miercuri, 31 martie 2010
PROMOVAREA VALORILOR MORALE ALE CREDINŢEI, ISTORIEI ŞI CULTURII CREŞTINE
vineri, 26 martie 2010
O DISCUŢIE DEOSEBITĂ DESPRE SCRIITORII FRANCEZI CONTEMPORANI
BASARABIA - PĂMÂNT ROMÂNESC
miercuri, 24 martie 2010
UN MĂRŢIŞOR PENTRU TRAIAN BRAD
METODE DE PROMOVARE A LECTURII LA BIBLIOTECA PUBLICĂ CRICOVA
Secţia copii a Bibliotecii Publice Cricova utilizează mijloace de acţiune care să implice relaţia profesor - elev - bibliotecar. Pentru a putea răspunde sarcinilor ce revin bibliotecii, exictă un interes permanent a bibliotecarului în asigurarea unui fond de carte corespunzător cerinţelor şcolii. Pe măsură ce cartea nouă întră în fondul bibliotecii în primul rind se face o prezentare a ei în faţa profesorilor la şedinţele lor prin organizare de expoziţii de carte commentate, reviste orale de carte apoi în faţa elevilor la orele educative . Profesorii fac cunoştinţă cu aceste cărţi şi ştiind, că ele există în bibliotecă le recomandă elevilor. La orele educative, bibliotecarul se interesiază din timp pe ce temă şi în ce clasă va fi ora. Astfel în clasa VII “A” s-a petrecut ora educativă pe tema “Prietenia – o comoară a sufletului”, unde am fost prezentă cu o expoziţie de carte pe aceeiaş temă şi cu o prezentare a acestor cărţi, unde am accentuat şi am încercat să-i conving, că cel mai mare prieten al omului este, totuş - cartea, ea niciodată nu te trădează. Ori de cite ori îţi este greu –adresiază-te la carte, ea te va ajuta întotdeauna.- aceasta a fost ca o chemare a bibliotecarului către elevi. Şi să ştiţi, că a avut efect aceste prezentări de cărţi, pentru că au fost împrumutate cărţile,nu vreau să zic că îndată, dar pe parcurs – în vacanţă s-au ca lectură adăugătoare la orele de limbă română.
Se practică şi întâlnirile cu scriitorii. De exemplu: a fost organizată o întâlnire cu Spiridon Vangheli, înainte de a ieşi copiii în vacanţa mare, apoi ţelul bibliotecii a fost:”Citeşte cărţile verii – Spiridon Vangheli”, unde copiii făcând cunoştinţă cu autorul din timp, citeau cu interes aceste cărţi – expuse pe un stand aparte în bibliotecă.
Anul acesta, februarie 2010 a fost organizată o întâlnire cu soţia regretatului poet Grigore Vieru, dna Raisa Vieru, unde le-a fost povestite elevilor lucruri interesante din viaţa poetului şi le-a fost făcute prezentări a mai multor cărţi.de către soţia poetului.
O altă metodă de promovare a lecturii – la lecţiile publice, care se petrec la liceu în dependenţă de tema lecţiei, adică dacă se socoate, că ar fi binevenită la acea lecţie o prezentare de carte s-au o revistă orală unde se prezintă cărţile pe tema dată.
Astfel, la Liceul “Alexei Mateevici” din localitate a avut loc o lecţie publică în clasa III-”A”,în parteneriat cu secţia copii a Bibliotecii Publice. Învăţătoarea Floarea Cordun şi elevii acestei clase s-au pregătit din timp de această lecţie folosind metode şi tactici noi de predare a materialului la tema dată.
În discuţie a fost ascultată povestea „Fata babei şi fata moţneagului” de Ion Creangă, scopul lecţiei a fost ca elevii să-şi dezvolte calităţi pozitive ca – bunătatea ,dărnicia, înţelegerea, respectul etc., să dezvolte capacitatea de a lua atitudini faţă de omul leneş şi faţă de cel harnic, să folosească limbajul artistic la compararea personajelor etc. Clasa unde s-a petrecut lecţia a fost amenajată şi pregătită cu mult gust, la temă – o expoziţie de carte cu denumirea „În lumea poveştilor”, o expoziţie de desene ale copiilor „Eroul meu preferat” alta cu jucării asemănătoare eroilor din poveşti. Pe pereţii clasei diferite citate şi lămuriri didactice despre poveste şi despre carte. Aflându-te în această clasă îţi părea că ai nimerit cu adevărat în împărăţia poveştilor. Măiestria pedagogului Floarea Cordun la petrecerea lecţiei i-a făcut pe elevi să înţeleagă
rolul poveştilor în viaţa fiecăruia în lectura de zi cu zi a lor, i-a deprins să gândească la ce e bine şi ce e rău, să lucreze în grup, să judece pe cel bun şi pe cel rău, să-i facă pe copii să fie mai buni la inimă, mai harnici, mai îngăduitori.
Interesant pentru copii a fost momentul când spre sfârşitul lecţiei a apărut Zâna poveştilor cu o mulţime de cărţi cu poveşti dna Tamara Larii de la Biblioteca Publică Cricova cu diferite sfaturi şi tot odată i-a pus la încercare pe copii cu întrebări din poveşti la care copiii şi aici şi-au arătat măiestria. Elevii au primit câte o invitaţie de la Zână la Ora poveştilor, care se petrece în fiecare vinere la Biblioteca Publică Cricova.
Aici aş vrea să accentuez anume acest moment – elevii vin cu plăcere la aceste ore unde se povesteşte şi se discută cite o poveste şi tot odată se dezvoltă interesul pentru lectură, interesul de a citi o carte, dar nu numai ca copilul să stea în faţa calculatorului.
Să nu credeţi, dragi cititori, că apariţia bibliotecarului la aceste ore i-au mult timp din lecţie, 5-7 minute, dar important , e ca copilul să înţeleagă, că ,,cartea te va face înţelept, las-o deschisă şi revin-o la ea ori de cite ori ai nevoe şi timp pentru ea’’ sau să citească pentru îmbogăţirea cunoştinţelor sale.
La Cricova se citeşte, se citeşte şi de cei mari şi de cei mici, cu toate, că este era tehnologiilor informaţionale, dar cartea nu este negligată, şi aceasta se datoreşte faptului, că cartea este promovată în localitate de părinţi, educatorii, profesori şi Biblioteca Publică Cricova. Acest parteneriat ajută tânăra generaţie să devină oameni cu adevărat necesari societăţii şi care să poată să îndrepte societatea pe o cale de dezboltare mai bună, spre un trai şi o viaţă mai bună.
,
FRANCOFONIA, SIMBOL AL DIVERSITĂŢII CULTURALE
TRADUCERI ÎN LIMBA MARII POEZII A LUMII
ROLUL ANIMAŢIEI CULTURALE ÎN FORMAREA TINEREI GENERAŢII
Olga ALEXEEVA,
Studentă, an. III, gr. B079L,
Catedra de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională
Biblioteca publică este centrul de informare care pune la dispoziţia tuturor utilizatorilor informaţii şi cunoştinţe din toate domeniile.
Serviciile bibliotecii publice trebuie să fie accesibile oricui, indiferent de sex, vârstă, religie, naţionalitate sau statut social. Urmând aceste deziderate biblioteconomia actuală pune un accent foarte important pe rolul bibliotecii în formarea unor cetăţeni responsabili şi de o anumită calitate. De aceea are o importanţă covârşitoare strategia de atragere a potenţialilor utilizatori către serviciile bibliotecii publice. Venind în sprijinul acestei politici în cadrul profesiei de bibliotecar s-a diferenţiat funcţia de animator, specializare de ultimă oră, destinată atragerii de noi “clienţi” către cultura scrisă, combaterii analfabetismului şi illetrismului, dar şi educării cetăţeanului.
Conform definiţiei avansate de specialistul în sociologie dr. Maria Moldoveanu, “animaţia culturală constă în stimularea interesului indivizilor faţă de produsele şi serviciile culturale pe care le oferă mediul lor de viaţă. Rolul ei este de a da oamenilor sentimentul apartenenţei lor la o colectivitate dominată de valori şi de a-i face să participe la evenimente semnificative pentru dezvoltarea umană”.
Animaţia are mai multe componente. Ea implică valorificarea colecţiilor, demersul educaţional, o dimensiune de asistenţă socială şi una de management. Această activitate vizează pe de o parte comunitatea iar pe de altă parte vizează autorităţile, care trebuie să înţeleagă şi să susţină biblioteca.
Tipuri de animaţie culturală
Acţiunea de animaţie pentru publicul infantil
Se preocupă în mod special de educaţia timpurie a viitorului public. În acest sens se opereaza cu ludoteci, spaţiu de familiarizare a copilului mic şi foarte mic cu biblioteca Aici se concep programe speciale, se organizează ore de lectură şi spectacole, cu copii şi marionete, copiii cântă, recită, desenează, joacă teatru. Biblioteca organizează diferite concursuri, organizează expoziţii cu desene făcute de copii, oferă diferite premii.
Acţiunea de animaţie pentru adolescenţi şi tineri
Miza educaţiei acestui public este deosebit de mare, pe de o parte pentru că el este în formare şi constituie viitorul public adult şi de vârsta a treia, şi pe de alta parte pentru că el reprezintă viitorul electorat de care depinde politica ţării şi politicile locale; de calitatea lui intelectuală, morală, civică va depinde calitatea vieţii în viitor. Iată de ce are biblioteca alături de şcoală un rol decisiv în viaţa contemporană.
Prin programele sale bibilteca poate atrage, poate oferi un mod de “evadare pozitivă”, o formă benevolă de cunoaştere, un spaţiu primitor. Educaţia se face “spontan”, aparent fără nici un efort, este adaptată nivelului elevilor, le oferă satisfacţii până atunci necunoscute.
Acţiunea de animaţie pentru publicul adult
Pentru această categorie biblioteca trebuie să ofere mai multe posibiliăţi de formare, de informare şi de atragere a lor către serviciile bibliotecii. Organizarea unor cursuri de croitorie, gastronomie, întâlniri cu personalităţi din localitate (indiferent din ce domeniu), organizarea unor cursuri de bridge, rummy, canastă pot fi câteva soluţii.
Animaţia pentru publicul de vârsta a treia
Această categorie de utilizatori poate fi atrasă prin mai multe metode: achiziţii de ziare centrale şi locale, organizarea de cluburi diverse (şah, table, scrabble, canastă, bridge, grădinărit, creşterea animalelor mici), organizarea de întâlniri cu personalităţi locale, oferirea unui spaţiu unde persoanele se întâlnesc la o “şuetă”, oferirea unor informaţii despre sănătate, asistenţă socială, etc.
Rolul animaţiei culturale în formarea tinerei generaţii
Avantajele observate în urma promovării culturii prin intermediul acţiunilor precum valorificarea patrimoniului local, animaţii culturale, expoziţii, lansări de carte etc sunt multidimensionale. Dintre acestea, cele mai vizibile sunt oportunitatea construirii unei relaţii speciale de comunicare între cadrele didactice şi elevi, implicarea comunităţii locale în viaţa şcolii, dezvoltarea de parteneriate, participarea activă a elevului la propriul traseu de învăţare şi dezvoltare, organizarea de schimburi de experienţă şi proiecte, abordări transdisciplinare, deschiderea învăţării spre viaţă, promovarea egalităţii şanselor tuturor la educaţie.
Despre importanţa organizării animaţiilor culturale bibliotecile publice, în special cele pentru copii se poate vorbi din multiple perspective.
Aducem câteva argumente pentru a convinge şi incita cadrele didactice să utilizeze biblioteca publică şi în scopul promovării valorilor culturale, dar şi pentru a propune utilizatorilor săi variate «exerciţii de cultură». Prin activitatea sa, respectând filosofia şi rolul său într-o unitate de învăţământ preuniversitar (de la grădiniţă la liceu), biblioteca publică poate fi definită ca fiind şi un loc de cultură, un loc de dezvoltare personală şi profesională. În mod evident, avâd în vedere faptul că această structură infodocumentară este organizată pentru publicul larg, nu putem să o definim ca fiind un spaţiu cultural, fără a sublinia că este, în primul rând, un spaţiu pedagogic, în care sunt organizate şi desfăşurate activităţi cu finalitate pedagogică. Prin urmare, sfera culturală este definită în strânsă legătură cu sfera pedagogică, iar obiective de ordin pedagogic sunt urmărite şi în activităţile culturale, inclusiv cele care se regăsesc în programele disciplinelor şcolare. Astfel, didactizarea acţiunilor, respectiv abordarea acţiunilor culturale prin prisma pedagogică cu scopul formării elevilor, dezvoltării competenţelor lor din domeniul infodocumentar dă specificitate acţiunilor culturale organizate în bibliotecile publice, în special cele pentru copii.
Pentru fiecare activitate culturală desfăşurată în bibliotecă sunt prezentate etape, resurse, scenarii didactice. Animaţia cultural organizată de biblioteci are şi o coordonată hedonistă, în sensul în care are şi funcţia de a delecta, de a seduce elevul înspre învăţătură, înspre carte, de a-l atrage şi a-l face captiv unui demers propriu de învăţare.
Acţiunile cultural-educative şi informaţionale au ca scop promovarea valorilor culturale naţionale şi universale, formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a copiilor prin intermediul mijloacelor specifice instituţiei bibliotecare.
Obiectivele animaţiei culturale:
- promovarea cărţii şi a lecturii printre copii;
- formarea deprinderilor de lectură permanentă şi a culturii informaţionale a beneficiarilor;
- răspândirea cunoştinţelor şi informaţiei de ordin cultural;
- satisfacerea intereselor şi cerinţelor de informare, studiu şi delectare a beneficiarilor;
- atragerea noilor beneficiari la Bibliotecă;
- promovarea serviciilor Bibliotecii;
- valorificarea fondului documentar al Bibliotecii;
- promovarea valorilor literare şi culturale ;
- creşterea prestigiului copilului-cititor în mediul şcolar şi comunitar;
- sporirea imaginii cărţii şi bibliotecii în comunitate;
- dezvoltarea capacităţilor creative la copii;
- acţiuni orientate spre formarea deprinderilor de lectură permanentă;
- atragerea la lectură a tuturor copiilor, de la vârsta cea mai fragedă, la micuţii stimularea curiozităţii şi dragostei faţă de carte.
Beneficiari
Beneficiarii acţiunilor cultural-educative şi informaţionale desfăşurate în Bibliotecă sunt utilizatorii şi non-utilizatorii Bibliotecii structuraţi pe următoarele categorii:
– preşcolari
- elevi din ciclul primar (7-10 ani)
– elevi din ciclul gimnazial (11-16 ani)
– elevi din ciclul liceal (peste 16 ani)
- îndrumători de lectură (părinţi, pedagogi, bibliotecari ş.a.)
RECOMANDĂRI:
Propunem ca una din cerinţele instituţiei infodocumentare să fie prezentarea setului de activităţi culturale şi în cadrul centrelor de plasament temporar al copiilor. Să se încheie contracte de realizarea a activităţilor culturale cu centrele de plasament. Pirn realizarea activităţilor culturale în asemenea instituţii vom aduce un aport în culturalizarea şi socializarea copiilor, care sunt viitorul nostru.
REFLECŢII ASUPRA UNEI BIOBIBLIOGRAFII
Biobibliografia „Gleb Ciaicovschi-Mereşanu” este unica biobibliografie consacrată unui folclorist şi etnomuzicolog.
Pe parcursul investigaţiilor şi căutărilor noi, bibliotecarii, am descoperit pentru sine o personalitate deosebită, adâncă şi talentată multelateral: muzicolog, folclorist, compozitor, pedagog, cercetător, organizator şi scenarist al manifestărilor culturale republicane şi unionale, fondator al Festivalului Mărţişor atât de cunoscut şi în zilele noastre.
Echipa de lucru constituită din trei bibliotecari Vasilisa Nechiforeac, Svetlana Teodor, Irina Scorpan a lucrat aproape doi ani pentru ca lucrarea să vadă lumina tiparului.
Materialele incluse în bibliografie au o retrospectivă destul de adâncă, cuprizând o perioada de peste 50 de ani. Primul document găsit datează cu anul 1952, iar ultimele sunt din 2008. Toate materialele (în număr de 1 329) au fost privite de „visu”, ţinute în mâini, cercetate cu lupa (în cazul arhivei catedrei de folclor muzical). În scopul întocmirii acestei biobibliografii s-au consultat colecţiile Bibliotecii AMTAP, Bibliotecii Naţionale a RM, Camerei Naţionale a Cărţii, Bibliotecii Uniunii Compozitorilor, Fonoteca Companiei „Teleradio-Moldova”, fondurile Arhivei Naţionale şi ale arhivei catedrei Folclor Muzical a AMTAP.
Biobiliografia conţine multe denumiri geografice (fiecare informaţie bibliografică despre o creaţie folclorică este însoţită de denumirea localităţii în care a fost colectată), de asemenea, în text sunt menţionate peste o mie de nume proprii. Toate acestea au fost verificate după enciclopedii, dicţionare, documente oficiale.
Cinci „cuvinte calde” precedează bibliografia propriu zisă. Cinci discipoli ai omagiatului îşi împărtăşesc amintirile despre Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Compozitorul şi pedagogul Constantin Rusnac, compozitoarea şi interpreta Maria Stoianov, muzicologii Svetlana Badrajan şi Angela Rojnoveanu, folcloristul Tudor Colac şi-au adus aportul în realizarea acestei lucrări.
Biobliografia este structurată în şapte compartimente. Primele patru reflectă lucrările care aparţin lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Fapt care ne permite să elucidăm personalitatea polivalentă a acestuia în calitate de etnomuzicolog, publicist, compozitor, alcătuitor, redactor, culegător de folclor.
Documente referitor la viaţa şi activitatea muzicologului constituie conţinutul compartimentului cinci.
„Înregistrări din Fonoteca Companiei de Stat „Teleradio-Moldova” este titlul compartimentului şase, care conţine informaţii privitor la emisiunile radio, TV la care a luat parte Gleb Ciaicovschi-Mereşanu.
Compartimentul „Materiale din colecţia personală a muzicologului Gleb Ciaicovschi-Mereşanu” deschide uşile Arhivei Naţionale tuturor celor interesaţi. Pe parcursul consultării materialelor din arhivă l-am descoperit pe Gleb Ciaicovschi-Mereşanu şi ca un arhivist scrupulos. Datorita lui s-au păstrat multe documente interesante : manuscrise care nu au fost deocamdată publicate (articole, recenzii, referate, prelucrări muzicale şi gînduri), programe de concerte regizate sau moderate de Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Valoarea acestor materiale rămâne să fie apreciată de posteritate.
Două indexuri :„Index de nume” şi „Index de titluri ale lucrărilor muzicale şi creaţiilor folclorice” facilitează procesul de căutare a informaţiei necesare.
Lansarea cărţii a avut loc în incinta Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, pe data de 19 februarie 2010.
Publicul prezent în Sala de Festivităţi în această zi remarcabilă pentru bibliotecă îl constituia administraţia AMTAP, profesori, studenţi, reprezentanţii Radio Moldova, colegii din alte biblioteci şi, evident, oaspeţi invitaţi cu ocazia acestui eveniment.
Serata a fost moderată de Svetlana Badrajan, muzicolog, pedagog al AMTAP şi succesoarea spirituală a omagiatului.
Rectorul AMTAP Victoria Melnic a deschis manifestarea cu un cuvânt de salut, în care a menţionat contribuţia etnomuzicologului în cultura naţională. Ea a adus mulţumiri colaboratorilor bibliotecii pentru eforturile depuse ca activitatea lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu să fie cunoscută de publicul larg.
Biobibliografia a fost prezentată de Svetlana Mihailiuc, directorul bibliotecii AMTAP, care a accentuat însemnătatea lucrării, caracteristicile principale ale cărţii, momentele dificile apărute în procesul de elaborare.
Prorectorul AMTAP Vladimir Axionov, care a activat alături de Gleb Ciaicovschi-Mereşanu în ultimii ani de viaţă ai muzicologului, a remarcat că Gleb Ciaicovschi-Mereşanu, fiind o persoană puternică şi extrem de organizată, a lucrat cu spor până în ultima zi, elaborând lucrări de valoare.
Compozitorul şi ex-rectorul al Academiei de Muzică Constantin Rusnac îşi aminteşte cu mare recunoştinţă de Gleb Ciaicovschi-Mereşanu, care i-a fost drept dascăl în profesie şi în viaţă. El a menţionat multe realizări ale învăţătorului său printre care : fondator al catedrei de Folclor, care mult timp a fost unica în Uniunea Sovietică, organizator al Primului Festival de Dansuri Populare, printre altele, a jucat şi fotbal.
Nătăliţa Munteanu, interpreta de cântece populare, absolventa Conservatorului şi profesoara la catedra „Folclor”, în memoria profesorului său a interpretat cântecul îndrăgit de el „La Siret la Nămăloasa”, apoi a vorbit cu mult drag despre Gleb Simonovici, datorită căruia a devenit ceea ce este azi.
Invitata de onoare Maria Sarabaş, a menţionat că propria sa carieră i-o datorează lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Ea a consemnat talentul lui deosebit de regizor, spiritul convingător şi argumentul lui ştiinţific (a convins guvernarea sovietică să organizeze Festivalul Mărţişor), atitudinea de susţinere a tinerelor talente.
Au luat cuvântul şi foştii studenţi ai lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu: Maria Iliuţ, Maria Stoianov, Maria Melega, care au remarcat sufletul larg şi cald al profesorului, tactul lui pedagogic, umorul excepţional şi energia lui nemărginită.
După cum au subliniat toţi oratorii, contribuţia etnomuzicologului Gleb Ciaicovschi-Mereşanu în cultura naţională merita să fie apreciată. Scopul acesta a fost atins parţial prin editarea biobibliografiei. Activitatea muzicologului are o importanţă deosebită pentru tinerii încântaţi de splendoarea folclorului muzical moldovenesc. Ea merită de a fi cercetată şi transmisă generaţiilor ulterioare.
În ziua lansării biobibliografiei actuala componenţa a ansamblului „Ţărăncuţa”, întemeiat de Gleb Ciaicovschi-Mereşanu cu douăzeci şi cinci de ani în urmă, în 1984, s-a întâlnit cu primii interpreţi ai ansamblului: Maria Stoianov, Luminiţa Stoianov, Victor Botnaru, Nătăliţa Munteanu, Svetlana Badrajan. Ansamblul, condus azi de Victor Botnaru, a prezentat publicului un recital din culegerile lui Gleb Ciaicovschi-Mereşanu, creând o atmosferă caldă în sufletele şi inimile tuturor celor prezenţi.
marți, 23 martie 2010
FRANCOFONIA – ISTORIA UNUI CUVÂNT
luni, 22 martie 2010
O FEERIE DE PRIMĂVARĂ
sâmbătă, 20 martie 2010
LANSAREA UNUI PROIECT DE DEZVOLTARE A ANTREPRENORIATULUI AUTOHTON
ALEXEI MATEEVICI – PROROCUL UNIRII
vineri, 19 martie 2010
VALERIU BABANSKY – UN SCRIITOR CU SUFLET LUMINOS
Frumoase şi tămăduitoare pentru suflet melodii au indus o atmosferă deosebită în sala bibliotecii, fiind interpretate de cunoscutul viorist Radu Tălămbuţă. Soţia, dna Nina, printr-un cutremurător eseu, şi-a exprimat regretul pentru plecarea prea devreme a acestui Om cu Suflet Luminos, cu o rugă către Dumnezeu de a fi blând cu el, deoarece L-a iubit din tot sufletul său mare. Amintiri de pe vremea când îşi prezentau împreună primele cărţi scrise de ei au fost expuse de scriitorul Victor Dumbrăveanu, menţionând că pentru a citi cărţile acestui autor trebuie să ai o dispoziţie aparte, un suflet liniştit, deoarece în aceste lucrări el a construit o lume a sa, prin care s-a ridicat mai sus de cotidian, a construit un Templu al Sufletului.
Gheorghe Cucu, coleg de serviciu timp de mai mulţi ani, a remarcat că toţi menţionau profunzimea sufletului acestui om, care ridica şi năruia în sinea sa biserici şi catedrale. Multe lucruri din cele ce le spunea, le-au înţeles doar după ce el a plecat din această lume şi resimt mari păreri de rău pentru aceasta. Important pentru noi, bibliotecarii aflaţi în sală, a fost să aflăm credo-ul scriitorului, pe care îl spunea ades prietenilor: „Toate trec pe astă lume, doar cărţile rămân. Datoria noastră este să aducem aceste cărţi cât mai aproape de cititori”. Compozitorul Constantin Rusnac a citit versurile poetului Valeriu Babansky, versuri care de fapt sunt nişte cântece pascale, pentru care a făcut două lucrări muzicale, ce vor fi interpretate de cor. Valeriu Babansky avea un gust artistic fin, care a fost exploatat din plin în timp ce a activat la diverse redacţii de ziare şi reviste, a menţionat scriitorul Victor Prohin, care o perioadă îndelungată a fost coleg de muncă cu el. Împreună cu alt mare regretat al neamului nostru, scriitorul Andrei Vartic, a reuşit să editeze în timpurile grele ale anilor 90, pentru un scurt răstimp, o minunată revistă isoterică – „Quo Vadis”. Este printre noi o lume de „scriitori neînţeleşi”, care încearcă să ne spună lucruri minunate, dar nu sunt apreciaţi la timp, a remarcat scriitorul Nicolae Popa, care a încercat să argumenteze de ce în romanul „Mojud” Victor Babansky a mers şi mai mult spre forme isoterice de exprimare, ca o răbufnire a sa pentru că nu era înţeles. Prin acest discurs el i-a intrigat şi incitat pe cititori să i-a cartea în mână, deoarece trebuie să ascultăm pe cei mai înţelepţi ca noi. Scriitorul Ioan Mânăscurtă a adus mulţumiri celor care au contribuit la editarea unei cărţi excelente şi din punct de vedere poligrafic, la lansare fiind prezent şi pictorul Anatol Danilişin, care a ilustrat mai toate operele acestui autor. Şi-a reamintit Ioan Mânăscurtă de ultimele întâlniri de lucru cu Valeriu Babansky, care aştepta cu nerăbdare apariţia acestui roman, caracterizat de Vladimir Beşleagă drept „ ... un testament şi un îndemn spre înţelegere între oameni de pe diferite continente şi de diverse confesiuni...”, venind şi cu un îndemn de a nu uita să spunem cuvinte frumoase şi de apreciere la timp, deoarece acum are mari regrete că nu a stat să asculte mai mult timp acest om cu Suflet Luminos.