joi, 28 aprilie 2016

Lumea culorilor cărţii Lidiei Grosu

Angela Zelinschi, Şef oficiu, Filiala „Liviu Rebreanu"

Am simțit necesitatea de a organiza o întâlnire a scriitoarei Lidia Grosu cu picii de la instituţia preşcolară nr. 160, directoare dna Lilia Spânu, pentru că îmi era cunoscută atitudinea lor faţă de noua carte a acestei autoare, de data aceasta fiind una pentru copii, care se numeşte „La ora soarelui-răsare”. A fost o atmosferă sărbătorească, fiind întâmpinaţi, cu pâine şi sare, de către simpaticii în costume naţionale – Andreea Batîr şi Dan Botezatu. Era acea pâine delicioasă, „cu rouă”, din care s-au înfruptat toţi copilaşii. O surpriză pentru Lidia Grosu din partea educatoarei d. Olga Cuzmin a fost poezia cu următorul conţinut:
Ți-am adus, poete drag,
De la maica mea o pîine
Pentru azi și pentru mîine...
Aburul ei cald și dulce
Pîn- la ceruri să se urce
Sufletul să-ți încălzească,
Fruntea să ți-o descrețească,
Foamea să ți-o potolească
Menţionând despre lumea culorilor cărţii acestei autoare, care sunt parte a sufletului ei, cu dominanta celor trei culori ale tricolorului – roşu, galben, albastru, am găsit de cuviinţă să-i ofer cuvântul chiar dumneaei. Lidia Grosu i-a salutat pe copii, pe directoare şi pe educatoarele dna Olga Cuzmin şi dra Ana Bejan, care şi-au adus contribuţia la pregătirea copiilor şi organizarea acestei manifestări. Poeta s-a referit la tematica poeziilor, precizând că ele sunt pentru vârste diferite, venind cu unele explicaţii despre semnificaţia sintagmelor demnitate umană, naţională despre cel al titlului şi subtitlului cărţii, despre motivele poeziei şi contribuţia ei la educarea celor mici întru a fi buni la suflet, ascultând de sfaturile celor maturi, inclusiv de cele ale părinţilor, educatoarelor, a viitorilor profesori, dar şi de sfaturile din cărţi, care deschid lumea infinitului frumuseţii. În continuare, copiii au prezentat un recital extraordinar de poezie din cartea "La ora soarelui-răsare", după cum urmează: Andreea Batîr (Artist), Dan Botezatu (Hai să scriem o scrisoare), Vlad Cozma (Cu demnitate naţională),  Cosmin Berescu (Tata) Cătălina Silimiţan (Mama), Anastasia Cotorobai (Salutul ploii), Alexandra Baltag (Graiul meu); Lavinia Tofan (Tricolorul ), Gabriel Rinja (Descopar Lumea); Inetta Cernea (Devotament) Lia Gangan (Demnitate); ş.a. Autoarea a exprimat recunoştinţa pentru învăţarea pe de rost a unor poezii complicate pentru această vârstă, cum ar fi: „Foc de rezistenţă”, „Cu demnitate naţională” ş.a. Surpriza cea mare pentru toată lumea, dar îndeosebi pentru autoare, a fost faptul că dna Alisa Coca, educator muzical, a scris melodiile pentru câteva dintre poezii, inclusiv: "Educatoarea", "La revedere , grădiniţă", care în curând vor fi înregistrate...
Nu a lipsit nici sesiunea de autografe, autoarea lăsând o carte semnată de ea şi pentru biblioteca acestei instituţii.
Directoarea dna Lilia Spânu a exprimat încrederea că relaţiile de parteneriat dintre grădiniţa nr. 160 şi Biblioteca „Liviu Rebreanu” vor aduce întotdeauna roade scontate în educaţia tinerei generaţii. Afară ploua, dar sufletele celor prezenţi radiau a primăvară, pentru că o carte nouă constituie noi impresii şi clipe frumoase de neuitat. Suntem bucuroşi să mai facem o constatare: copilul din sufletul Lidiei Grosu şi-a găsit semenii între cei care i-au învăţat poeziile şi sunt fericiți că au cunoscut-o.
O altă întâlnire cu poeta Lidia Grosu a fost sugerată de către dnele Natalia Haralampie şi Ala Bălan, învăţătoarele elevilor din clasele I-a de la Liceul „Alexandru Ioan Cuza”, care au citit anticipat cartea „La ora soarelui-răsare”. Activitatea a avut loc în incinta Bibliotecii „Liviu Rebreanu”. În cadrul activităţii s-a prezentat succint date biografice din viaţa şi activitatea poetei Lidia Grosu. În continuare i s-a oferit cuvântul  protagonistei, care a vorbit în detalii despre conceptul, titlul, conţinutul, imaginile cărţii prezentate. La multe întrebări, cum ar fi „Ce este stema şi care sunt componentele ei?”, „Cum se numeşte imnul Republicii Moldova şi cine este autorul versurilor?”, „Care sunt culorile tricolorului?”, „Cum se numeşte limba pe care o vorbim?”, „Ce înseamnă  mama, tata pentru fiecare dintre noi?” etc., etc., copiii s-au dovedit a fi  versaţi în materie, fapt ce demonstrează că profesorul este, totuşi, îndrumătorul inegalabil care acordă suportul instructiv-educativ, asumându-şi o mare responsabiliate pentru pregătirea tinerei generaţii, ce constituie viitorul ţării noastre.
           Deşi vorbim de o apariţie editorială recentă, copiii au învăţat multe poezii din această carte, angajându-se într-un recital prin care i-au surprins pe toţi cei prezenţi. În acest sens, şi-au dat concursul: Alexandra Haralampie, Tiberiu Domenti, Bogdan Bodoga, Anastasia Vîzîi, Loredana Roşca – din clasa I-A şi  Maria Popovici, Andrian Popescu – din clasa I-E

În final, învăţătoarele au apreciat poeziile scrise de autoarea Lidia Grosu, menţionând că ele vin în contextul cultivării la copii a demnităţii umane şi a dragostei pentru valorile naţionale.

marți, 26 aprilie 2016

Consultări publice: proiectul Legii cu privire la biblioteci

Stimaţi membri ai ABRM,

Proiectul Legii cu privire la biblioteci este supus repetat consultărilor publice după redactarea cu sprijinul juriştilor, implicaţi graţie suportului acordat de Programul Novateca, precum și propunerilor obținute din partea comunității bibliotecare.

Vă rugăm mult să examinaţi această variantă a proiectului şi să expediaţi propunerile dnei Ecaterina Rudakov până la 13 mai la adresa  ecaterina.rudakov@mc.gov.md 

Proiectul legii îl găsiţi la următoarea adresă:
http://mc.gov.md/ro/content/consultarea-repetata-proiectului-de-lege-cu-privire-la-biblioteci

luni, 25 aprilie 2016

vineri, 22 aprilie 2016

Biblioteca şi Bibliotecarul

Lilia Cioban-Gamarţa, Filiala „Ștefan cel Mare”

Biblioteca, templul lecturii, al discursurilor, un spațiu transformat într-un centru al culturii universale şi intelectuale. Un spațiu care satisface setea de cunoaștere și de cultură. Jurnalistul Mircea V. Ciobanu, în articolul „La ce ne trebuie bibliotecile?” din ziarul ,,Jurnal de Chișinău”, nr.10, din 18 martie 2016, exprimă ideea că: ,,bibliotecarul îşi asumă şi o meserie colaterală cea de animator cultural”. Da, într-adevăr, este o meserie ce o face cu drag şi într-un mod mai deosebit, e o provocare continuă cu comunicare cu publicul larg.
Orice profesie își are existența între drepturi şi obligații, între competentă și morală. Iar dezvoltarea extrem de rapidă a societății din ultima perioadă, prin acumularea masivă a cunoștințelor umane în toate domeniile, prin diversificarea mijloacelor de obținere a informațiilor precum și prin evoluția și răspândirea largă a noilor tehnologii de informare şi comunicare care au condus la modificarea și reconfigurarea continuă a profesiei de bibliotecar. Iar bibliotecarul, prin instituția pe care o servește și la a cărei funcționare contribuie, deține un loc aparte, deosebit de important, în viața cultural științifică a societății. Bibliotecarul -  oameni bine instruiți, culți și devotați, care au organizat și au făcut să devină utilizabile colecțiile de cărți, strânse de unele personalități proeminente. Aceștia erau iubitori de cărți care, de altfel, dispuneau și de fondurile necesare satisfacerii pasiunilor în acest sens. De asemenea, bibliotecarii au fost primii care, în cadrul unor institute de învățământ născute în condiții istorice vitrege şi cu o bază de existența mai tot timpul modestă, i-au pus pe elevi și pe studenți în contact cu cartea, le-au cultivat dragostea pentru lectură, setea pentru cultură sau au sprijinit idealurile culturale. Este drept, având în vedere natura colecțiilor, în componența lor intrând şi cărți vechi, cărți rare și prețioase, chiar și sub aspectul lor artistic, grafic - bibliotecarul multă vreme deținea prioritar rolul de custode, însărcinat cu păstrarea în condiții sigure și bune ale acestor bunuri culturale și științifice. 
 Bibliotecarii, din punct de vedere științific, întotdeauna trebuie să dispună de o cultură enciclopedică, şi aveau nevoie îndeosebi de cunoștințe de limbă, literatură și istorie, iar sub aspect practic trebuiau să stăpânească regulile de ordonare și de administrare a fondurilor, respectiv principiile de bază ale catalogării. În fața noilor provocări, sarcinile bibliotecarului au devenit cu mult mai complexe şi extrem de multiple. În cadrul muncii biblioteconomice are loc şi studiul cărții ca fenomen al dezvoltării vieții sociale şi al istoriei, producția și răspândirea cărții. Descrierea, aprecierea şi sistematizarea publicațiilor, identificarea lucrărilor referitoare la o anumită problemă, rămâne în competența specialiștilor în domeniul bibliografiei. În cursul acestor mari transformări s-a dovedit şi a devenit evident că, pentru a fi capabil să răspundă provocărilor apărute în domeniul bibliotecilor, în documentarea şi informarea pe aceste tărâmuri, bibliotecarul trebuie să dispună de studii şi cunoștințe în prealabil dobândite în bibliologie, să stăpânească bine literatura referitoare la noile curente apărute în specialitatea lui.
 Secretul activității bibliotecarului, constă în munca sistematică dusă cu atenție. Atât activitatea individuală, cât şi cea de la nivelul unei colectivități. Pe tot parcursul desfășurării activității de bibliotecar, în fiecare etapă a ei, este necesară efectuarea unei autoanalize cuprinzătoare, dar să se şi exercite un autocontrol permanent. O activitate desfășurată în asemenea condiții îi conferă bibliotecarului şi întregii colectivități o individualitate aparte în cadrul instituției. În acest mod prin munca migăloasă, făcută pas cu pas, se realizează lucruri mari, se ajunge la prestații deosebite în știință, în activitatea didactică, dar şi în toate domeniile creației umane. Meseria îi cere bibliotecarului să fie dispus, pe toată durata activității sale, la receptarea a tot ceea ce este nou în domeniul cultural şi științific, să fie în stare să sesizeze marile curente şi tendințe ale evoluției culturale şi științifice în sfera transmiterii informațiilor, să fie în stare să identifice noile surse şi modalități de documentare.
Consider că bibliotecarul este angajat valorilor pe care le promovează instituția sa și, să împărtășească aspirațiile locului său. Bibliotecarul, practicând cu conștiinciozitate şi responsabilitate meseria sa, poate face ca biblioteca unde lucrează să fie transformată într-un centru cultural științific deosebit.

La Biblioteca Ovidius „Vin Floriile cu Soare și Soarele cu Florii”

Victoria Cebanu, Filiala „Ovidius”


           
Suntem în săptămâna Floriilor. Cu adevărat la Florii soarele e mai luminos, simțurile mai adânci și mai curate, lumea - mai blajină și  mai îngăduitoare, copiii  - mai dulci și mai angelici. Anume copiii, acum două milenii, cu inima lor curată și nevinovată, cu credința lor vie au văzut în Isus pe Fiul lui Dumnezeu. Osana, bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului, aclamau ei. De aceea am considerat că o întâlnire la Filiala „Ovidius” în preajma sfintei sărbători cu copiii  de la Școala Internat - auxiliară  nr. 5 e binevenită. Ne-am propus să îmbinăm simbolul acestei frumoase sărbători creștine cu creativitatea, dibăcia și fantezia deoarece ne aflăm și  în Săptămâna Creativității și  Inovației lansată de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”. Desfășurarea unui master class în ceea ce ține de decorarea unui suport pentru creioane este  extrem de benefic mai ales în cazul copiilor cu dizabilități. Procesul de confecționare a gălbenelelor pentru a decora  suportul de creioane copiii au primit-o cu bucurie  și nerăbdare de a începe lucrul. Anume acești copii se simt valorizați și evidențiați atunci când realizează ceva. Cu mare dragoste și acuratețe copiii au tăiat fâșii de hârtie colorată, le-au pliat, confecționând floricele - gălbenele cu care au decorat suportul. Acest master-class  a decorării  propus pentru ei  credem  ca a contribuit  direct la formarea autonomiei personale, la dezvoltarea psihomotricității, la modelarea voinței și la exprimarea afectivității, căpătând încredere în forțele proprii precum și forța interioară de a lupta cu boala.

Poet ajuns la vârsta înţelepciunii

Ludmila CAPIȚA,
bibliotecar principal, Filiala „Transilvania”

        
Filiala „Transilvania”, într-o frumoasă colaborare cu Școala primară nr. 83 „Gr. Vieru” a organizat o intâlnire de suflet cu poetul, traducătorul și omul politic – Ion Hadârcă. Proragoniștii activității au fost elevii clasei a 2-a „F”, îndrumați de învățătoarea Violeta Ghemu și bibliotecara Ala Nuța.

         Dna Parascovia Onciu, șefa filialei, a dat startul întîlnirii și a salutat oaspetele, dorindu-le tuturor să petreacă o oră de suflet, fructuoasă și plină de noi cunoștințe.
         Poezia „Rugăciune” a fost ca o deschidere pentru cei mici cu scriitorul Ion Hadârcă. Poetul a remarcat că, pentru Dumnealui este o sărbătoare mare întâlnirea cu cititorul. Cuvântul este ceva fin, sensibil, o aranjare atentă pentru a nu da în bară, să te dedici totalmente cuvântului. Le-a povestit copiilor multe lucruri interesante din viața și creația sa, despre cum se scrie o carte şi cum apare în formatul pe care ei îl răsfoiesc.  
         La această întâlnire de suflet Ion Hadârcă a prezentat următoarele titluri de carte: „Ionuț ce Nou-Nouț”, „Bunicuța zburătoare”, „Imposibila oprire”, „Gheara de fum”, „Antele parabolice”, unde copiii au fost încântaţi de conţinutul cărţilor şi duşi pe valurile copilăriei şi poeziei.
          Când a venit timpul întrebărilor, copiii au fost foarte curioși și l-au invadat pe poet cu întrebări ca exemplu: Câte cărți ați scris? Cine v-a inspirat să scrieți poezii? Ce meserie ați fi avut dacă nu erați scriitor? (credcă aș fi fost pictor), Cât timp trebuie pentru a scrie o carte? (uneori și zece ani); Ce năzbâtii ați făcut când ați fost mic? L-ați cunoscut  pe Grigore Vieru?, etc.  Poetul cu înţelepciune și răbdare, le-a răspuns  tuturor, și l-au ascultat cu multă atenție.
         Profesoara dna Violeta Ghemu i-a multumit poetului pentru momentele incitante şi pentru interesul spre lectură pe care sperăm că l-a trezit copiilor. Poetul a apreciat ingeniozitatea, curajul copiilor în cunoașterea cuvântului, a poeziei  şi s-a bucurat enorm,  că se mai citește într-un secol al tehnologiilor informaţionale.                                                                                                                                    
Copiii au fost impresionaţi de întâlnirea cu scriitorul Ion Hadărcă, cei care au fost mai activi au primit câte o carțulie cu autograf. Autorul a făcut o donație de carte și Filialei „Transilvania”, pentru care îi suntem recunoscători. 
Aşadar, o întâlnire cu un scriitor, este o întâlnire care, deschide uşa spre noi orizonturi, ajută să depăşeşti limitele şi să vezi mai departe decât ţi-ai imaginat că poţi vedea. A fost o întâlnire, sperăm noi, care le va oferi hrană pentru suflet copiilor , îi va încărca energetic şi îi va provoacă să cunoască un om de la care în mod sigur poţ învăţa, care este un om special, venit să le lumineze.                                                      


joi, 21 aprilie 2016

Biblioteca prieten devotat al cititorului sau un loc de recreere?

Doina Spătaru, Filiala „Ștefan cel Mare”

Biblioteca este cutia cu medicamente a sufletului omenesc. (Anonim)
Viața este o bibliotecă, fiecare om o carte, și fiecare zi este o pagină. (Ovidiu Kerekes)
Biblioteca este tezaurul spiritual al omenirii. (Mihai Cucereavii)


Biblioteca ca și bibliotecarul sunt gazde de nădejde și siguranță pentru cititori și pasionații de lectură. Însă a veni la bibliotecă doar pentru lectură nu ar fi real spun unii. Biblioteca e și ca un muzeu, cu un tezaur unic de comori și valori spirituale și culturale car le cunoști doar dacă intri în inima unei biblioteci ca într-o peșteră. Biblioteca este ca și o magie dar ca și o relevație. Te vrăjește datorită faptului că bibliotecarul e un adevărat magician și te cucerește din prima clipă când stă de vorbă cu cititorul sau chiar și cu cei care nu vor să devină cititori ai bibliotecii, ci doar să aibă un refugiu acolo unde se simt confortabil și bine. Biblioteca hrănește cititorul cu informații și noi inovații de citire dar și un adevărat medicament pentru cei care încă nu știu că biblioteca este doctorul necesar pentru sufletul celor care ar nevoie de forță spirituală și intelectuală. Prin lectură scăpăm de povara și încărcătura vieții cotidiene, din care ieșim pentru o oră sau pentru câteva minute dar este cert că suntem altfel după orice carte lecturată. Cărțile sunt cei mai credincioși prieteni ai omului nu ne trădează și nu ne critică ci ne fac să fim înțeleși, ne sprijină când suntem singuri și ne ajută să uităm o zi proastă sau o dezamăgire survenită din cauza cuiva sau a ceva și ne potolesc grijile și patimile sufletului atât de chinuit și necăjit.

Pentru copii cărțile sunt surse de cunoaștere și o modalitate de a intra în lumea personajelor pe care îi adoră și îi iubesc necontenit, pentru adolescenți sunt surse de cunoaștere pătimașă a iubirii și a evoluării ca personalități și pentru alții tot ce reprezintă omenescul. Prin lectură devenim mai înțelepți, mai veseli atunci când suntem triști, care ne smulge chiar și din negura ignoranței omenirii.

Prin intermediul cărților reușim să facem călătorii în trecut, prezent şi viitor şi avem posibilitatea să stăm de vorbă, atât, cu noi înșine, cât și, cu lumea întreagă. Nefiind un act gratuit, lectura produce îmbogățirea sinelui cu o nouă cunoaștere, cu o modalitate absolut nouă de receptare a lumii interioare şi exterioare. John Lubblock scria că  „O bibliotecă este un ținut vrăjit, un palat cu desfătări, un adăpost în care te poți adăposti împotriva furtunilor .Oricine va avea cheia de aur care deschide ușa tăcută a  bibliotecilor va găsi în ele încurajare și mângâiere, odihnă și fericire". Lectura va face mereu parte din viața omului contemporan iar bibliotecile vor fi mereu centre eficiente de comunicare culturală și socială.

O casă fără cărți îmi pare un corp din care a plecat sufletul. Nu-i nevoie să fii un învățat mare ca să iubești cărțile. (Cicero). Biblioteca v-a juca mereu un rol covârșitor în viața fiecărui cititor. Prin ea cititorul își întreține gustul pentru lectură, rafturile încărcate cu atâtea scrieri din toate domeniile, liniștea netulburată de foșnetul filelor întoarse cu multă grijă, totul îmbie la lectură și la meditație. Sufletul unei biblioteci este bibliotecarul iar sufletul unui bibliotecar este cititorul. Cunoscând mai bine sufletul cititorului, apropriindu-se cu dragoste de el, recomandându-i cărți atractive, dar şi instructive, sfătuindu-l cum să păstreze cărțile și cum să le citească, bibliotecarul devine un adevărat educator, un prieten al cititorului, un om priceput și stimat.


miercuri, 20 aprilie 2016

Provocările adolescenței

Daniela VRABIE,
bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Adolescenţa este timpul în care luăm universul prea în serios.
                                                                               (Mihai Relea)


Adolescența e cea mai frumoasă perioadă din viața noastră. Bineînțeles că fiecare perioadă are ceva bun, dar adolescența are ceva deosebit. Poate din acest motiv ea trece cel mai repede. Anume în această perioadă ne pare că putem face orice, că nu există limită posibilităților. În adolescență ne îndrăgostim prima oară, în adolescență viața ne pare mai uşoară și mai interesantă. Adolescența e perioada iubirii, a distracțiilor, dar și o perioadă decisivă, în care se formează scopul vieţii noastre. De ceea ce vom face și ce vom alege în adolescență, depinde viața noastră în perioadele următoare ale vieții. Poate adolescența este perioada și a suferinților, pentru că atunci putem fi răniți cel mai ușor, e o perioadă a emoțiilor puternice. Dar aceste emoții mai puțin plăcute devin totuși, o amintire frumoasă peste ceva timp.                 
Astăzi, 20 aprilie, la Filiala „Transilvania”, în cadrul Serviciului „Adolescentul”, s-a desfășurat o nouă activitate „Șapte pași către o adolescență fără risc”. Adolescenții au fost surprinși chiar la intrare în sală, pe pardosea erau o mulțime de pași în care erau scrise cuvinte, ce reprezinta atât riscurile adolescenței cât și aspectele care sunt importante pentru formarea unui adolescent. Tinerii au ales șapte pași, care sunt importanți în viața de zi cu zi cum ar fi: familia, prietenii, lectura dansul, școala, sportul, odihna.   Emoţional, adolescenţii sunt foarte sensibili şi de aceea se pot simţi foarte uşor lezaţi, când se manifestă atitudini ostile faţă de ei. De asemenea, ei dovedesc interes pentru competitivitate şi sunt dispuşi să participe la orice acţiune care le-ar permite să-şi etaleze cunoştinţele şi abilităţile.  
Cei șapte pași i-au condus pe participanți la  „Stația adolescenței”, în care au fost implicați în situație de întrebare-răspuns din fișele repartizate: Te supară sora /fratele tău? Ai probleme la scoală? Variate de la caz la caz, că nu sunt organizații, lipsa de comunicare, stima unul de altul / de soră de frate..... Când îți faci griji, devii mai dificil să acorzi atenție lucrurilor cu adevărat importante? Recunoscînd că nu se controlează în situații corespunzător mediului.... Cum poți ține departe grijile și să înveți cum să te descurci în situații dificile într-un mod corespunzător?   Răspunsurile lor fiind puțin banale pentru că vârsta își pune amprenta lipsa de cunoaștere de sine, odihna la timp, organizarea activităților ce le include programa școlară. Am atât de multe teme în fiecare zi. Simt că nu pot să le termin pe toate. Ce ar trebui să fac? Sunt leneși, ore în șir în fața calculatorului, lipsa comunicării cu părinții că sunt ocupații cu serviciu... Prietenul meu cel mai bun nu mai vorbește cu mine. El are prieteni noi acum. Ar trebui să-l întreb cu ce am greșit? …cu vârsta sunt diferite tentații, alte preocupări, orizontul de gândire sunt deja altele și astfel apar frământări atât la nivel emoțional și de comportament. Cred că profesorul meu nu mă place. Nu știu ce am făcut, dar cum pot rezolva problema? Fiind timizi pentru că era de față și profesoara lor și respectiv răspunsurile erau mai laconic, dar nu atât de sincere…
   
Adolescenții gândesc scurt și precis adică mai mereu în extreme: bun sau rău, grozav sau groaznic; de aceea întotdeauna prietenii sunt cei pe care se bazează, opiniile lor fiind foarte importante, spre deosebire de cele ale părintilor.  

 La sfârșitul activității au complectat fișa de Sosiri și Plecări. Licenii au întocmit două liste de comportamente pe care ar dori să le achiziţioneze şi pe care ar dori să le modifice.  La Sosiri au scris: că vor să fie prietenoșii, harnici, înțelepți, optimiști, comunicabili, hazlii, răbdătorii, prieteni adevărați ... Plecăriegoismul, lenevia, neîțelegerea cu sine, pesimizmul, negatevizmul, ura, aroganța.                                    
Adolescența este vârsta unei mari confuzii și incertitudini. Un picior este încă în copilărie, cautând încă sprijinul părinților iar celălalt în încercarea de a fi adult, de a fi independent, de a decide singur. Mersul adolescentului este un pas înainte ,doi înapoi sau doi pași înainte, unul înapoi.                                                                                       
                                                                                                           

marți, 19 aprilie 2016

Cartea, cea mai de preț comoară a omenirii

Aurelia TINCU, şef oficiu,
 Filiala „Alba Iulia”
Chiar şi în această eră, inundată de digitalizare globală, cartea tradiţională îşi păstrează, cuminte, locul în „banca sa de la geam”, desigur, geamul deschis spre lectură şi cunoaştere. Doar cărţile au atâtea şi atâtea funcţii şi conţinuturi: ele formează şi educă gustul pentru frumos, pentru adevăr şi bine, contribuie la educaţia estetică şi morală a omenirii, dezvoltă cultura unei naţiuni, a unui popor... Tot mai des observăm că copiii, de exemplu, care citesc mai mult posedă şi un vocabular mai dezvoltat, mai elevat, iar capacitatea lor de exprimare verbală este mai superioară decât a semenilor lor care citesc mai puţin sau chiar deloc. Bibliotecarul, dar şi părintele sau educatorul, învăţătorul au sesizat scopul important al lecturii în dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi interpretare a paginilor citite. În baza cunoştinţelor, astfel dobândite, copilul îşi va putea crea şi dezvolta un sistem propriu de valori, care să-i faciliteze rezolvarea situaţiilor problematice pe care le poate întâlni pe parcursul vieţii. Copiii care au acumulat mai multe cunoştinţe în rezultatul lecturilor făcute, dispun de o capacitate de adaptare la situaţii noi, mai mare, sunt mai creativi şi mai inventivi în rezolvarea diverselor probleme. Pentru a atrage publicul la lectura cărţii tradiţionale, în aceste condiţii, parţial, nefavorabile cărţii tradiţionale, considerăm că este necesar să gândim, să creăm, să inventăm noi şi noi activităţi de promovare a cărţii şi a lecturii în mediul pe care-l servim...


 În calitatea mea de bibliotecar, vreau să subliniez un moment observat şi consemnat de către colegii mei în bibioteca noastră. Este vorba de lecţiile bibliografice organizate în biblioteci pentru publicul cititor, care au şi un rol important la însuşirea artei lecturii, la orientarea în spaţiul cărţii şi al bibliotecii. Atât copiii, cât şi adolescenţii, tinerii, adulţii, în urma unei lecţii bibliografice în cadrul căreia sunt familiarizaţi cu Istoria cărţii;  Drumul unei cărţi; Aranjarea cărţilor la raft; Metode de căutare a cărţii la raft sau în catalogul online a BM şi altele, devin mai siguri pe sine, mai competenţi, mai aproape de carte. Aceste lecţii au menirea de a informa publicul larg cum să utilizeze biblioteca şi serviciile pe care le oferă. Nu numai cei mici, ci şi cei mai mari devin curioşi şi atenţi atunci când le povestim despre cea mai veche metodă de transmitere a mesajelor - transmiterea prin cuvinte vorbite. Apoi facem o tangenţă cu apariţia literelor, a scrisului pe tăbliţe de lut şi pergament. Pergamentul este înlocuit de codexuri sau cărţi legate apropiate de forma cărţilor de azi. Facem o incursiune în istoria apariţiei tiparului, continuând să discutăm despre apariţia cărţi în zilele noastre. Aranjarea cărţilor la raft, cum găsim cartea de care avem nevoie la raft, apoi şi în catalogul electronic după diferite criterii este o informaţie utilă pentru toţi utilizatorii bibliotecilor. Am observat că, atunci când le povestim copiilor de la grădiniţe despre calea lungă a apariţiei unei cărţi, adică sădirea copacilor, ocrotirea pentru ca aceştia să crească sănătoşi, căutarea muncitorilor care să taie copacii, să-i mărunţească în rumeguş special, căutarea maşinilor speciale care să transforme rumeguşul în foi de hîrtie, apoi scriitori, pictori, corectori, editori etc... ei devin mai atenţi, mai grijulii cu cartea, dar şi mai activi în vizitarea bibliotecii, îndemnând şi părinţii să vină duminica la bibliotecă. Am surprins copii care le povesteau părinţilor despre calea lungă a naşterii unei cărţi şi cum trebuie să se comporte cu o carte..., fapt îmbucurător. Iată de ce comunicarea cu „clienţii” noştri despre carte şi rolul ei pentru omenire, locul ei în raft, conţinutul şi valoarea textului, este foarte necesară. Această comunicare determină persoanele respective să mediteze, să-şi pună tot felul de întrebări şi să caute răspunsuri, să-şi dezvolte imaginaţia, dar şi imense posibilităţi de a visa cu ochii deschişi... Doar cartea şi numai cartea este calea directă spre dezvoltare, inovare, creativitate, gândire, percepere şi perspective de viitor. 

Summit-ul de Pace a Alianţei Mondiale a Religiilor

Natalia ROȘCA,
Bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”

 Biblioteca „Onisifor Ghibu” a găzduit, în premieră pentru reţeaua noastră, Summit-ul de Pace Alianţei Mondiale a Religiilor.
WARP este o organizaţie internaţionala nonprofit, cu peste 300 de filiale, care lucrează pentru a promova iniţiativele de dezvoltare a păcii în artă, cultură, religie şi în politica publică.
WARP urmăreşte să creeze un forum de dialog centrat pentru crearea unei valori-sistem general acceptabil între comunităţile laice şi religioase în toate sectoarele socio-politice ale societăţilor noastre. Un astfel  de sistem de valori va constitui baza pentru crearea de acorduri de pace şi de o constituţie universal aplicabilă relaţiilor interreligioase, precum şi materiale educaţionale care pot fi utilizate în întregul spectru al diversităţii umanităţii de a începe să revoluționeze învăţătura de bază ale culturilor şi ideologiilor.
Astăzi, lumea noastră se confruntă cu diverse conflicte, multe dintre care provin de la neînţelegerile religioase. Tema summitu-lui a definit: „rolul religiei în crearea păcii”. Şefii internaţionali al fiecărui grup, preşedinţi ai organizaţiilor nonprofit şi liderii religiilor au discutat despre soluţii practice pentru de a se forma în bun acord  şi de a  elabora o rezoluţie de pace, detaliind un plan de acţiune.
         Liderii religioşi, reprezentanţi ai credinţelor: ortodoxă, protestantă, musulmană şi iudaică; Amy Kim, Adebayo Johnson, Nicolae Ciobanu, Rabbi Daniel Munteanu, Imam Sergiu Sochirca, au avut succinte, comunicări în care au vorbit despre cărţile religioase pe care se bazează credinţa şi despre faptul că toate aceste cărţi: Biblia, Coranul şi Tora promovează pacea.
Obiectivele Alianței au rezumat:
1. Pentru a începe procesul de stabilire a unui sistem universal aplicabil de valori cu accent pe      aspectele legate de moralitate şi experienţa vieţii care ne leagă împreună ca o familie globală.
2. Crearea unei fundaţii de bază ideologică pe care o Alianţa Mondială a Religiilor poate fi construit pentru a aduce conflicte bazate pe diferite ideologii religioase la un sfârşit.
3. Proiect public: Declaraţia Alianţei Mondiale a Religiilor.
4. Definirea rolurilor liderilor culturali, atât laice şi religioase, în crearea și punerea în aplicare a unei culturi noi.
5. Ratificarea şi punerea în aplicare a acordurilor de pace mondială pentru fiecare organism religios.


De aceea liderii summit-ului au ajuns la concluzia că este timpul pentru noi, ca să ne adunăm şi să ne unim ca o familie a umanităţii; să lăsăm deoparte diferenţele dintre noi, şi să concepem modalităţi de a uni rupturile dintre ideologiile noastre, indiferent de opiniile personale cu privire la această chestiune, religia este o forţă puternică, motivată, în lumea noastră.

luni, 18 aprilie 2016

Ziua Bibliotecarului în Republica Moldova

Stimați bibliotecari,

Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM), vă invităm la evenimentul festiv de serbare a Zilei Bibliotecarului în Republica Moldova care va avea loc pe 22 aprilie a.c., ora 11:00.

Mesajul UNESCO pentru ediţia 2016 este: Puterea lecturii este pentru a menţine creativitatea, dar și avansa în dialogul intergeneraţional și egalitatea de șanse și gen. Ne dorim să sărbătorim acest eveniment la fel de interesant şi inovativ, solidarizându-ne pentru a promova biblioteca şi bibliotecarii.

Cu ocazia acestei sărbători ABRM, încurajează organizarea diverselor activităţi, precum Campania „Dăruiește o carte”, susținută de voluntarii ABRM, bibliotecile şi editurile din ţară, la fel și Campania „O vedetă în bibliotecă” bibliotecile din ţară (18-24 aprilie) care vor transmite mesajul despre importanţa lecturii, dar şi a bibliotecii ca instituţie, vor capta diverse personalităţi ale căror succese se datorează bibliotecii şi lecturii.

În cadrul evenimentului oficial vor fi anunțate rezultatele Concursurilor naționale susținute de către ABRM – „Cel mai bun bibliotecar al anului 2015” şi „Cele mai reuşite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţelor informări din anul 2015”. La fel va avea loc anunţarea rezultatelor Concursului republican „Biblioteca – partener în promovarea proprietății intelectuale”, organizat de AGEPI.

Evenimentul va fi urmat de un microrecital susținut de Zinaida Bolboceanu, artista poporului, conf. univ. interimar, șef secție Canto popular din cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Vă aşteptăm cu drag, pentru a sărbători Ziua Bibliotecarului, organizată de Asociația Bibliotecarului în Republica Moldova, în cadrul Bibliotecii Centrale a Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, situate în bd. Ștefan cel Mare, nr. 148.

În așteptarea revederii cu Dvs.

Mariana Harjevschi, preşedinte, ABRM

luni, 11 aprilie 2016

Болгарский след на карте Кишинева

Tatiana ANDREICIUC
şef oficiu, Filiala „Hristo Botev”
            
Тема родного города всегда интересна, познавательна и многогранна. С одной из таких граней библиотекарь филиала Христо Ботев  Андрейчук Т.  познакомила своих юных почитателей книги, а также слушателей детских групп воскресной школы изучения болгарского языка 10 апреля 2016 года.
            Сначала состоялась вводная беседа, где ведущая рассказала детям, что означает Болгарский след”, как люди разных национальснотей обогащают историю и культуру государств, на территории которых они проживают. В нашей маленькой, но многонациональной Молдове бок о бок с древних времен живут представители различных этносов, привнесшие свою культуру, обычаи, язык. Молдова похожа на пестрый платок, где во всех сторонах света республики дружно живут болгары и украинцы, поляки и русские, гагаузы и немцы, и много людей других национальностей, которые обрели надежный кров под чистым молдавским небом, и благодатным, щедрым солнцем.  Так и болгары, предки которых, спасаясь от турецкого ига, переселялись в Молдову, обрели на этой земле свой родной дом, свою Родину. Живя на этой земле, они трудились и созидали во благо и процветания края, приютившего их. В нашем городе много мест, связанных с исторической судьбой Болгарии. В ходе виртуальной экскурсии по знаменательным для нашего города местам, Андрейчук Т. Познакомила со следующими объектами:
            Обелиск Болгарских ополченцев
            Кишинев вошел в историю трех государств (Молдова, Болгария, Россия), т.к. на Скаковом поле (ныне Рышкановка) состоялся военный парад кишиневского гарнизона, болгарских ополченцев и молдавских волонтеров, перед их отправкой на Балканы. Это произошло 12 апреля 1877 г., парад принимал государь Александр II. В память об этом событии в 1966 г. Был установлен 16-метровый обелиск из красного гранита, где на трех языках выбита надпись Дружинам болгарских ополченцев, сформированным в Кишиневе в 1876-1877 годах и доблестно сражавшимся вместе с русской и румынской армией за освобождение Болгарии от турецкого ига”.
            Часовня – бывший Мемориальный музей Болгарских ополченцев
            Часовня построена в 1882 г.  в честь Освобождения Болгарии от турецкого ига. Повторяет в архитектуре болгарский национальный стиль. Когда-то на этой территории находился кишиневский Инвалидный дом, где залечивали раны ветераны русско-турецкой войны, к нему примыкала часовня.  До наших дней сохранилась лишь часовня и является действующей.
            Стела Христо Ботеву
            Болгарский национальный герой и поэт Христо Ботев  не  раз бывал в Кишиневе и Бессарабии. Зимой 1866- 1867 гг. и в августе 1875 г. он проживал в нашем городе. В честь великого борца за свободу Болгарии в 1977 г. на улице, носящей имя Христо Ботева, установлена стела, авторами являются Кузнецов В. и Соломинов Г.
            У нас еще одна улица в центре города называется Болгарской, т.к. здесь на средства болгарских переселенцев была возведена Георгиевская церковь, рядом обживались целые семьи в маленьких домишках. Но построек 19 века почти не сохранилось, а вот название живет и ныне. Церковь действующая.
            Наконец, на известном всем вам кишиневском железнодорожном вокзале имеется мемориальная доска, установленная  24 апреля 1983 г. с текстом В честь проводов русских войск и болгарских ополченцев, отправившихся со станции Кишинев 24 апреля 1877 года для участия в освобождении  народов Балкан от османского ига”.
            В завершении нашего путешествия я хочу подчеркнуть, что мы находимся  в Библиотеке болгарской литературы и культуры Христо Ботев”.
            Далее в разговор вступили дети. Каждому хотелось рассказать о своих впечатлениях или о посещениях данных мест. Ребята из лицея Васила Левского рассказали о том, что их лицей также является  объектом болгарского культурного значения в Молдове. Группа детей поведала о ежегодной традиции возложения цветов 12 апреля к Обелиску болгарских ополченцев и 6 января к стеле Христо Ботева. Завершили мероприятие стихотворением Христо Ботева на болгарском языке.

marți, 5 aprilie 2016

Холокост – олицетворение человеческих страданий

                                                       Larisa BARABAŞ

şef oficiu, Filiala „Hristo Botev”

 Сегодня мало кому нужно объяснять значение  этого страшного по своей исторической сути слова, но важно знать его этимологию. Термин заимствован из древнегреческого языка и означает всесожжение. Смысл его в узком контексте - систематическое преследование и истребление нацистами миллионов евреев, в широком - преследование и массовое уничтожение представителей различных этнических и социальных групп (военнопленных, сектантов, масонов, инвалидов, гомосексуалистов и т.д.) в период существования нацистской Германии. Явление Холокост, в отличие  от термина, не поддается обычному вербальному описанию, ибо по сути своей представляет олицетворение  жутких людских страданий и абсолютного зла. Однако Холокост происходил в середине ХХ века в европейской части нашего континента, т.е. современная история плюс сердцевина человеческой цивилизации. Непостижимо! К глубокому прискорбию тень Холокоста легла и на земли Молдовы. Монография С.Назария представляет собой объемный и детально развернутый труд, отражающий картину Холокоста на территории Бессарабии в годы фашистской оккупации 1941-1944 гг.
            На встрече с учащимися старших классов болгарского лицея им. Васила Левского автор книги рассказал о планомерном и кропотливом пути написания этой книги. О трагедии еврейского народа в годы Второй мировой войны написано много научных, публицистических, мемуарных и т.п. произведений, но о судьбах молдавских евреев не было ни одного полномасштабного исторического труда.
            Необходимо было восполнить этот пробел и воссоздать полную картину вышеописанной трагедии еврейской нации Молдовы. Авторское предисловие С. Назария озаглавил – Чтобы это не повторилось… Эти слова послужили девизом для всей последующей нелегкой (в физическом и психологическом плане) работы создания данной книги. Автор рассказал, что в процессе работы с архивными документами и свидетельствами очевидцев пребывал в неизменном состоянии шока, в своеобразном состоянии неверия, непостижимости происходившего с людьми с обеих сторон. С одной стороны, степень глубочайшего падения людской нравственности, морали в угоду идеи, с другой – невероятная боль и ужас адских предсмертных мук миллионов людей, вина которых лишь в том, что они были рождены матерью – еврейкой.
            Молодые люди, присутствующие  на встрече с писателем, внимали в напряженном молчании, ни одно сердце рассказ не оставил равнодушным, безучастным. В завершении выступил Председатель Ассоциации Евреев Молдовы-бывших узников нацизма - Михаил Гордин. Ребенком 10-ти лет он был узником концлагеря, где до самого дна познал боль и ужас нечеловеческих страданий, где навеки остались 15 близких родственников. Закончилась встреча словами историка и писателя С. Назария : Это трагический урок для всего человечества, которому нет места в будущем.