vineri, 30 noiembrie 2012

CONGRESUL VII AL BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova a organizat la 29 noiembrie 2012 Congresul VII al Bibliotecarilor din Republica Moldova "Bibliotecile acum! Te inspiră, surprind, mobilizează!". La şedinţa în plen au participat 135 de reprezentanţi ai bibliotecilor din republică.

Programul a cuprins: cuvinte de salut din partea Ministerului Culturii şi Programului "Novateca", raportul preşedintelui ABRM, raportul Comisiei de cenzori, alegerea secretariatului congresului, alegerea membrilor Comisiei de numărare a voturilor, alegerea membrilor Comisiei de redactare a Rezoluţiei congresului, alegerea membrilor Consiliului ABRM propuşi din partea secţiunilor, prezentarea publicaţiilor apărute sub egida ABRM, informarea despre proiectele finanţate de IFLA, alegerea preşedintelui ABRM, votarea rezoluţiei Congresului.

Astfel, prin votul unanim al Consiliului ABRM preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova a fost aleasă Mariana Harjevschi.

Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" s-a implicat la buna organizare a evenimentului prin: moderarea congresului - dr. Lidia Kulikovski, înregistrarea participanţilor - Tatiana Coşeri, asigurarea cu echipament tehnic - Mariana Harjevschi şi Tatiana Coşeri, membru al Comisiei de redactare a rezoluţiei Congresului - Genoveva Scobioală.

Urmează alegerea Biroului ABRM de către Consiliu şi determinarea comisiilor. Despre componenţa acestor structuri ulterior vor fi oferite informaţii.

Evenimentul a avut loc la Filarmonica Naţională "S. Lunchevici", Sala Mică.

Consemnare: Tatiana COŞERI

OAMENII BRANDUL BM: Ludmila Dogotari


Vine dintr-o familie de profesori, de aceea, şi-a dorit să le urmeze calea. Destinul, însă, a hotărât altfel. A fost marcată de copilăria sa, cu visele ei, şi cărările parcurse înspre bibliotecă, cu două cămăruţe şi rafturi bucsite de cărţi, din satul natal Văscăuţi, r. Floreşti, unde până şi mirosul i se părea neobişnuit. Astfel, a făcut o pasiune pentru carte, şi consideră, că anume bibliotecara a influenţat-o întru alegerea meseriei. A absolvit în 1978 Şcoala de Iluminare culturală „E. Sârbu” din Soroca, iar în 1985 – Universitatea de Stat din Moldova. A lucrat la Camera Cărţii, ulterior, în 1980, s-a transferat în reţeaua BM „B.P. Hasdeu”, actual local al bibliotecii, amplasat în centru periferiei Codru, şi care, în 2011, a jubilat „50 de ani” de la instituire. Vine cu plăcere la servici, se înţelege perfect cu colegele Elena Grec şi Tatiana Ploşcinscaia, care sunt foarte receptive în toate procesele de lucru. Se bucură de realizări, şi este mândră, că găseşte limbă comună cu toată lumea. De altfel, se simte împlinită şi pe plan personal: cu cei doi copii şi trei nepoţi ai săi... Preferă să facă ordine, să se refugieze în Internet, mai şi împleteşte, în timp liber.

De curând, directoarea filialei „Codru” Ludmila Dogotari a împlinit o frumoasă vârstă de 55 de ani, care se merită sărbătoriţi, şi menţionaţi cu deosebită recunoştinţă pentru performanţe şi realizări în domeniu. „Biblioteca e ceva sfânt, - consideră ea, - la fel, ca şi Cartea, nu vor dispărea niciodată: se va schimba, se va moderniza într-un pas cu timpul, cu noi tehnologii informaţionale, cu bibliotecari, conştiincioşi să cunoască ce e mai nou, prin Biblioteca 2.0 şi 3.0, şi doar aşa, putem face faţă lucrului. Ca urmare, văd biblioteca, la fel, plină cu cititori, dornici să citească o carte”.

Filiala Codru cuprinde trei cluburi de interese; pentru copii: „Dibăcie, fantezie şi creaţie”; pentru tineret: „Tinerii în acţiune”; pentru persoanele de vârsta a treia: „Şi totuşi, viaţa e frumoasă”. În cadrul şedinţelor se organizeaza diverse activităţi: O seară literar-artistică: „Mai am un singur dor” (Ziua comemorării  lui Eminescu); „Am o întreagă împărăţie cu numele Copilărie”; ”În pofida anilor”(Ziua Internaţională a oamenilor în etate); ”Oraşul meu, al tău, al tuturor” (Hramul Oraşului); Discuţii la temă: „Dreptul la copilărie”, ”Un fel al nostru de a fi”, ”Biblioteca e numai acolo, unde se dă viaţă cărţii”, ”Cine vrea să aibă carte, trece, mai întâi, prin cărţi”, ”Cartea formează mintea şi sufletul copillui”; Medalion literar-artistic: ”O ţară, un neam” etc.

O doamnă inteligentă, cu aptitudini şi motivaţii enorme, puternică şi sensibilă, valoroasă în discuţie, vrednică de admiraţie şi consideraţie pentru munca depusă în domeniul bibliotecar. Ludmila Dogotari e conştientă, că succesul unei instituţii, depinde de cel ce o conduce, şi este mereu în căutare a performanţelor noi şi accesibile, şi pentru consolidarea varietăţilor şi activităţilor moral-culturale, atât pentru bibliotecă, cât şi pentru utilizatorii ei. Merită toate aprecierile noastre!
                                                                                                            Svetlana Vizitiu

Lansarea cărţii Moravuri în oglindă strîmbă de Andrei Roşca la Filiala Târgovişte


În acest sfîrşit de toamnă, cînd oraşul poartă val de ceaţă, Filiala Târgovişte şi-a deschis larg uşile pentru a găzdui o oază de voie bună , vorbe cu duh, cîntec şi glume. Aici, în cadrul cenaclului La Târgovişte a fost lansată cartea lui Andrei Roşca Moravuri în oglindă strîmbă (Dicţionar explicativ – umoristic în versuri ).

Domnul Ion Cuzuioc, preşedintele cenaclului, a remarcat  că fiecare carte este un copil şi cei prezenţi s-au adunat ca să-l boteze pe cel nou-născut. Apoi l-a felicitat pe autor cu apariţia  acestei voluminoase şi impunătoare cărţi de catrene.

Domnul Andrei Roşca, medic de profesie, este şi autorul versurilor  Imnului Medicilor. Graţie acestui fapt a fost audiat Imnul

În continuare Alexandru Horaţiu Frişcu, prefaţatorul lucrării în cauză a menţionat că sunt poeţi înnăscuţi, se mai intră în literatură şi printr-o ambiţie, dar sunt oameni care vor să scrie din simplul motiv de a face lumea mai bună – din această pleiadă face parte şi domnul Roşca care a vrut prin epigramele sale să normalizeze lucrurile din societate.

Epigramistul Ion Diviza  a continuat cele spuse mai sus, aducînd la cunoştinţă faptul că această carte este alcătuită din 2500 de catrene, autorul are cerinţe faţă de rimă şi de poantă. În limbajul literar ar putea fi catalogate catrene cu tenta epigramistică. Dumnealui a menţionat că e greu să scrii astfel de definiţii epigramistice deoarece trebuie să redai esenţa şi să fie şi umoristice. E o lucrare de pionierat, o aventură literară fără asemănare.

Felicitările, menţionările, sugestiile au curs gîrlă, fiind intercalate de lecturarea catrenelor din volum şi a epigramelor compuse de cei prezenţi. S-au întrecut la compus epigrame Gheorghe Bîlici, Vlad Zbîrciog, Raisa Rogac, Elena Dabija etc. Celor mai ingenioşi le-au fost înmînate premii sugestive.  Nu au lipsit bancurile şi muzica de calitate interpretată sub acorduri de chitară.

În final doamna Ludmila  Gajos, directoarea bibliotecii i-a înmînat scriitorului o diplomă de menţiune şi o carte despre oraşul Târgovişte, iar Andrei Roşca a mulţumit invitaţilor pentru sfaturile preţioase primite şi pentru prezenţă.







 

joi, 29 noiembrie 2012

RAIUL IUBITORULUI DE CARTE ESTE BIBLIOTECA sau despre întâlnirea cu „fluturaşii” şi „bondăraşii” de la Liceul “Mihai Viteazu”, Sectorul Telecentru

Biblioteca „Ovidius” este un centru cultural din capitală care merită toată aprecierea, fiindcă găzduieşte diverse activităţi extra-bibliotecare: lansări de carte, întâlniri educative cu copii, elevii, maturii, mese rotunde etc. Anume aşa am cunoscut această bibliotecă – la o lansare de carte. Lansarea a fost importantă pentru mine, fiindcă acolo m-am cunoscut cu alte personalităţi din mediul universitar şi editură. Probabil că amabilitatea colectivului în ambianţă cu musafirii m-au sensibilizat şi m-am hotărât să-mi îngrijesc editorial şi public în ultimul rând, dar de fapt, prima mea creaţie – povestiri şi legende – despre mai multe mistere din Natură şi vietăţi, care ne înconjoară şi de la care putem învăţa multe.

După această scurtă introducere, cu multă grijă de-a nu mă lăuda, dar numai de-a informa, doresc să povestesc prin intermediul acestei reviste de mare cultură generală şi ecologică Natura, despre un alt eveniment de la biblioteca „Ovidius”.
Evenimentul l-am numit – întâlnirea cu „fluturaşii” şi „bondăraşii” în uniformă şcolară de la Liceul „Mihai Viteazu”, clasele a IV, însoţiţi de cadrele lor didactice. Pe aceşti elevi „înaripaţi” cu unele idei din cartea mea, i-am salutat aproape părinteşte şi din acel moment ieram deja prieteni. Am rămas deosebit de impresionată de Ionuţ, Andrei, Andrea, Artur Rotari şi toţi cei peste 40 unu ca unu, care au aflat câte ceva din cartea mea, iar cel mai important „pentru mintea şi ochii lor deschişi cât cerul”. Curajoşi, voioşi, veseli, curioşi, îndrăzneţi, îngrijiţi sufleteşte şi vestimentar, sârguincioşi, înţelepţi conform vârstei lor …şi totul ce se poate spune mai frumos despre aceşti elevi îndrumaţi de directoratul bibliotecii şi dascăli, de-a ne întâlni şi povesti de-ale noastre, de-ale celor care iubesc Natura şi vor să ştie de la ea cât mai multe.
Mulţumesc Doamnei Elena Butucel, directorul bibliotecii „Ovidius” pentru organizarea întâlnirii noastre, cadrelor didactice pentru îndrumare şi cel mai important Părinţilor acestor Elevi. Ei se pot mândri şi fi liniştiţi, fiindcă copii lor nu vor mai urî, ignora, dezaprecia nimic din Natură, nici musca, nici ţânţarul, nici taracanul şi alte care „ne deranjează”, fiindcă toate sunt create de Dumnezeu pentru frumoasa noastră natură şi „Loc sub soare pentru toţi” există, cu siguranță, pentru fiecare.  

                                                                                                     Dr. conf. unv. Asea M. Timuş, USAM
           
B

miercuri, 28 noiembrie 2012

SECTIUNEA BIBLIOTECI PUBLICE A ABRM: REVITALIZAREA BIBLIOTECILOR PUBLICE - MODELE. OPORTUNITATI. SINCOPE

Secţiunea Biblioteci publice a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova a organizat la 28 noiembrie 2012 dezbaterea profesională Revitalizarea bibliotecilor publice. Modele. Oportunităţi. Sincope. Agenda dezbaterii profesionale a inclus: raportul de activitate a secţiunii Biblioteci publice, dezbaterea profesională, alegerea reprezentanţilor bibliotecilor publice în Consiliul ABRM, declaraţia secţiunii pentru Congresul VII al ABRM.

Secţiunea a fost activă în susţinerea intereselor bibliotecilor publice: iniţiative de elaborare de noi norme de finanţare, de achiziţii, de încărcătură, participarea la elaborarea noii Legi cu privire la biblioteci şi la Strategia de dezvoltare a bibliotecilor publice din RM, abordarea subiectului de formare profesională de lungă durată, înaintarea demersurilor faţă de forurile tutelare - Ministerul Culturii, Comisia pentru Cultură a Parlamentului, Guvern, organizarea activităţilor anuale cu sesiuni de comunicare (multiculturalism, accesul la informaţia locală, inovare), participarea cu intervenţii şi comunicări în cadrul acţiunilor organizate de ABRM. Cei 138 de participanţi au apreciat vasta activitate a secţiunii cu implicări şi prin rezolvarea unor probleme stringente.

Dezbaterea propriu-zisă a fost axată pe cultura domeniului infodocumentar ca o valoare de diferenţiere în sistemul social. Bibliotecarul este persoana care formează imaginea bibliotecii. De activismul lui depinde dezvoltarea bibliotecii şi rezolvarea problemelor. Preşedintele secţiunii dr. Lidia Kulikovski a prezentat cîteva modele de revitalizare a bibliotecilor publice, iar experţii Claudia Balaban, dr. Nelly Ţurcan, Mariana Harjevschi, Elizaveta Tîmbur şi Angela Olărescu s-au expus poziţia faţă de situaţia actuală şi au propus modele relevante de schimbare durabilă.

Alegerea reprezentanţilor Consiliului ABRM din partea bibliotecilor publice s-a bazat pe următoarele criterii: competenţa bibliotecarilor, acoperirea zonelor RM, activismul bibliotecilor. Astfel, prin vot unanim au fost alese următoarele persoane: Lilia Tcaci (Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă"), Mariana Jalbă (Hînceşti), Ludmila Ouş (Bălţi), Maria Cudlenco (Cahul), Galina Musteaţă (Ştefan Vodă), Tatiana Coşeri, Mariana Harjevschi, Elena Butucel (BM "B.P. Hasdeu") şi Nelly Ţurcan ca reprezentant al Catedrei de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională. Preşedintele ABRM din partea Secţiunii Biblioteci publice a fost propusă candidatura Marianei Harjevschi.

Rezoluţia Secţiuni Biblioteci publice a cuprins următoarele puncte: revizuirea normelor şi a cadrului legislativ cu privire la biblioteci, revigurarea activităţii organismelor naţionale ce reprezintă interesele bibliotecilor  - Consiliul Biblioteconomic Naţional, promovarea procesului de  învăţare pe parcursul vieţii ca o modalitate de a deveni un profesionist complet (cursuri de lungă şi scurtă durată organizate de Universitatea de Stat din Moldova, învăţămînt la distanţă, platforme de formare profesională cu tutoriale), asigurarea cotei de 2% în bugetul bibliotecii destinat formării profesionale, conlucrarea cu sindicatul de ramură în vederea susţinerii sociale etc.

Bibliotecarii din toate raioanele RM au primit pungi cu următoarele materiale:
1. Raportul Secţiunii Biblioteci publice.
2. Documente multiplicate: Cum să învingem criza în şapte paşi, Cît de plină ţi-e găleata?, Cum putem deveni supercompetenţi, Să vezi, să simţi, să gîndeşti, să acţionezi.
3. Două cărţi profesionale: Biblioteca XXI: Management&Marketing de Gheorghe Buluţă, Octavian Mihail Sachelarie; Bibliologi români : dicţionar de Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu, Emil Vasilescu.
4. Enciclopedia Chişinău.
5. Materiale promoţionale: Ghidul utilizatorului, Codul serviciilor, carnet, pix, creion, portmoneu.

Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu", Filiala "O. Ghibu".

Consemnare: Tatiana COŞERI




DOMENIUL DE FORMARE PROFESIONALA: STIINTE ALE INFORMARII

Anexa nr.1 la Legea nr. 142-XVI din 7 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialiştilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 101-103, art. 476) se modifică şi se completează:
344 Ştiinţe ale informării:
     344.1. Biblioteconomie, asistenţă informaţională şi arhivistică
     344.2. Tehnologia comunicării în domeniul infodocumentar
     344.3. Servicii informaţionale şi socioculturale

Astfel, profesia noastră va fi mai atractivă şi mai importantă în societate.

luni, 19 noiembrie 2012

TINERII DE AZI – CETATENI ACTIVI AI SOCIETATII


Puterea celor tineri stă în faptă
                                                                                                       Euripide

     Cu ocazia Zilelor Tineretului în Republica Moldova şi a Zilei Internaţionale a Studenţilor, la Filiala Târgovişte a avut loc o conferinţă intitulată: Educaţia civică a tinerilor – cetăţeni activi ai societăţii. Au participat elevi din cl. X-a şi a XI-a de la liceul profesional nr. 1 din Chişinău.
    Invitaţii de onoare ai conferinţei au fost dl Tudor Darie, consilierul primului ministru pe problemele tineretului şi tehnologiile informaţionale şi Alexandru Musteaţă, secretarul general al Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM), care au acceptat cu multă bunăvoinţă să vină în această zi la bibliotecă şi să se întâlnească cu tinerii - viitori bucătari, chelneri, recepţioneri, ghizi, casieri, adică profilurile care se studiază la liceul profesional nr. 1.
    Agenda conferinţei s-a axat pe următoarele probleme: A fi cetăţean: drepturi şi obligaţii; Importanţa activităţilor extraşcolare în comunitate; Indiferenţă sau implicare?; Rolul ong-urilor în procesul de educaţie civică.
Conferinţa a fost completată de un şir de istorii de succes, materiale din mass-media despre tineri care au o activitate civică interesantă, inclusiv şi de voluntariat (despre Mihaela Roşcov, masterandă USM, bloggeriţă, specialist în resurse umane, Maxim Guţu, preşedintele Organizaţiei de Tineret al PL, sectorul Centru, absolvent al ULIM, facultatea de drept, magistru în drept, obţinut la Universitatea Al.I. Cuza din Iaşi, fondatorul la Fârlădani al unui ONG cu denumirea „Sud-Est Junior” ş.a.) puse la dispoziţie de Iuliana Mămăligă, masterandă, jurnalistă.
   Publicului prezent la conferinţă i-a fost prezentat şi o miniexpoziţie de cărţi la tema Educaţia civică a tinerilor – cetăţeni activi ai societăţii, din care au făcut parte: Afară din întuneric de Rodion Burcă; Sunt cetăţean al Europei; Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o de Maria-Paula Erizanu; Introducere în educaţia civică. Manual; Sugestii pentru activitatea extraşcolară la educaţia civică; Tînăra generaţie de Mircea Vintilă; Politica pentru fiul meu Amador, cât şi Constituţia Republicii Moldova. Cărţile au fost selectate din fondurile Filialei Târgovişte de către bibliotecara Violeta Moraru.
   Educaţia civică încurajează dezvoltarea tinerilor ca cetăţeni activi şi responsabili pentru faptele şi acţiunile lor. Cum se ştie, cetăţenia poate fi eficientă numai în cazul, când asigură accesul la trei categorii mari de drepturi, care se exprimă prin trei componente: componenta civilă, componenta politică, componenta socială.
   În activitatea lor tinerii se ghidează de legea supremă – Constituţia Republicii Moldova, cât şi de legislaţia în vigoare, inclusiv Legea tineretului, adoptată în 1999 şi modificată pe parcursul anilor. Tinerii beneficiază de drepturi, dar nu trebuie să uite că au şi obligaţii, obligaţii faţă de ţara care le acordă aceste drepturi: devotamentul faţă de patrie, apărarea patriei, protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea monumentelor, respectarea simbolurilor patriei ş.a.
  „Oameni trebuie să fie fericiţi – acesta este scopul nostru, să fim fericiţi – fie aici, fie în altă parte peste hotarele republicii, oriunde alegem să trăim, vream să avem casă, masă, relaţii bune în familie, cu vecinii, prietenii. Activitatea noastră presupune implicare”, a specificat dl Tudor Darie, consilierul primului ministru, care, în continuare a povestit asistenţei despre activitatea sa civică, despre implicările sale, cât şi a colegilor săi încă de pe când era elev – de la un ziar al şcolii,apoi al universităţii la fondarea unui ong etc. „Oriunde ajungeam, fondam câte un ziar”, a spus zâmbind consilierul primului ministru.
    Disucrsul său a fost ascultat cu atenţie de elevii prezenţi la conferinţă, i-au fost puse mai multe întrebări.  Ideile expuse de dl Darie şi-au găsit continuare în luarea de cuvânt a elevei cl.X de la liceul profesional nr. 1 Cristina Poiana care a povestit şi despre activităţile extraşcolare practicate de liceeni: balul bobocilor, serată comemorativă consacrată tribunilor noştri, marilor patrioţi Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, sădirea copacilor, curăţirea tenerului din jurul şcolii, a căminului şi a blocurilor megieşe etc.
 „Până acum s-a vorbit despre implicarea în grup şi eu aş vrea să continui puţin pe o altă notă, când implicarea în grup se transformă într-o asociaţie de oameni care împărtăşesc acelaşi scop şi vor să rezolve anumite probleme, a specificat dl Alexandru Musteaţă, secretar general al CNTM (Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova). Această asociaţie poate fi înregistrată mai apoi a Ministerul Justiţiei ca un ong, o organizaţie non-profit care desfăşoară activităţi utile societăţii, comunităţii din care fac parte acest grup de tineri”, a continuat tema conferinţei dl Musteaţă, precizînd că CNTM este constituit în baza a 32 de ONG-uri de tineri, axate pe diverse axctivităţi: modul sănătos de viaţă, protecţia familiei, educaţie etc.
Implicaţi-vă, nu fiţi indiferenţi! Puterea tinerilor constă în faptele lor! Pe acestă notă majoră s-a încheiat conferinţa dedicată educaţiei civice a tinerilor la Filiala Târgovişte.

                                                                                   Larisa Ungureanu,
                                                                           Moderator Filiala Târgovişte

vineri, 16 noiembrie 2012

PORTRETUL BIBLIOTECARULUI PENTRU COPII

„O bibliotecă este un loc de sănătate pentru spirit” – Dieton Etin



Dragi colegi, am dorinţa să-mi împărtăşesc unele gânduri cu Dvs. ori de câte ori sunt prezentă la diverse întruniri, care vizează direct competenţa şi etica noastră profesională. Am participat la şedinţa unei mese rotunde cu genericul “Bibliotecarul pentru copii: competenţe şi abilităţi”, realizată de filiala nr. 2 a Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”. Un titlu deja bine cunoscut nouă, bibliotecarilor de la BM „B.P. Hasdeu”, dar de fiecare dată parcă mai nou şi mai atractiv, precum sunt şi copiii, utilizatorii noştri fideli. Am audiat discursuri interesante în lectura dnei Eugenia Bejan, prim director adjunct al prestigioasei biblioteci despre cele cinci competenţe pe care trebuie să le posede bibliotecarul pentru copii şi anume cunoştinţele specifice vârstei copiilor, cunoştinţe în dezvoltarea colecţiilor, în serviciile de referinţe şi orientare a utilizatorilor, în elaborarea de proiecte şi în comunicare. Cu siguranţă, toţi bibliotecarii sunt familiarizaţi cu aceste noţiuni şi chiar bine şcoliţi, dar în cadrul discuţiilor au fost tangenţial descoperite abordări şi păreri noi, probleme concrete cu care se întâlneşte bibliotecarul pentru copii în munca de toate zilele. Mi-a atras atenţia tema despre criteriile de evaluare a conţinitului şi nivelul artistic al materialelor de toate tipurile şi în toate formele pentru copii. Dar în ce mod, cum să aflăm aceste limite? La acest compartiment ar fi binevenită critica literară la cărţile pentru copii, care, cu regret la noi aproape că lipseşte. Personal m-am ciocnit cu această problemă atunci, când trebuia să recomand copiilor cartea propusă spre lectură în cadrul programului Copiii Chişinăului citesc o carte „Grăuncioare de lumină” a scriitorului Ion Hadârcă. Pe atunci lipsea cu desăvârşire vre-un comentariu la cartea numită şi, neavând nici un indiciu, l-am realizat eu după posibilităţile şi capacităţile mele. (http://biblioart.wordpress.com/2010/08/23/copii-chisinaului-citesc-grauncioare-de-lumina-de-ion-hadarca/) Bine sau rău, cert e însă faptul că mi-a luat mult timp acel comentariu. Aici aş mai adăuga câteva elemente în legătură cu conferinţa literară din noiembrie al fiecărui an, organizată de BM „B.P. Hasdeu”. Anul acesta programul a lecturat şi comentat cartea „Poveşti cu Barbălungă” de Ovidiu Creangă. Deşi ideea este bună, se pare că ea nu e tocmai eficientă pentru toţi copiii implicaţi. Din acest motiv susţin propunerea moderatorului conferinţei, dl Dumitru Crudu, care a pledat pentru o organizare mai reuşită şi cu un impact mai pozitiv pentru micii cititori, propunând realizarea conferinţei literare intelectuale la anumite intervale de timp, ceea ce ne-ar permite să-i învăţăm pe elevi să facă singuri comentarii la cărţile propuse spre lectură.


O altă idee interesantă mi s-a părut şi sugestia despre o eventuală marcare a cărţilor pentru copii cu însemnul categoriei de vârstă, adică 0+, 6+, 16+..., proces, care dacă ar fi pus în aplicare, tot pe seama bibliotecarilor ar fi pus. Această idee, ne spune dna Bejan, a fost discutată şi la Moscova în diferite structuri instituţionale. Se pare că propunerea este bună, dacă ea nu ar genera şi alte aspecte, cum ar fi dreptul copilului în bibliotecă şi nu numai.


Un subiect interesant a fost şi discuţia despre orele de lectură petrecute în bibliotecă. Lectura cu voce tare după părerea scriitorului francez Daniel Penac este o metodă foarte eficientă pentru lectură, căci presupune în primul rând plăcerea textului citit (R. Bartes „Plăcerea textului) şi are efecte terapeutice în dezvoltarea vorbirii. Organizarea activităţilor de lectură în mediul bibliotecar este de un real folos atât pentru elevi, cât şi pentru învăţători. Însă pentru aceasta este necesar să stabilim relaţia bibliotecar-învăţător, fără de care activităţile nu vor avea un cursiv de lungă durată. Şi mai important insă este să menţinem această relaţie. Cunoaştem cu toţii faptul că conlucrarea are loc în mare parte doar datorită insistenţei şi intensităţii ocupaţiilor noastre în adresabilitatea şcolilor şi a grădiniţelor.


Un alt discurs interesant despre portretul bibliotecarului a fost susţinut şi de Natalia Zavtur, profesoară la Catedra de „Ştiinţele Informării şi Documentării” de la USM. Portetul ideal al bibliotecarului modern ar fi cel al intelectualului, deoarece această profesie încorporează în sine peste cinczeci de alte profesii din toate sferele de activitate socio-umană. Cu referire, dna Zavtur a făcut o paralelă între munca bibliotecarului pentru copii şi munca unui educator. Se încearcă să se omită acest termen, însă atunci se va omite şi funcţia educativă a bibliotecii. Un bibliotecar al copiilor trebuie să fie obiectiv, pentru că el evaluează, să fie altruist, pentru că îndeplineşte funcţii sociale, să fie imparţial, integru şi onest pentru ca să nu ducă copiii în eroare, or altfel spus să respecte dreptul la demnitate al copilului; corectitudinea trebuie tratată în raport cu obligaţiunile, toleranţa – în raport cu ideea colaborării. Datoria profesională a bibliotecarului reprezintă calitatea morală de care dă dovadă, adică faci şi îndeplineşti ce ţi se cere şi nu ceea ce doreşti. Moralitatea bibliotecarului este pilonul de bază în activitatea sa, căci ...”ochii copilului sunt razele roentgen” al calităţilor morale a adultului. În acest context dna N. Zavtur a vorbit despre calităţile etice a bibliotecarului pentru copii, ceea ce nu înseamnă codul etic. Calitatea noastră etică trebuie să pornească de la realităţile în care ne formăm profesional. Ar fi necesar de elaborat şi un cod etic special pentru bibliotecarul din bibliotecile pentru copii şi probabil, că ar trebui să fie mai prietenos. Etica este importantă pentru orice om de îndată ce el intră în circuitul relaţiilor umane, care la rândul lor formează cultura colectivă.


Au mai fost audiate şi alte idei, propuneri şi păreri tot atât de interesante, parvenite de la participanţii veniţi din teritoriu. A fost o atmosferă spirituală, caldă, care s-a încheiat cu îndemnul de a ne transforma biblioteca în casă a binelui şi a frumosului, într-o „cetate care ne adună şi ne păzeşte”.

A consemnat Anastasia Moldovanu,


bibliotecar principal la Filiala de Arte „T. Arghezi”



joi, 15 noiembrie 2012

COPIII CHISINAULUI IN LUMEA POVESTILOR CU BARBALUNGA


Elena Dabija,
Director, CAIE

 E toamnă – anotimpul când se culeg roadele bogate, indiferent în ce domeniu de activitate fiecare din noi munceşte zi de zi. Se zice că ziua de luni este o zi grea, dar pentru copiii, bibliotecarii şi profesorii care au participat la Conferinţa de lectură în cadrul programului COPIII CHIŞINĂULUI CITESC O CARTE, iniţiat de BM „B.P. Hasdeu”, a fost o zi deosebită, deoarece ei au venit să culeagă roadele unei lecturi captivante.
Bibliotecarii din toate filialele BM „B.P. Hasdeu”, profesori din şcolile şi liceele capitalei împreună cu cititorii cei mai ingenioşi au venit la Centrul Academic Internaţional Eminescu pentru a participa la un dialog pe marginea cărţii POVEŞTI CU BARBĂLUNGĂ, scrisă de OVIDIU CREANGĂ.
În rol de gazdă, Elena Dabija, director Centrului Academic Eminescu a salutat aceşti soli, i-a încurajat şi le-a dorit să fie mereu prieteni cu cartea pe parcursul vieţii. Prezenţi la acest eveniment au fost Vasile Şoimaru – doctor în economie, conferenţiar universitar, scriitor, fotograf, care avea rolul de fotograf şi Valeriu Raţă ca corespondent pentru a mediatiza evenimentul.
Pe scenă au apărut elevii clasei a 4-a „C” de la Liceului Teoretic „N. Iorga”, însoţiţi de diriginta Aida Gonţa şi bibliotecara Eugenia Dudău. Aceşti copii, îmbrăcaţi în costume ale eroilor cărţii au înscenat povestea „Prietenul meu, Moş Poveste Barbălungă” cu mare dragoste şi talent.
Moderatorul conferinţei, directorul filialei „Ştefan cel Mare” dl. Dumitru Crudu a menţionat: o carte scrisă de scriitor merită să fie apreciată de un critic literar, care ne ajută nouă cititorilor să înţelegem mai bine mesajul acestei cărţi. Dumitru Crudu a invitat copiii prezenţi în sală să joace rolul de mici critici literari, deoarece au lecturat această carte şi viziunea lor contează.
Rând pe rând în scenă au ieşit utilizatorii filialelor veniţi din toate sectoarele Chişinăului pentru a împărtăşi impresiile de lectură: care poveste i-a impresionat mai mult, cum au înţeles mesajul cărţii, care erou şi care faptă merită laudă, care este morala fiecărei acţiuni din poveste... A fost un duel interesant, deoarece copiii din sală testau cunoştinţele acelor de pe scenă, completau răspunsurile, făceau schimb de opinii. Cele mai solicitate poveşti au fost: „Prietenul meu, Moş Poveste Barbălungă”, „Povestea ursuleţului maro”, „Prietenii mei cu patru lăbuţe”, „Tarzan Maidanezul”,Vai! Ce ai făcut cu chipul Domnului Dabija”, „Mâine vă învăţ să fumaţi”, „Povestea Măgăruşului Albastru”, „Leuţul Rex” ş.a., toate fiind analizate de micii critici cititori.
Însoţiţi de bibliotecara de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Aculina Golovatenco elevii Andreea Căuş, Artur Luchian, Valeria Sârbu, Arina Tatar, Valeria Peaticova, Tamara Ştefârţa, Vasile Scorpan, Vlad Curarari, Liviu Faină, Sanda Cojuşneanu au venit cu desene – imaginaţia lor după lectură şi impresii de lectură. Iată doar unele mărturii scrise pentru a fi transmise scriitorului Ovidiu Creangă:
Faina Liviu „Domnule scriitor, am citit poveştile dumneavoastră şi mi-au plăcut foarte mult. Am lecturat prima poveste şi mi-a fost atât de interesant încât am vrut să le cunosc pe toate. Am rămas impresionată de figurile de stil şi aceasta m-a făcut să citesc mai mult. Cred că mulţi copii au citit cartea dumneavoastră, fiindcă ar fi păcat să nu o ştii. Ar trebui să mai scrieţi cărţi ca Poveşti cu Barbălungă, deoarece copiii o să-şi îmbogăţească vocabularul”;
Artur Luchian „Poveşti cu Barbălungă mi-a creat impresii de veselie deoarece Ovidiu Creangă spune ce-a făcut în copilărie sa. Coperta cărţii ne sugerează că se va povesti despre animale. Cel mai mult m-a impresionat povestea Prietenii mei cu patru lăbuţe. În această povestire se spune despre Tuzik, Fifiţa, Flocea, Lup, Shakka – aceştea sunt nişte câini care personajul îi iubea foarte mult şi îi îngrijea;
Vlad Curarari „Mie mi-a plăcut cartea lui Ovidiu Creangă Poveşti cu Barbălungă. Este o carte cu nişte poveşti foarte frumoase. Mie cel mai mult din toate poveştile mi-a plăcut Vulturul de aur. În această minunată poveste se vorbeşte despre un vultur. El este descris în cele mai frumoase cuvinte. Eu îi transmit salutări lui Ovidiu Creangă, deoarece el a scris nişte poveşti foarte frumoase”;
Vadim Gheţiu: „Din Poveşti cu Barbălungă pe mine m-a impresionat povestea în care se povesteşte despre cum un băiat a fumat când era mic. Pe el l-au învăţat nişte copii care erau răi. Băieţii când l-au sfătuit să fumeze el s-a înnăduşit şi a tuşit. Băiatului i-a intrat fum în plămâni. De atunci el nu a mai fumat niciodată. Eu propun ca mai mulţi copii să citească această carte interesantă, fiindcă sunt multe poveşti amuzante şi hazlii. Aceste poveşti dezvoltă imaginaţia copilului”;
Sanda Cojuşneanu: „Eu am citit cu mare plăcere cartea Poveşti cu Barbălungă scrisă de Ovidiu Creangă. Mi-au plăcut enorm poveştile şi râdeam în hohot. Îndeosebi mi-a plăcut povestea Prietenii mei cu patru lăbuţe. În ea se povesteşte despre câinii pe care i-a avut, precum Tuzik, Flocea şi Fifiţa cu istorioarele lor captivante. Această povestire mi-a dat de înţeles cât de tare iubea Ovidiu Creangă animalele”;
Anastasia Bezruciko: „Mi-a plăcut foarte mult cartea Poveşti cu Barbălungă de Ovidiu Creangă. Eu am citit-o din scoarţă în scoarţă. Poveştile sunt haioase dar au şi o povaţă pentru copii. Ele sunt povestite de personajul principal Barbălungă. Deseori când începeam să citesc o poveste, nici nu observam cum întorceam fila şi de fiecare dată citeam cu o viteză mai mare. O mulţime de poveşti puteţi citi din această carte”;
Cătălin Fetelea: „Povestea mea preferată este Mâine vă învăţ să fumaţi. Cartea şi povestea aceasta sunt foarte interesante. Eu propun să o citească toţi copiii şi părinţii. Îi mulţumesc lui Ovidiu Creangă pentru această creangă de cunoştinţe şi cu glume. Foile sunt fine şi lucitoare”.
Mai mulţi cititori din filialele BM „B.P.Hasdeu” au scris mesaje autorului:
„Domnule scriitor Ovidiu Creangă”
Suntem cititorii bibliotecii Nicolae Titulescu. Mai suntem şi reprezentanţii tuturor animalelor de pe Pământ.
Din numele tuturor ieduţilor, căprioarelor, iepuraşilor, ariceilor, ursuleţilor şi îndeosebi a câinilor Vă mulţumim pentru cartea dată.
Aceste poveşti minunate ne învaţă să fim buni la suflet, miloşi, sinceri, prietenoşi, să iubim natura şi tot ce avem în preajmă. Vă dorim sănătate! Cu drag, cititorii cărţii „Poveşti cu Barbălungă” 12.09.2012”.
Ingenioasă a fost şi întrebarea: prin ce se aseamănă creaţia lui Ovidiu Creangă cu creaţia lui Ion Creangă? Mai mulţi copii au răspuns: prin faptul că ambii scriu istorioare hazlii din copilăria lor, că este morală în poveşti, că scriu despre animale, păsări, bunătate, omenie, prietenie şi multe altele din viaţa trăită zi cu zi a oamenilor.
Vasile Şoimaru a rămas plăcut impresionat de competenţa, erudiţia, talentul, libertatea gândirii şi a expresiilor micilor cititori despre această carte. Dumnealui a povestit că a avut marele noroc să cunoască acest om deosebit, că a fost în ospeţie la Ovidiu Creangă în Toronto-Canada în timpul când autorul scria cartea Poveşti cu Barbălungă şi despre impresiile de la Cascada Niagara, unde autorul i-a fost ghid. Cartea a fost editată la Craiova şi dumnealui a adus în Chişinău 200 de exemplare. Astfel BM „B.P. Hasdeu” a intrat în posesia acestei cărţi, care a fost propusă pentru Programul Copiii Chişinăului citesc o carte – 2012. Fiind în rol de fotograf, Vasile Şoimaru a promis că toate aceste poze şi impresii de la acest excepţional forum al utilizatorilor vor fi transmise domnului Ovidius Creangă. Această zi datorită mărinimosului Vasile Şoimaru va intra în istoria culturii naţionale şi va avea un ecou şi peste hotarele Moldovei.
În final, aceeaşi elevi-mici actori care au dat startul conferinţei, au urcat iarăşi pe scenă şi au finisat sărbătoarea cu sceneta Şoricelul Ronţişor era să o păţească. Apoi au declamat în cor: Vreţi să ştiţi ce-i mai departe?
Că noi nu v-am spus povestea toată.
Ştiţi de ce?
Că se cere lecturată!
Hai, grăbiţi-vă îndată,
Stă pe raft şi vă aşteaptă
Ce, nu ştii cum se numeşte?
Noi ţi-o spunem fără glumă: OVIDIU CREANGĂ, POVEŞTI CU BARBĂLUNGĂ!!!
Conferinţa a avut un succes multaşteptat. Fiecare participant la această conferinţă a primit diplomă şi un mic cadou din partea BM „B.P. Hasdeu”. Mesajul de despărţire au fost cuvintele de mulţumire din partea gazdei şi îndemnul la lectură din plăcere deoarece se ştie:   
Cartea-i mică, dar e plină
De căldură şi lumină.
Orice literă din ea
Luminează ca o stea,
Cine-o ia şi o citeşte
Sufletu-şi îmbogăţeşte!
Dorim continuitate Programului COPIII CHIŞINĂULUI CITESC O CARTE!


miercuri, 14 noiembrie 2012

OAMENII BRANDUL BM: ECHIPA FILIALEI „M. LOMONOSOV’’


 „Prin bibliotecă, se promovează cultura şi tradiţiile ţării, şi ea, biblioteca, în special, e destinată deservirii informaţionale a fiecărui cititor, care calcă pragul ei”, zice, directorul Filialei „M. Lomonosov’’, Margarita Şcelcikova  - un manager al cărţii, în puterea deplină a cuvîntului care activează în reţeaua BM „B.P. Hasdeu”, de circa 30 de ani. Rar, veţi găsi un întreprinzător cu un simţ practic mai dezvoltat decît al ei. E foarte responsabilă, cu ambiţii mari, sunt momente, cînd devine dură, dar acesta este stilul prin care poate obţine maximum de performanţă: cu cerinţe, uneori, categorice - cert e, că înţeleg şi colegele, că sunt motivate. Atuurile Margaritei Şcelcikova sunt inteligenţa şi cunoştinţele dobîndite în  ani de experienţă profesională; studiile superioare fiind absolvite la Institutul de Cultură din Moscova. Ulterior, face serviciul în sala de lectură în cadrul sediului „Jdanovka’’ (în prezent, BM „B.P. Hasdeu’’). Calităţile, care o reprezintă, pot fi observate după o singură discuţie. Absolvirea şcolii de pictură în copilărie, ca şi pasiunea ei pentru acuarelă, i-au dezvoltat un bun simţ de pricepere în aplicarea cunoştinţelor din domeniu, pentru organizarea expoziţiilor de pictură ale artiştilor plastici. De patru ani, Margarita Şcelcikova conduce Filiala „M. Lomonosov’’. Creativă şi cuprinsă de idei inovative, a deschis în cadrul bibliotecii, cluburi, menite să o transforme într-un centru cu activităţi literar-muzicale. Unul din ele, „Clubul iubitorilor de carte româneasca” a izvorît din dorinţa ei de a cunoaşte mai bine, cultura şi literatura română. Povestea continuă, prin succesul Margaritei, care e în permanentă căutare a noilor căi de extindere a dezvoltării productive manageriale şi a profesionalismului în bibliotecă, în acest moment de criză a numărului de utilizatori, „adînciţi’’ în era tehnologiilor informaţionale; precum, şi insuficienţa susţinere economică din al cărui motiv, bibliotecarii sunt demoralizaţi de salariul, incompatibil cu munca depusă. Margarita nu cedează,  ambiţioasă fiind, şi sigură de sine; convinge şi mobilizează echipa în activităţi, care menţin stabil filiala în fruntea filialelor din reţeaua BM!  

Directivele, planurile - se orientează spre conştiinţa cititorului înţelept, dornic să cunoască şi să-şi perfecţioneze cunoştinţele, pur şi simplu, pentru orele de odihnă în sala de lectură, ascultînd, de exemplu, muzica clasică. Întrunirile unui proiect „Klub zeltyh ceajnikov”, în cadrul căruia, la un ceai cu desert delicios, se întîlnesc 10-15 persoane, care se  destăinuie, în limite accesibile, cu ce se respiră fiecare. Margarita este convinsă, că scăderea frecvenţei nu prezintă nici-un pericol pentru bibliotecă, care, zilnic, fiind solicitată de un număr maxim de cititori, întruneşte manifestări culturale cu personalităţi interesante. Vulnerabilă, în acest moment, e partea financiară, precum, şi mici perspective de a soluţiona unele directive, pe care şi le-a propus pentru bibliotecă. Margarita are încredere, că acolo unde există potenţial de cultură şi dragoste de carte, vor exista şi dornici de investitori.

Împreună cu fetele din echipa sa: entuziasmată şi stăpînită fiind mereu de o idee fixă şi inventivitate bibliotecară: Inna Strelina (bibliograf, 32 de ani de activitate în cadrul bibliotecii), Valentina Ţaran (şef-oficiu, 31 de ani de activitate), Ludmila Bodrug (şef-oficiu, 30 de ani de activitate), Zinaida Scobioală (şef-oficiu, 21 de ani de activitate) - formează un colectiv, deschis spre colaborare, creînd un centru de iniţiativă; un instrument eficient de informare şi comunicare profesională, implicînd şi rezolvînd problemele comunităţii, de altfel, şi prin dezvoltare şi participare activă în formarea accesului la informare continuă a utilizatorilor Filialei „M. Lomonosov”, liberi să-şi enunţe părerea lor şi să participe în acţiunile bibliotecii, mereu în dialoguri savuroase, ca şi cu alte ocazii. Ina Strelina, bibliograf cu experienţă în domeniu, are la activ cîteva bibliografii. Blîndă şi prietenoasă, Ina, niciodată nu refuză să ofere un ajutor profesionist. Îndemînatică în navigarea prin internet, găseşte rapid orice sursă şi este foarte atentă cu fiecare cititor, oferindu-i toată informaţia necesară, cu detalii. Personal, ea adoră pescuitul, asta fiind una din pasiunile ei preferate. Zinaida Scobioală - cu o atitudine energică şi întreprinzătoare, impulsivă şi expresivă; participă mai la toate activităţile din cadrul reţelii BP; colţişorul pentru copii, amenajat frumos, cu cărţi ilustrate şi jucării, plus un mobilier pentru copii foarte atrăgător: toate sunt ingrijite de doamna respectivă. Cititorii o iubesc şi-i sunt foarte recunoscători. Pasiunea ei sunt dansul şi cîntecul. Valentina Ţaran, inteligentă şi profesionistă, conduce clubul psihologic „Cunoaşte-te pe sine’’: este un filolog şi psiholog, priceput în domenii. Suflet subtil, compătimitor, înţelege perfect starea omului. Valentina, desigur, găseşte limbă comună cu toţi cititorii de orice vîrstă. Şi pasiunea ei este într-adevăr, una din cele mai bune: prepară excelent bucatele. Iar Ludmila Bodrug, o fire plăpîndă, la fel, săritoare în ajutor la nevoie, amabilă, prietenoasă, un profesionist competent. Înţelepciunea ei se manifestă prin organizarea activităţilor tradiţional-culturale; precum, şi cele pentru copii. Punctuală, rezolvă imediat toate sarcinile. Veselă din fire, este iubită şi respectată de către colegi şi cititori. Pasiunea ei sunt animalele, în special, pisicile. 

'”Biblioteca trebuie să fie un for de comunicare între cititori şi bibliotecari, care creează sau pune în circulaţie nu doar cărţile, ci şi bloguri profesionale pe Internet cu discuţii între ei - se dă cu părerea şefa bibliotecii - iar pentru fiecare direcţie, sunt prevăzute obiective, acţiuni şi rezultate, obligatorii, şi abordate în funcţie de nivelul de dezvoltare a bibliotecarului, conform şi vîrstei utilizatorului. Doar că „avem nevoie de mai multe calculatoare în spaţiul nostru, ceea ce constituie o problemă, sper, că e temporară.’’

„Sunt fericit, că m-am alăturat la numeroase manifestări, cluburi, cercuri de creaţie, pe care le întruneşte Filiala „M. Lomonosov”: e nevoie să păstrăm acest cămin, care a devenit unul din centrele noastre spirituale’’- a menţionat cîndva regretatul, muzicianul şi criticul muzical, Serghej Pojar, cu care echipa bibliotecii, fiind în colaborare strînsă, au cules informaţii şi au elaborat împreună, o bibliografie enciclopedică în două volume: „Relaţii de arta moldo-rusă’’. Laudele din partea cititorilor vin necontenit: biblioteca e frecventată cu plăcere şi interes. Unii fac şi donaţii de cărţi, alţii, vin doar pentru a cere un sfat. Biblioteca e frecventată şi de personalităţi emerite: Larisa Hromoka, Margarita Ivanuş, Nora Condratiev (salon muzical „Camerton‘’) etc., cei, care, tradiţional, activează în cadrul ei. Ei citesc mulţi ani, aici, preferînd-o altor sedii: o personalitate remarcantă şi unicală din Chişinău, a fost renumitul, aşa-zis, „straniul’’, Zingher; descris de Serghej Belkin în povestirea „Zingher - geniul imaginatiei”(„Гений восприятия)”; fidelă cititoare a fost şi Irina Cantacuzino, reprezentantă a dinastiei Cantacuzino.

Expoziţii, mese rotunde şi dedicaţii ai ctitoriilor pentru biblioteca lor preferată: cărţi şi albumuri, ce conţin zeci de articole cu teme dedicate, în special, bibliotecii şi activităţilor ei, dar şi elevilor, tinerilor sau persoanelor de orice vîrstă - cititori activi ai bibliotecii; cu idei utile şi pentru preşcolari.  

De curînd, echipa a cucerit locul întîi, fiind premiată la Conferinţa dedicată celor 135 de ani ai BM „B.P. Hasdeu”, pentru un proiect şi Poster „Unirea după interesele Filialei „M. Lomonosov’’ - un teritoriu de studiu şi comunicare”. E un prestigiu, cu care se mîndresc. Un alt proiect literar-muzical „Elegie’’, la fel, a  meritat aplauze. Proiectul este destinat utilizatorilor cu scopul, ca cititorul să vină şi el cu idei, fie, să  se simtă, ca acasă; relaxîndu-se şi ascultînd  o „muzică fără literatură”, în Salonul muzical „Camerton’’. Echipa bibliotecii invită, în acest scop, nu doar profesioniştii, dar şi simpli cititori, care iubesc muzica şi ar dori să cînte. În alt proiect se preconizează şi un curs pentru tineri, pasionaţi de chitară. Bine de menţionat, că Margarita Şcelcicova a avut ideea sa creeze piesa muzicală „Valsul cărţii“, un fel de imn al cărţii. Autorii sunt K. Siskan (text) şi Oleg Negrutti (muzica), interpretul V. Mitrasevskij. 

Menirea bibliotecii este de a promova cărţile cu adevărat preţioase. Frecvenţa poate să scadă, în săli, oriunde, dar cartea nu-şi va pierde niciodată valoarea ei. Acesta e principiul şi crezul Filialei „M. Lomonosov”.  E o plăcere să ai de-a face cu oameni inteligenţi!

                                                                                                                    Svetlana Vizitiu

marți, 13 noiembrie 2012

In memoriam Zinaida BILEAC


Blândeţea, tenacitatea buna voinţă, dragostea faţă de oameni, faţa de muncă, mamă bună şi grijulie a doi copii ca nişte flori sădite cu drag în familia Bileac, bună gospodină şi multe alte calităţi au fost şi rămân în memoria celor care au cunoscut-o pe colega ZINA BILEAC. La început de toamnă a vieţii şi a anotimpului a plecat enigmatic la cele veşnice. Am făcut cunoştinţă cu ea tot în toamnă acum trei ani în urmă, fiind participante la corul BM „B.P. Hasdeu” condus de compozitoarea Daria Radu, unde participa şi ea. Cânta cu dragoste şi stăruinţă, era parcă veselă, dar o trădau ochii care prea trişti erau. La micile pauze am făcut cunoştinţă, era angajata Filialei „Alba Iulia”. În drum spre Ciocana mi-a relatat ca vrea să plece de la Filiala „Alba Iulia”, e prea lung drumul de la Budeşti spre Buiucani. Aveam nevoie de bibliotecari şi în aceste împrejurări a fost transferată în Filiala „Transilvania”. O caracteriza tenacitatea, dragostea de muncă şi de tot ce făcea. Nu a fost o zi sa nu fie la timp la serviciu, venea mai devreme şi muncea cu sârg. Ospitalieră peste limită: cozonaci, craciunei, sfinţi, pâine coaptă, nuci, mere, prune, struguri, murături, din plin le oferea să gustăm. Aş vrea ca toate să le primească înzecit pe lumea cealaltă. Acum când se împlinesc patruzeci de zile de la trecerea în nefiinţă, dragă, Zinica, când ne lipseşti din echipă, îţi zicem Dumnezeu să te aibă în paza sa, să te ajute să ieşi din greutate! Dumnezeu să te ierte! 

Echipa Filialei „Transilvania
  

luni, 12 noiembrie 2012

Elena Vulpe si activitatea Filialei „Onisifor Ghibu”




Biblioteca Publică “Onisifor Ghibu” a fost fondată la sugestia Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti: doi oameni ai cărţii, dr. Florin Rotaru şi dr. Gheorghe Buluţă, au propus numele lui Onisifor Ghibu. Ulterior, fiul lui, Octavian Ghibu, a susţinut biblioteca până la moartea sa. Inaugurarea a avut loc la data de 15 ianuarie 1992, astfel, biblioteca devenise prima instituţie românească din Republica Moldova,
Pe lângă marele avantaj de a fi situată într-un spaţiul Centrului elitar al Chişinăului, biblioteca dispune şi de o colecţie de publicaţii valoroase, în exclusivitate de carte românească, care, în continuare, se completează cu ediţii noi, graţie donaţiilor din partea Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti şi altor beneficiari. În present, patrimoniul bibliotecii cuprinde circa 53 de mii de titluri de diverse publicaţii. Este mereu onorată cu prezenţa oamenilor de cultură iluştri: Lidia Kulikovski, director general al B.M. ,,B.P. Hasdeu’’; academicianul Mihai Cimpoi; Florin Rotaru, director Biblioteca Metropolitană din Bucureşti; istoricii Iurie Colesnic, Ion Negrei; scriitorii Vlad Pohilă, Ion Constantin (Bucureşti); Vladimir Beşleagă; Iulian Filip; Leo Botnaru, Arcadie Suceveanu, Ianoş Ţurcanu, Renata Verejanu, ex-ministrul Culturii Ion Ungureanu etc. Fiecare din ei a contribuit şi a adus la cunoştinţă publicului fapte, evenimente trecute din viaţa bibliotecii ,,Onisifor Ghibu’’.
La baza dezvoltării performanţelor şi calităţii serviciilor, în satisfacerea maximă a cerinţelor utilizatorilor; un instrument pentru implementarea mecanismelor reale de sporire a eficienţei lecturii de carte şi alocative în sistemul tehnologiei informaţionale, de motivare şi prestare a serviciilor în cadrul ei: sunt profesioniştii echipei tinere de bibliotecari BP „O. Ghibu”, în frunte, cu scriitorul şi publicistul Vitalie Răileanu: Şontea Diana, Marişceac Ludmila, Musteaţă Tatiana, Tahrina Cristina, Stăvila Corina, Leşan Ana - o echipă de menţiune, care, organizează şi creează evenimente culturale cu un enorm efect de imagine pentru diferite categorii de cititori, gama lor fiind diversificată şi ca formă, dar şi conţinut. Astfel, Biblioteca rămâne, cu certitudine, o gazdă desavârşită în organizarea a numeroaselor conferinţe, simpozioane, mese rotunde, ateliere profesionale şi de dezbateri, de creaţie, concursuri, Zile şi expoziţii tematice, recitaluri, întâlniri şi dialoguri cu personalităţi literare, politice, culturale, ştiinţifice, multiple expoziţii de carte, dar şi de pictură, de fotografii, de documente, la care vin numeroşi participanţi, tineri şi adulţi din toate domeniile vieţii sociale. Bine de menţionat şi pe cei, care au pus baza filialei „O.Ghibu”, din „temelii”, facându-şi serviciul timp de 20 de ani, şi care, în continuare activează în reţeaua BP „B.P.Hasdeu”, sau, au părăsit biblioteca, din diferite motive; după vârstă, fie, pentru a depune experienţa utilă, şi în alte biblioteci sau sfere culturale: Elena Vulpe, Romela Osoianu, Rodica Martin, Svetlana Vizitiu, Eudochia Olaru, Lia Zaharia, Saida Oancea, în continuare, Valentina Mitrofan-Moşneagu, Mariana Haheu, Natalia Madan, Galina Chirvaş, Irina Tutun, Savela Starciuc, Aliona Vârlan, Inga Cojocaru, Lucia Balan etc. În special, se evidenţiază, doamna Elena Vulpe, directoare de onoare şi manager al bibliotecii; cavaler al ordinului Steaua României şi a medaliei „M.Eminescu”: o persoana, doldora de sugestii: nevoie de mit, mentalitate şi sentiment; unica bibliotecară, care a rămas fidelă pe parcurs de 20 de ani de activitate a bibliotecii, cu rezistenţă şi duritate, pe baza tuturor proiectelor speciale de dezvoltare profesională şi de multiple manifestări ale instituţiei. Personalitatea lui Elena Vulpe este una neordinară, impetuoasă şi polivalentă, care îmbină în mod original, imaginaţia poetului, deducţiile omului de ştiinţă şi viziunea filosofului, în stare de simbioze şi, irepetabile şi captivante sinteze. Aparţine acelei categorii rare de oameni, a cărei prezenţă şi acţiune, multiple energizează la maxim. Excelentă ca manager, cu o atitudine intelectuală, pune mereu întrebări, şi nu se sfieşte să remarce pe cineva: ici-colo, unde, alţii s-ar fi eschivat şi ar fi trecut sub tăcere; ilustrând posibilitaea de a replica, cu firea ei de polemist, denotă o lume a nonconformismului.  Nu are nicio importanţă, de este o persoană severă, uneori, arogantă, cert, că managementul în cadrul bibliotecii şi lectura articolelor dânsei, ramân în continuare o experienţă dură, şi este indreptaţit, să fie considerată o personalitate, cu o prestaţie academică pe măsură, şi care, şi-a înscris ferm numele său în istoria activităţii BP „O. Ghibu”. Cu lista premiselor şi pulsul estetic; iar miza oricărei relaţii cu cartea, lectura ei aplicată, aptă să distingă adâncimea cuprinsului: a citi e un act obligatoriu şi purificator; dar şi să continue prin discuţii şi scrierea propriilor articole, expunerea şi revoluţionarea conţinuturilor, cu un specific subînţeles al său: asta este povestea învingătorului Elena Vulpe. Cum îi şi place să traiască, mereu cu idei şi în căutare, găseşte timp pentru toate! Iar biblioteca, devenise a doua casă, in care, dânsa revenea, mereu pentru a se reîncărca spiritual, precum şi de tot ce e frumos, bun şi constructiv., dar şi muncind, ca şi cum „şi-ar fi dat şi sufletul” pentru binele şi onoarea bibliotecii. Aprecia, la fel de mult, bibliotecarele, care asemeni ei, ramâneau să lucreze până-n noapte. Era foarte strictă, cerând mult profesionalism din partea fiecărui. Biblioteca pentru ea era mai presus de familie, fără îndoială. Şi acum, văd clar, imaginându-mi-o pe Elena Vulpe, zi de zi, uneori uitând şi de ţigară, care se stingea printre degetele ei reci de frigul încăperii, scuturând firişoare de scrum pe foi de hârtie, zeci de cafele amare băute pe zi, şi ea, în acel birou, aplecată asupra unui şir enorm de articole scrise, printre o grămadă de cărţi filosofice, opere româneşti; fie, tastând, cu grijă, fiecare buchie, în faţa calculatorului, crearea de alte opere şi proiecte pentru activitaţile bibliotecii. Nu voi înşira, aici, toate creaţiile şi onorurile Elenei Vulpe: la dorinţă, le puteţi vedea personal, pe blogul bibliotecii „O.Ghibu”: http://onisifor-ghibu.blogspot.com/ , de altfel, e mult mai interesant, sa veniţi în acest spaţiu, nedescris de frumos şi apreciat de mii de utilizatori; asemeni, unui muzeu-relicvă, pentru o lectură de suflet, - pe strada N. Iorga, 21. Responsabilitatea este o alta calitate, pe care şi-o asumă; luptă pentru libertate, pentru puritatea limbii române şi împotriva celor care încearcă s-o îngrădească, la fel, ca şi pentru fiecare colţişor al bibliotecii şi pentru o ordine impecabilă. N-are cum să fie altfel. Obosea, dar nu şi divulga. Urgenţa este un sentiment pe care o posedă: mereu aveai impresia, că suntem în stare de urgenţă, că trebuie să ajungem în mai multe direcţii de odată, să salvăm, să dezamorsăm bombe... Amuzant, dar, salvând cartea, salvăm lumea! – ar fi o deducţie foarte importantă şi corectă, dintre toate activităţile Elenei Vulpe! Pe-o clipa, mi-a apărut un gând, că această râvnă a doamnei respective, a fost totuşi, impulsionată de momente de criză a bibliotecii, din timpuri istorice, pe când exista riscul sa se închidă instituţia, fie, şi din cauza unor probleme din activitatea şi relaţia interbibliotecară. La cârma instituţiei au fost mai mulţi pretendenţi, şi dumneaei, a dovedit, ca doar ea poate şi trebuie să rămână în funcţie!
Dr. Lidia Kulikovski a fost cea, care a instituit-o pe post de director; la fel, şi a menţionat în revista BiblioPolis (nr.44, 2012), într-un mod deosebit, atitudinea Elenei Vulpe pentru meseria sa: „... a fost omul potrivit, la locul potrivit. Ca director al acestei emergenţe instituţii de cultură, s-a identificat cu Biblioteca pe care o conducea şi a ridicat-o în fruntea Sistemului Naţional de Biblioteci, ca prestaţie profesională, ca diversitate a serviciilor, ca abordare inovativa, a practicii biblioteconomice, ca standard al românismului. Pasiunea cu care conducea această bibliotecă a ajuns de legendă, poate fi lecţie pentru mulţi bibliotecari şi va rămâne în istoria Bibliotecii Municipale, ca exemplu de devotament, de profesionalism, de inovare, de dragoste de carte şi bibliotecă”.
Îşi poartă destinul ca pe un blazon, nu ca pe o cruce. În general, fiecare are ceea ce merită.  Dar plecarea ei din bibliotecă, din motivul de pensionare, e o acţiune riscantă pentru activitatea de mai departe a bibliotecii Ghibu; timpul ne va demonstra, ce a fost bine şi ce nu; oarecum, la baza bibliotecii rămân tinerii... E Legea vieţii din timpuri străvechi

                                                                                   Svetlana VIZITIU