru copii,
Filiala „Transilvania”


În ultimii ani, printre iniţiativele menite să ducă la reinserarea Bibliotecii în viaţa culturală a comunităţii, Biblioteca „Transilvania”  a demarat un ciclu de activităţi desfăşurate în cadrul Săptămânii Lecturii și a Cărții pentru Copii. Am pornit de la realitatea că bogatul patrimoniu literar al țării trebuie cunoscut, iar scriitorii care contribuie la crearea lui trebuie să vină cât mai des în mijlocul cititorilor. Ne îndeplinim în acest fel una dintre cele mai importante atribuţii şi îndatoriri pe care le avem ca bibliotecă publică: aceea de a ne promova scriitorii de valoare, de a scoate în evidenţă personalităţile şi de a le aduce la cunoştinţa unui public iubitor de literatură. Am pornit de la un principiu pe care noi l-am formulat, la care ţinem foarte mult şi care a devenit cuvântul de ordine al acestui gen de activităţi: „Avem nevoie de scriitorii noştri şi ei, la rândul lor, au nevoie de Bibliotecă.” Toate aceste întâlniri cu scriitorii se petrec în ambianţa plăcută şi primitoare a bibliotecii noastre, locul în care scriitorii noştri se simt cu adevărat acasă.

Astfel, în ziua de 5 aprilie 2012, la Biblioteca  „Transilvania” a avut loc o întâlnire cu scriitorul Ion Diordiev, poet şi editor, distins om de cultură şi personalitate importantă a culturii noastre,s-a dăruit total literaturii în general poeziei, aforismelor și cugetărilor în mod deosebit. Ion Diordiev, un adevărat domn al scrisului, a fost primit cu multă căldură de publicul cititor, preponderent copii, ceea ce ne-a confirmat încrederea în reuşita unor astfel de activităţi. În plus, am avut dovada incontestabilă, că iniţiativa bibliotecii noastre de a strânge legăturile cu scriitorii autohtoni şi de a le prezenta activitatea, a fost o iniţiativă lăudabilă care îşi arată deja roadele, o iniţiativă pe care o vom continua şi cu care ne mândrim.

Ion Diordiev, născut în Republica Moldova, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filologie, 1962. A activat ca Bibliotecar la Camera Naţională a Cărții, metodist superior la Cabinetul metodic al Ministerului Culturii din Moldova. Redactor la revista „Chipăruș”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Volumele sale: 
Zigzaguri, 1976
Amărăciunile dulcelui, 1982
Soarele și mama, 1978
Hopuri, 1983
Recreația veselă, 1989.

Prima sa carte de miniaturi şi schiţe umoristice, Zigzaguri (1976), anunţa un observator fin al oamenilor şi al vieţii şi un har apreciabil de a releva ridicolul prin notaţii vii, succinte, apelând la poanta generatoare de haz.

Atare calităţi au fost confirmate ulterior de volumele Amărăciunile dulcelui (1981), Hopuri(1983), de culegerile pentru copii Soarele şi mama (1978) şi Recreaţia veselă (1989), iar demnă de menționat este cartea „Pâinea mea caldă”, o antologie de aforisme (selectare, redactare și sistematizare de Vasile D. Ciubuc), este alcătuită din 20 compartimente tematice, expuse pe 164 de pagini și ilustrate de Radu Diordiev, fiul scriitorului.

Cu un asemenea palmares, scriitorul s-a prezentat în faţa iubitorilor de literatură de la liceul „Orizont” din Chișinău, cărora le-a vorbit despre întreaga sa carieră literară, despre condiţia scriitorului în zilele noastre, despre proiectele sale şi, desigur, a citit din propria creaţie, aforizme, cugetări etc.
Participanții au fost impresionați de mulțimea cărților din bibliotecă, de explozia de culori care predomină în secția pentru copii a biblioteci, ceea ce crează senzația unei lumi de basm, și s-au bucurat să discute cu un scriitor, să-i pună întrebări, să asculte și să recite poezii, să cânte împreună cu scriitorul Ion Diordiev, „Ce frumoasă e copilăria…”.

A fost o întâlnire caldă, prietenească, o întâlnire cu un scriitor sensibil, delicat, cu un suflet generos, un suflet care iradiază de bunătate și bun simț.

miercuri, 4 aprilie 2012

TRAGEDIA ANULUI 1812 ÎN DESTINUL BASARABIEI


Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, filiala „Ovidius”

În acest an este cazul să se facă cât mai multe analize şi aprecieri publice ale istoriei noastre aşa cum a fost, să se exprime regretul în legătură cu evenimentele tragice pentru ţara noastră, care au avut loc acum 200 de ani. Din acest motiv, recent, la data de 2 aprilie, la biblioteca „Ovidius” a avut loc Conferinţa  „Două sute  de ani de la anexarea Basarabiei: consecinţe economice, demografice şi culturale”.

În cuvântul de deschidere a conferinţei Elena Butucel, directorul bibliotecii „Ovidius”, a reiterat  necesitatea cunoaşterii adevărului istoric despre nelegimitatea actului politic din  anul 1812, în rezultatul căruia Principatul Moldovei a fost scindat în două părţi. Din punct de vedere al dreptului internaţional, nici Rusia Ţaristă, nici Poarta Otomană nu aveau dreptul să împartă Ţara Moldovei.

Au fost prezentate patru comunicări, după cum urmează: Anexarea Basarabiei la Imperiul rus în 1812 şi realităţile actuale din Republica Moldova (Ion NEGREI, istoric, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM ) ; Consecinţele anexării Basarabiei la Imperiul Rus în anul 1812 (Dinu POŞTARENCU, dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM) ; Raptul Basarabiei din anul 1812 (Cristina Voroneanu, cl. X, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”) ; Impactul raptului teritorial din 16/28 mai 1812 asupra Ţării Moldovei (Daniela Borş, cl. IX D, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim”).

În luările de cuvânt ale distinşilor istorici Ion Negrei şi Dinu Poştarencu s-a accentuat că Tratatul de pace de la Bucureşti din 16/28 mai 1812 a fost o mare nelegiuire admisă de Poarta Otomană şi Rusia Ţaristă. Scindarea ţării a fost o mare tragedie pentru populaţie, care a fost supusă unui proces masiv de deznaţionalizare, iar prin colonizarea părţii de sud a fost infiltrat  în ţară un element străin. Impactul acestui rapt se răsfrânge până astăzi în problema identităţii naţionale. Îndemnul istoricilor a fost ca tinerii de astăzi să-şi formuleze, creeze şi să-şi asume identitatea naţională clară.  Istoricul Ion Negrei a informat publicul, elevi de la liceul „Mihai Viteazul”, studenţi de la Colegiul Politehnic, despre Mişcarea Civică „Anul 1812” care are drept scop atragerea atenţiei publice asupra acestui eveniment, organizând activităţi de iluminare şi culturalizare a cetăţenilor, pentru ca adevărul istoric să ajungă mai uşor la ei.

Nu au rămas fără apreciere nici comunicările elevilor Cristina Voroneanu şi Daniela Borş în care ei s-au străduit să prezinte cât mai concis şi amănunţit reperele istorice care au precedat acest eveniment tragic din anul 1812, cum au decurs tratativele de pace dintre reprezentanţii Turciei şi Imperiului Rus, care au adus, fără scrupule, drept jertfă Principatul Moldovei, în interesele politice şi expansioniste ale ţărilor lor.

În comunicările prezentate, voluntar sau involuntar, pulsau note de regret, note triste vis-a-vis de soarta vitregă a acestui colţişor de pământ drag nouă şi a sorţii nefaste care s-a abătut asupra băştinaşilor, care au fost siliţi să-şi uite şi limba maternă.

Elevilor le-au fost prezentate sursele de informare din colecţiile bibliotecii „Ovidius” la acest subiect, în baza expoziţiei de carte „Anul 1812 în destinul Basarabiei” realizându-se o revistă bibliografică tematică.

Conferinţa a adus celor prezenţi noi cunoştinţe şi informaţii, dar cel mai important este faptul că s-a produs o nouă sesizare a opiniei publice faţă de această dată şi eveniment tragic din istoria poporului nostru.

marți, 3 aprilie 2012

MIROSLAVA METLEAEVA – POETĂ ŞI PUBLICISTĂ DE EXPRESIE RUSĂ, TRADUCĂTOARE DIN LIMBA ROMÂNĂ ÎN LIMBA RUSĂ

Anastasia Moldovanu,
bibliotecar principal, filiala de Arte „Tudor Arghezi”

În generaţia Miroslavei Metleaeva există o trăsătură evidentă, a avea o reputaţie mai mică decât însăşi valoarea ca atare. Nu este la prima ei întâlnire cu cititorii în cadrul bibliotecilor publice. Se bucură de succes prin faptul, că ştie să pătrundă în conştientul acelora, care o ascultă. Dă dovadă de o cunoaştere vastă a literaturii din ţara noastră, a literaturii altor popoare. E de părerea, că este inadmisibil să te lansezi ca scriitor în localitatea unde trăieşti, necunoscând cel puţin literatura băştinaşilor. S-a născut la 11 septembrie 1946 la Chişinău, într-o familie de intelectuali mixtă (mama - Edith Rohrer, profesoară, cu şcoală românească, tatăl - Gavriil Metleaev, funcţionar public, rus, orignar din Siberia).

Un timp a locuit cu familia în regiunea Cernăuţi din actuala Ucraina, absolvind în1964 şcoala medie de cultură generală din comuna Ciudei (Mejducerie), raionul Storojineţ. Timp de un an după terminarea şcolii a lucrat în acest sat ca bibliotecară. Şi-a urmat studiile la Universitatea de Stat din Moldova (1965-1970), devenind licenţiată cu menţiune la specialitatea Limba şi Literatura rusă a Facultăţii de filologie. A făcut studii postuniversitare, printre care cursurile de redactor la Agenţia de Stat Teleradio în 1982 şi studiile de masterat în psihologie în cadrul USM în 2001-2002. În tot acest răstimp a activat în diverse domenii. Fiind tânăr specialist, a început cu profesia de profesoară de limbă şi literatură rusă în aa.1971-1979 în comuna Băcioi, municipiul Chişinău. În aa.1979-1982 a lucrat în calitate de redactor la TeleRadio-Chişinău, apoi în decursul anilor 1982-1990 a fost specialistul principal în problemele mass-mediei la Ministerul Agriculturii, unde realizează o serie de filme documentare şi reportaje TV cu tematică agricolă. Totuşi, pasiunea faţă de publicistică şi literatură a învins, deoarece anii care au urmat au fost consacraţi aproape exclusiv profesiei de jurnalism, lucrând în calitate de redactor-şef adjunct la ziarele Făclia (versiunea rusă, aa.1990-1991) şi Cetăţeanul Moldovei la Departamentul Relaţii Interetnice a Republicii Moldova (1991-1993). În paralel munceşte şi la ziarul evreiesc Nas golos/Unzer Kohl (1992-1994) în calitate de coredactor şi redactor la ziarul Nezavisimaâ Moldova, este comentator politic la Societatea civilă/Grazdanskij mir, redactor-şef, fondator al revistei Zerkalo (1993-1995). Din 1994 şi până în 2001 a fost redactor-şef adjunct la revista pentru copii A-mic (versiunea rusă) şi tot din 1994 până în prezent este redactor-şef la ziarul evreiesc Istoki. De asemenea, este redactor-colaborator extern al revistei Kitej-Grad, o publicaţie de cultură a Comunităţii ruşilor lipoveni din România, care apare la Iaşi. 

Ca poetă, a debutat în anii de şcoală, în presa raională din Storojineţ. În presa de limbă rusă din Chişinău a fost tratată timp îndelungat cu rezerve, din cauza pesimismului ce persistă, chipurile, în versurile ei. Tocmai de acea, editorial, debutează relativ târziu, cu placheta de versuri  zivu sredi vas... (1992), urmată de Pesni noci (1994), aceste prime cărţi impunând-o favorabil printre poeţii de limbă rusă de la noi. Curând apare o plachetă cu traduceri în limba română din poezia sa: Cântece nocturne (1995), apoi culegerea bilingvă (ruso-română) de publicistică:  zensina. Kto menâ zasitit/ Sunt femeie. Cine mă va apăra? (1999). O realizare de vârf a poetei este placheta de poezii Ten Galeona (2002), concepţia machetei poligrafice aparţinând autoarei. Diferite ca tematică şi viziuni, cărţile de poeme ale Miroslavei Metleaeva vădesc o şlefuire ascendentă a stilisticii poetice, dar şi o aprofundare a simţirilor lirico-filozofice. A publicat poezii în mai multe culegeri colective ale poeţilor ruşi de expresie rusă din R. Moldova: Venok Eseninu (1995), Stihi moi, svideteli zivye (1997), Nezabytye dorogi (2000), 28 plus (2005); este inclusă în antologia Iubire de metaforă (2001). Câteva poeme au apărut în versiune engleză, în vol. Singular Destinies: Contemporary Poets of Bessarabia (2003).

În 2003 scoate la Ed. Prut Internaţional patru cărţulii cu „poveşti adevărate" pentru micuţi: Utenok, Senok, Kotenok, Zabavnye cifry. În 2012 a apărut cartea pentru copii „Strana Bukvaria”, editura Litera. A tradus în limba rusă 30 de volume de poveşti din colecţia „Disney”, care au fost editate în 2011 – 2012 de editura Litera.

În 2010 poeziile Miroslavei Metleaeva apar în România in versiunea engleza şi franceză în volumul alcătuit de Vasile Robciuc „Caietele. Tristan Tţara”, editată de tipografia DOCUPRINT – Ed.BABEL, Mojineşti - Romănia. Ideea de deschidere mai largă a literaturii române din Basarabia în arealul european a determinat-o completamente spre domeniul traducerilor. Este o muncă grea, migăloasă, ce presupune tangenţe cu diverse ştiinţe, ca lingvistică, istorie, artă, muzică, literatură. Aici, în Basarabia, am descoperit o literatură extraordinară, frumoasă, bogată, pe care o scriu oamenii talentaţi ai acestei ţări – sunt spusele poetei la o întâlnire a sa cu cititorii. Republica Moldova este un stat multietnic. Anume în aceste condiţii de conveţuire este nevoie de comunicare şi o cunoaştere reciprocă mai largă între populaţia majoritară şi etniii la nivel de elită intelectuală. În acest context M. Metleaeva s-a impus ca o măiestrită tălmăcitoare în limba rusă din poezia românească, mai exact din: Leonard Tuchilatu (vol. Rapsodie, (2001), Nichita Stănescu, 11 elegii (2003), ambele cărţi apărând, la insistenţa traducătoarei, în format bilingv, pentru o percepere mai bună a mesajului poetic. A mai transpus în limba rusă basme populare româneşti, poezii de Ion Pillat, versuri pentru copii de L. Deleanu, povestiri pentru copii de diferiţi autori români, un fragment din Viaţa lui Ştefan cel Mare de M. Sadoveanu ş.a. În prezent lucrează la elaborarea şi traducerea în limba rusă a unei ample antologii de poezie românească din toate timpurile şi din toate provinciile, precum şi din diaspora românească. care va uni trei mari centre de cultură: Târgovişte, Chişinău şi Sankt -Peterburg.

Începând cu anul 2006 şi până în prezent colaborează cu colectivul de autori ai almanahului „Golosa Sibiri” (Kemerovo, Rusia), unde au fost editate traduceri din scriitori şi poeţi basarabeni contemporani ca E. Cioclea, E. Galaicu-Păun, I. Hadârcă, V. Matei, I. Proca, D. Crudu,  M. Cimpoi, L. Butnaru.

Din 2007 colaborează cu Institutul de Literatură şi Artă din Kazahstan. În 2009 în almanahul „Catalogul scriitorilor şi traducatorilor ţărilor CSI şi Baltiei” apărut la Erevan au fost întroduşi16 autori din Republica Moldova, printre care şi M.Metleaeva. În 2011 a ieşit de sub tipar monografia „Sovremennaia zarubejnaia literatura”, editată în Alma-Atâ (2011) sub egida acestui institut şi a Comitetului de Ştiinţă a Republicii Cazahstan. Monografia prezintă interes prin componenţa colectivului de autori format din reprezentanţi din SUA, Franţa, Anglia, România, Italia, Germania, Republica Moldova şi ale altor ţări din CSI. Un capitol din această carte este consacrat literaturii române din Basarabia, scris de M.Metleaeva şi bine menţionat de către consiliul ştiinţific al institutului. În acest capitol autoarea dă o panoramă amplă dezvoltării literaturii postmoderniste autohtone. 20 de independenţă a Republicii Moldova înseamnă foarte mult pentru locuitorii acestui stat, necătând la greutăţi şi incertitudini, care uneori ne macină şi reţin calea de dezvoltare spre integrarea europeană. Personal pentru mine, se destăinuie d.Miroslava, această perioadă mi-a adus acea satisfacţie morală, care îi permite persoanei date să se afirme în plan spiritual. Poeta desfăşoară o energică activitate multilaterală şi în plan social, în diferite ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului, în special ale femeilor de la ţară, copiilor şi adolescenţilor; pentru ocrotirea patrimoniului cultural, etnografic şi natural în satele basarabene. La acest capitol M.Metleava a scris şi editat mai multe lucrări, printre care cărţile „Meşteriţele din Butuceni” în 2003 şi „Butuceni” în 2004.

A vizitat (inclusiv participând activ la lucrările diferitor conferinţe, simpozioane, traininguri, cursuri) mai multe capitale şi mari centre culturale din lume: Bucureşti, Iaşi, Washington, Ierusalim, Praga, Frankfurt, Istanbul, Budapesta, Moscova, Petersburg, Kiev, Minsk, Almaty, Warşovia, Krakowia, Paris, Berlin, Bruxel ş.a.

Pentru meritele sale M.Metleaeva s-a bucurat de atenţia venită din partea organelor respective. Are menţiuni: Diploma de laureată a Concursului republican televizat de poezie (1997); Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru traducerea în limba rusă a versurilor poetului basarabean L. Tuchilatu (2001), Diploma de merit şi Medalia Nichita Stănescu (Ploieşti, 2003, pentru versiunea rusă a Elegiilor lui N. Stănescu), Diploma concursului Internaţional „Maximilian Voloşin” pentru eseu despre poezia rusă din Republica Moldova în anii 90 (Ucraina, Koktebel, 2009), medalia „Mihai Eminescu” (2010), Premiul şi Diploma Uniunii scriitorilor pentru romanul „Igra v pazli” (Chişinău,2010) scris în limba rusă.

Despre creaţia şi activitatea publică a M. Metleaeva s-au turnat patru videofilme documentare la TV Moldova. În Enciclopedia scriitorilor ruşi din Europa, apărută la Bucureşti în 2005 poeta este prezentă cu o schiţă biobibliografică. M. Metleaeva este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (1991); membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1995); membru al Uniunii Scriitorilor din România (2002). Pentru literatura contemporană din Basarabia contează mult faptul să se editeze opere de valoare în mediile cultural-literare ruseşti, o platformă importantă spre circuitul european, universal al adevăratelor valori. Dar la acest capitol s-au înregistrat cele mai puţine traduceri. Miroslava Metleaeva este unul din aceşti traducători, este mesagerul de iniţiere şi informare a cititorului rus despre literatura românească din Basarabia. Datorită muncii sale, pe care şi-o asumă ca o datorie, a adăugat o nouă pagină în enciclopedia relaţiilor interculturale a statului de drept, multietnic – Republica Moldova.