miercuri, 18 ianuarie 2017

Vunerabilitatea, slăbiciune sau putere?

Daniela VRABIE, șef oficiu, Filiala „Transilvania”
  
Fiecare dintre noi simte săptămânal trăiri precum tensiune, stres, îngrijorare, tristețe, teamă, instabilitate, furie și multe alte emoții, care sunt indentificate de foarte multe ori ca vulnerabilitate.  Foarte des ne spunem sau auzim afirmații de genul: „Nu trebuie să fii slab, fii curajos”. A fi curajos, nu înseamnă a-ți nega sau suprima vulnerabilitatea, ci a-ți asuma propria vulnerabilitate.                                          
Trăim într-o societate la minut, în care avem așteptarea ca, alegând bine, să trăim doar emoții pozitive, încercînd din răsputeri să răspundă elevii din clasa a VIII-a de la Liceul Teoretic „Ginta Latină”, îndrumați de profesoarea de istorie Claudia Barbăroșie. Tinerii au fost activi în diferite situații, implicați cu exemple din mediul în care sunt cel mai des: școala, curtea, strada, familia etc. Introducerea a fost prezentată prin intermediul platformei Voki, în care avatarul Simona a animat publicul, menționând că „Educația este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas”, și la biblioteca „Transilvania”, vă veți descoperi pe voi înșivă.   Adolescenții au încercat să răspundă la provocările date:
·         Credeți că tinerii de azi sunt mai violenți decât cei din generațiile anterioare?
·         Considerați violența destul de prezentă în viața tinerilor de azi?
·         Sunteți într-o situație în care anticipați că va avea loc un conflict. Ce faceți, cum vă comportați?
·         Dar într-o situație în care trebuie să faceți față unui cmportament violent, indiferent dacă este verbal sau fizic.... (când conflictul s-a produs deja) ?
·         Ce anume îi face pe tineri să fie violenți? În ce situții poți deveni violent?
·         Ce înseamnă din punctul vostru de vadere să fii violent? (De câte feluri poate fi violența? Poate fi sau nu utilă? etc.).
·         Să discutăm despre siguranța pe stradă, în mijloace de transport, la școală, serbări organizate între tinerii. Unde vă simțiți în siguranță? Credeți că este o diferență între cât de în siguranță vă simțiți în locurile familiar (cum ar fi propriul cartier) și cum vă simțiți în zone necunoscute?
·         Sunt zone pe care le eviți pentru că știți că sunt șanse mari să aveți probleme acolo? Care sunt acestea?
·         În viața de zi cu zi, luați în calcul posibilitatea de a fi agresat (indiferent în ce fel – verbal, fizic)? Prin ce atitudine evitați astfel de posibilități?

  
Elevii au răspuns, că vulnerabilitatea este instrumentul de măsură al curajului. Să afirmi „Sunt vulnerabil”, înseamnă să ai curaj. Să îți asumi ostilitățiile emoționale, furia pe care o simți uneori, tristețea sau gânduri negre, frica pe care o simți în viață, îngrijorările cotidiene, înseamnă să fii un om curajos.                                       
În ajutor a venit și Alice de la „Pastila de bun simț”, dacă te simți amorțită, dacă ai trecut printr-o perioadă dificilă și vrei să te protejezi cu orice preț, chiar cu riscul de a nu mai simți nici emoțiile pozitive, practică bucuria, practică râsul, practică jocul, sau activități petrecute la Biblioteca „Transilvania”, și nu uitați să fiți toleranți, dat fiind faptul că Marele Voltaire spunea: „Ce este toleranța? Atributul umanității”.

sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Al cincelea anotimp, nemurirea

Mila ȘEREMET,
șef serviciu, Filiala „Transilvania”

            Saloniștii „Ceaiului de la ora patru” s-au reunit la prima şedinţă a anului 2017 la Filiala „Transilvania”a BM „B.P. Hasdeu”, vineri 13 ianuarie pentru a aduce un omagiu celei de a 167 aniversări de la nașterea corifeului literaturii românești, Mihai Eminescu. Genericul conferinței literare a fost: „Al cincilea anotimp al nemuririi” la care au participat elevi din casele a VII-a – XII-a de la Liceul Teoretic „Gaudeamus” împreuntă cu dna Alexandra Tănase, profesoară de limbă și literatură română și de la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” însoțiți de doamnele Silvia Strătilă și Cristina Saghin profesoare de limbă și literatură română. Conferința literară s-a divizat în trei compartimente: exigeze, recital, lectură, moderată de către Dana Nagară, eleva clasei a X-a, Liceul Teoretic „Gaudeamus”. În scaunele juraților au fost Mădălina Nederiță, Mihaela Grecu, liceene, Parascovia Onciu, șefa Filialei „Transilvania”, Stela Russu, șef oficiu.
            Exegeză: Silvia Bogonovschi, Valentina Gaidarji, Ecaterina Ermurache, Ariadna Postolache, Paula Stratu, Boaghe Daniela, Ecaterina Otean.
 Elevii ce s-au evidențiat la Recital au fost Violeta Botnari „Amicului F.I.”,  Corina Cocoș „Criticilor mei ”, Anișoara Busuioc „ Din străinătate”, Ecaterina Otean „Atât de dulce ”, Valentina Gaidarji „Melancolie”, Valeria Lupu „Și dacă...”, Beatrice Jenunchi „ Pe lângă plopii fără soț”, Cristina Șendrea „La mormântul lui Aron Pumnul”. Fiecare vers rostit a fost trecut prin sufletul atât al participanților cât și a celor ce ascultau cuminți pe fotolii.  La compartimentul  Lectură: Violeta Botnari, Alisa Chirilenco, Ana Cobâlețchi, Elena Sârbu. S-au manifesta prin A culminat activitatea dată prin prezentarea expoziției de carte: „Lumina de taină, etern răvășită”  în număr de 27 de exemplare.


O atenție deosebită a fost acordată volumului „Poesii de Mihai Eminscu”, primul publicat în lipsa poetului și a unui crâmpei scris de Titu Maiorescu: „Dacă totuși am publicat și aceste poesii, împreună cu celelalte, așa cum se găsesc, am făcut-o dintr-un simțiment de datorie literară. Trebuia să devie mai ușor accesibile pentru iubitorii de literatura noastră toate scrierile poetice, chiar și cele incepătoare, a le unui autor, care a fost inzestrat cu darul de a intrupa adunca simțire și cele mai inalte găndiri intr-o frumuseță de forme, subt al cărei farmec limba română pare a primi o nouă viață”. Oaspeți de onoare au fost Ion Gaidarji și Tinca Carei, care au încântat a câta oară publicul prin cântece pe versurile marelui Eminescu. Acești doi în trecut saloniști, în prezent studenți la ASM n-au putut să lipsească de la aniversarea celui ale cărui versuri au fost traduse în peste 60 de limbi pe toate continentele bucurându-se și în continuare de o popularitate enormă. Vorba dnei Alexandra Tănase: „Versurile lui Eminescu trebuiesc citite măcar o dată în zi, în clipe de fericire cât și în cele de grea tristețe”. Spre final au fost menționați cu diplome cei mai activi după criteriile deja existente: originalitate, structură, conținut, dicție, ținută. Elevii care au rămas fără diplome sunt la curent că creația lui Mihai Eminescu este mereu deschisă spre descoperirea de noi virtuți ale marelui geniu chiar și în poemul „Luceafărul”, ce și peste zeci de ani se vor depista noi și noi păreri, rămânând actual și peste o sută de ani. Deci, le rămâne doar să redeschidă opera, să o studieze mai aprofundat ca la o eventuală întrunire să  obțină diploma mult râvnită. 

joi, 12 ianuarie 2017

Inițiativa comunitară de lectură publică Citim Eminescu!

„Al meu nume o să-l poarte secolii din gură-n gură...”. La un mijloc de ghenar a venit pe lume un fiu MIHAI EMINESCU… Acest nume cuprinde tot ce e mai de preţ, etern, plămădit şi dăruit omenirii de geniul poporului nostru. Poet naţional şi universal „geniul tutelar al culturii neamului”, Mihai Eminescu s-a înscris în durata eternă a poporului român. EMINESCU este muzica creatoare a duhului românesc, înzestrat cu o cultură aleasă. Şi s-ar fi trecut naşterea lui cum se trec multe altele, dacă timpul nu avea să ne spună, că odată cu naşterea lui ni se dă şansa de a nu muri ca neam, popor, istorie. EMINESCU nu trebue sărbătorit, dar trebuie în noi rodit.

            Duminică, 15 ianuarie - ZIUA NAȚIONALĂ A CULTURII, marcăm 167 de ani de la nașterea Luceafărului Poeziei Românești Mihai Eminescu.

            Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” organizează a III-ediție a inițiativei comunitare de lectură publică a operei lui Mihai Eminescu cu genericul Citim Eminescu!

            Chișinăuienii, dornici să participe la lectura publică-maraton pot să citească versuri sau pasaje din proză, să recite, să cânte versurile marelui Eminescu sau să asculte în interpretarea altora creații eminesciene. Prin această acțiune invităm personalități publice, oameni de cultură, tineri studioși, elevi, copii de la grădinițe, simpli orășeni să încurajeze lectura Eminescu.  

            Biblioteca Municipală asigură o atmosferă festivă, un fundal muzical eminescian, oferă o amplă expoziție de carte și opera eminesciană în destule exemplare pentru cei care vor da curs pozitiv invitației de a participa la inițiativa comunitară de lectură publică Citim Eminescu!

            Invităm toți admiratorii poetului și vă așteptăm cu drag să luați parte la acest eveniment inedit Citim Eminescu, la Filiala Centrul Academic Internațional Eminescu pe parcursul zilei de 15 ianuarie, de la orele 10.00 până la 16.00. Adresa: Bulevardul Dacia nr. 20.

            Pentru o mai bună organizare vă rugăm să ne contactați la adresa: centrul2000@gmail.com. Persoana de contact: Larisa Grimalschi. Tel.: 022 77 14 03.


miercuri, 11 ianuarie 2017

Chișinău – între mit și realitate

Cristina SCLIFOS, bibliotecar,
Filiala „Transilvania”


Azi, 10 ianuarie, în cadrul Bibliotecii „Transilvania”, într-o jucăuşă zi de iarnă s-a desfăşurat cea dintâi activitate a anului 2017, în parteneriat cu Centrul Comunitar pentru Copii și Tineret Convorbitorul. Copilașii frumoși la chip și dornici de năzbâtii și cunoștințe, într-o componență magică de 27 la număr, s-au lăsat mitizați și duși pe aripi de istorie, imagine și culoare în cadrul discuției cu genericul ,,Chișinău – între mit și realitate”, ghidați de profesorii-parteneri, dna Nadejda Leahu, dna Nicoleta Lozovanu și dna Viorica Codreanu. 
                                                                                                      
Activitatea a fost utilă copiilor dat fiind faptul că  studierea patrimoniului istoric, cultural și arhitectural al orașului Chișinău este prioritară unui membru al comunității chișinăuiene. Patrimoniul e cartea de vizită a unei țări, iar dacă nu avem istorie, nu avem nimic. Conținutul abordat a fost inedit și diferit de ceea ce studiază de obicei la școală.   
                                                                                                                                
Am accentuat la începutul discuției printr-un salut: Bună ziua, dragi chișinăuieni! sugestiv întru descoperirea genericului. Copiii au remarcat cum au fost salutați, apoi a urmat un dialog interesant dintre părţi – constituit din întrebări şi răspunsuri la subiect. În acest sens copiii au ascultat date concrete despre Chișinăul istoric și au fost îndemnați să participe la viața culturală și civică a municipiului, la dezvoltarea comunității chișinăuiene, la îmbogățirea acestui colţișor de rai, spălat de ploaia razelor călduroase ale soarelui.   
                                                                                                              
Le-am propus copiilor să facem o călătorie imaginară și înscenată prin Chișinău. Am lucrat cu grupul de copii în baza hărții divizată pe sectoare administrative, ei, au analizat și caracterizat  fiecare sector și s-au localizat pe hartă, acroșând etichete pe harta divizată pe sectoare a Chișinăului.

Prima stație din călătoria noastră a fost sectorul Construcție unde elevii au refăcut imagini/monumente arhitecturale, istorice, culturale, de recreere, ca Monumentul lui „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Circul de Stat, Porțile orașului, Arcul de Triumf, Palatul Național ,,Nicolae Sulac”, Biserica Mazarache, Parcul „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Parcul „Valea Morilor” etc, astfel au reconstruit imagini din orașul Chișinău și au văzut importanța atât istorică cât și culturală, economică a acestora. Monumentele noastre istorice, atâtea câte ne-au mai rămas, reprezintă fără îndoială unele din cele mai vii mărturii ale trecutului istoric al pământului nostru.

A doua stație din călătorie a fost sectorul Știință unde copiii au sortat imagini ale orașului vechi și nou/actual. Întrebarea de bază ce frământa acești 27 perechi de ochișori a fost Cum a fost pe timpuri şi cum arată în prezent Chişinăul nostru?! Cu ajutorul acestui sector copiii au putut stabili similitudini/deosebiri între vechiul/istoricul Chișinău și Chișinăul actual/nou plin de aglomerație, clădiri noi, mașini luxoase, străzi cu denumiri schimbate, clădiri renovate/demolate etc.

A treia stație a fost sectorul Alfabetizare unde copiii au citit imaginile cu aspecte din orașul nostru, au povesti traseul parcurs de noi, au stabilit sectorul unde se localizează aceste imagini/monumente și într-un final și-au expus propria opinie asupra Chișinăului. Una din acestea sună astfel: „
Chişinăul – oraşul meu, oraşul oamenilor buni în care vreau să trăiesc, să muncesc, orașul care să ne adune pe toți acasă și mereu să ne bucure de farmecul său aparte”.  
  
Spre finalul activității pentru a afla și pentru a stabili ceea ce s-a depozitat în memoria copiilor, am organizat un joc prin intermediul metodei RAI (răspunde - aruncă - întreabă), o metodă de fixare și verificare a cunoştinţelor prin  interogarea elevilor cu ajutorul unui obiect ce le-ar capta atenția. Elevii au răspuns cu brio la toate întrebările adresate asupra „Orașului de piatră albă”.    
                                                                          
În urma acestei discuții atât de creionate copiii s-au convins că Chișinăul – mit formează o fantomă a Chișinăului real, a ceea ce ne înconjoară. Ne-am convins că Chișinău este unul dintre cele mai verzi orașe europene și este constituit din următoarele aspecte: Grădina Botanică din Chișinău, care a fost inaugurată inițial pe un teren de 76 ha de pe valea râului Durlești, orașul care este al doilea oraș ca mărime a populației în limitele spațiului etnic românesc, cedând întietatea doar Bucureștiului și că Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din Chișinău este unul dintre cele mai vechi modele de arhitectură peisajeră din Basarabia.


Dincolo de oraşul marilor clădiri, dincolo de celebrele conace şi vile pe care le înalţă oamenii bogaţi din Republica Moldova, există un alt Chişinău, nevăzut, neauzit, dar intuit de acei care iubesc trecutul şi mult regretat de cei care cred că frumuseţea este eternă, iar arhitectura este una din matricele care pot păstra această frumuseţe, dăruindu-i eternitatea.

marți, 10 ianuarie 2017

Cum să creezi prezentări care pot schimba lumea? Recomandări de lectură

Radislav Gandapas „Kama Sutra pentru prezentări. 10 capitole cu privire la modul de a primi și a oferi plăcerea maximă de a vorbi în public”. Autorul explică cum discursul implică emoţii pozitive atunci cînd acestea e sincer. Cartea conține sfaturi practice despre cum să oprești teama de a vorbi în public. Informații despre autor și ideile lui privind succesul mesajelor publice le găsiți la adresa http://www.radislavgandapas.com/  
Alexei Kapterev „Arta prezentării. Cum să creezi prezentări care pot schimba lumea” dezvăluie toate secretele unui design perfect și sfaturi utile pentru aplicarea regulilor prezentărilor. Alexei Kapterev este autorul discursului „Moartea prin PowerPoint”.  Cîteva pagini din carte le puteți lectura aici http://www.mann-ivanov-ferber.ru/promo/presentation/. Mai multe sfaturi le găsiți accesînd adresa  http://www.slideshare.net/thecroaker

Garr Reynolds „Prezentation Zen: idei simple despre designul și susținerea  prezentărilor”  o carte ce oferă sfaturi practice pentru elaborarea prezentărilor emotive (http://hasdeu.md/item-informatie-profesionala-prezentarea-zen-9/ ). Garr Reynolds arată cititorilor că există o modalitate mai bună de a ajunge la public prin simplitate și povestirea istoriilor. Autorul oferă instrumentele necesare pentru a proiecta încrederea auditoriului și a livra prezentări de succes.

1 : 7 : 7 : 7: Regula prezentării de succes

În ultimii ani a crescut în mod semnificativ cererea pentru îmbunătățirea artei oratorice a angajaților. Vorbitul în public și dezvoltarea competenței de comunicare asigură vizibilitate instituțională și joacă un rol esențial.

De ce facem prezentări? Pentru a transmite informații potrivite și de a convinge să se ia decizii. Prezentările omit zidurile între autor și public. Se utilizează materialele vizuale memorabile, se vînd idei și se realizează un transfer emoțional.
Prezentările în public se învață. În procesul de livrare a discursului public este necesar să se  ia în considerare mai multe componente. Iată cîteva rigori care vor fi utile.

Acțiuni pînă la prezentarea publică:
Documentarea, cercetarea subiectului, selectarea temei prin prisma actualității și importanței pentru domeniu, alegerea argumentelor, determinarea grupului țintă (vîrsta și nivelul intelectual al publicului), timpul rezervat pentru întîlnire.

Pregătirea prezentării:
Organizarea structurii prezentării, alegerea aspectului vizual relevant, aplicarea elementelor culturii instituționale, utilizarea fonturilor vizibile, cunoașterea aranjamentulului spaţiului, lumina în zona de prezentare, structura sălii, poziţionarea persoanelor care vorbesc faţă de cele care ascultă. Prezentarea trebuie să includă un maxim de informații vizuale de la grafice la imagini. Toate elementele să se identifice prin stil, cromatică și dimensiuni distincte.  Evidențierea cuvintelor cheie și exemplele practice vor fi un avantaj.

Prezentarea propriu-zisă:
Momentul 0 este cel mai important. Experiența arată că publicul are nevoie de cîteva minute ca să se obișnuiască, să se adapteze la persoana vorbitoare, motiv pentru care puțini oameni memorizează primele cuvinte spuse. Firește aspectul consolidează încrederea. Este inacceptabil să ne aranjăm haina, părul, mergînd spre scenă. Formatul exterior nu este mai puțin elocvent decît cuvintele spuse. Succesul de performanță depinde în mare măsură de modul ieșirii în public. Este cunoscut faptul că prima impresie este creată în treizeci de secunde. Zîmbetul va demonstra că oratorul este fericit să împărtășească idei. Introducerea trebuie să fie scurtă și să conțină nu mai mult de una sau două propoziții. Contactul direct cu ascultătorii, umorul, poveștile de succes, pauzele logice vor contamina emoțional auditoriul. Începutul și sfîrșitul prezentării de dorit să aibă legătură. 

Încheierea:
Recomandări de lectură, schimb de adrese, întrebări și răspunsuri. Concluziile consolidează și întărește impactul emoțional. Un avantaj este mulțumirea pentru manifestarea activă în timpul discursului și interesul pentru subiect.

Indiferent de modalitatea aleasă pentru prezentările publice este de dorit să se țină cont de următoarea structură:
(1) foia de titlu;
(2) problema;
(3) rezolvarea problemei;
(4) rezultate, succese;
(5) recomandări;
 (6) foia de încheiere.
Puncte vulnerabile ale prezentărilor frecvent întîlnite sunt: mult text, diverse culori, font neadecvat, aglomerație de imagini, citirea de pe slide-uri, omiterea contactului cu audiența, explicarea evoluției problemei.
Regula 1 : 7 :7 : 7 inerent și implicit va asigura impactul dorit:
1 – folosiți o singură idee per slide;
7 – însumați maxim 7 rînduri de text;
7 – utilizați minim 7 cuvinte per rînd;
7 – timpul alocat pentru discurs 7 minute.
Formula dată însumează filozofia unei prezentări publice elegante ce înglobează Simplitate + estetică + înțelegere + integritate = convingere. Este filozofia ZEN: www.presentationzen.com 
Urmînd aceste reguli și sfaturi simple cu siguranță veți obține succese. Învațați, experimentați și cîștigați!
Tatiana Coșeri