marți, 24 mai 2016

O întâlnire de suflet cu scriitorii europeni

Liuba Muntean,
bibliotecar principal, Filiala „Onisifor Ghibu”

 Întâlnirea cu mai mulți scriitorii europeni a deschis seria evenimentelor organizate cu ocazia Zilelor Ghibu. La data de 19 mai 2016 elevii LT „Onisifor Ghibu” au participat la întâlnirea cu scriitorii: Charles Ducal (Franța), Jan H. Mysjkin (Belgia), Bas Kwakman (Olanda), Alexandru Cistelecan, Doina Ioanid, Ion Pintea, Ioan Mureșan (România), Nicolae Spătaru, Em. Galaicu-Păun (Republica Moldova).
Directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, criticul și istoricul literar Vitalie Răileanu a deschis evenimentul cu o  pledoarie pentru lectură, pentru a impulsiona elevii să îndrăgească poezia şi universul literaturii. De asemenea, Vitalie Răileanu a punctat câteva obiective a  întâlnirii: apropierea bibliotecii de utilizatori, cunoaşterea scriitorilor europeni și educarea gustului, preferințelor pentru lectură în rândul tinerilor.
Emilian Galaicu-Păun a declarat că dialogul cultural iniţiat intre scriitorii din diferite țări ia amploare de la an la an. El a mai afirmat că este necesară o re-înviere a traducerilor. E necesar a traduce scriitorii autohtoni în limbile europene și scritorii europeni în limba română în scopul de a anula hotarele culturale.
Fiecare din oaspeții prezenți au citit din propriile volume de versuri.
Doina Ioanid ne-a încântat prin: „Parisul fără tine e doar un oraş oarecare. Trec printre clădirile ordonate, impunătoare, printre cafenelele chic, înţesate la ora prînzului. Mirosul tău cuibărit între cutele pielii mele explodează, acoperind mirosul de stridii. Şi nimeni nu ştie de unde vine lumina albastră care acoperă deodată oraşul. Trupul meu se poate împuţina în continuare, mă poate trăda în fiecare zi, dar nu poate uita.”
Ion Mureșan ne-a deplasat spre limitele de:  La graniţele memoriei e atâta de frig încât
                          dacă o lebădă ar fi împuşcată
                          în rană un bătrân ar putea locui.
                          La graniţele memoriei e atâta de frig încât
                          numai vecinii stau până-n brâu în făină de lemn şi cântă
                          numai vecinii ca nişte flăcări verzui.”
                                                                                        (Frig)
Ioan Pintea, părintele-poet surprinde că: „n-am vorbit niciodată despre povara viţei de vie
                      vorbesc acum
                      din burta mamei unde stau întins precum mortul în căldura
                      mormîntului…”
                                                                   (Poem despre viţa de vie) 
Binecunoscutul critic și istoric literar Alexandru Cistelecan și-a prezentat volumul 10 femei - o suită de profiluri de doamne lirice, dezgropate din fișiere îngălbenite de biblioteci, de unde nu le-a mai scos aproape nimeni și nici nu prea mai aveau șansa să fie scoase. 10 Femei care au făcut poezie pe lângă marii poeți ai timpului și care cu siguranță merită citite.
Și poeții europeni Charles Ducal, Jan H. Mysjkin, Bas Kwakman au recitat poezii în franceză, engelză și au dialogat cu liceenii care s-au arătat foarte receptivi la poezia modernă.
Elevii-cititori și-au exprimat și câteva opinii despre întâlnirea la care au participat: „Un lucru extraordinar faptul că ne putem întâlni în cadrul bibliotecii, faţă în faţă, cu poeţii europeni. Nu am avut ocazia să-i cunoaștem până acuma şi au venit cu mare entuziasm.”; „Reuşim să dobândim informaţii noi şi utile despre poeţii europeni şi să ne dezvoltăm cultura generală”; „Avem o legătură strânsă cu biblioteca „Onisifor Ghibu”, dacă nu găsim cărţile în biblioteca liceului, venim tot timpul aici ”.

La final, tinerii si-au facut poze de grup și selfie-uri cu poeții din inima bătrânului continent.

vineri, 20 mai 2016

Diversitatea expoziţiilor – punctul de atracţie al Bibliotecii „Onisifor Ghibu”

Dina SICORSCHI,
Bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”

 Cu ocazia Zilei Bibliotecii şi Zilelor Ghibu – 24 de ani de la fondare, (18-20 mai 2016),  toţi oaspeţii au posibilitatea de-aşi încânta privirile cu câteva expoziţii extraordinare şi originale de carte, imagini, poze şi citate.
Păşind pragul bibliotecii, utilizatorii pot admira expoziţia de fotografii Filiala „Onisifor Ghibu” în imagini… Am încercat să-i surprindem nu doar pe bibliotecarii noştri implicaţi în diverse activităţi, dar şi pe oaspeţii şi utilizatorii activi care au participat la diverse evenimente culturale. Aşadar, puteţi admira poze cu Onisifor Ghibu - profesorul român de pedagogie, membrul corespondent al Academiei Române şi politicianul, luptătorul pentru drepturile şi unitatea poporului român în cinstea căruia a fost numită biblioteca.
Directorul bibliotecii Vitalie Răileanu a fost surprins la o conferinţă alături de criticii şi istoricii literari Ion Ciocanu, Aliona Grati, Nina Corcinschi. Este mai mult o poză-simbol, deoarece panoul ar fi neîncăpător pentru a arăta implicarea dumnealui în viaţa cultural-artistică a instituţiei pe care o dirijează.
De asemenea şi activitatea bibliotecarelor Tatiana Braicov, Aurelia Galiţchi-Staci, Natalia Roşca, Dina Sicorschi, Elena Dereş şi Liuba Muntean – implicate în prezentări de carte, mese rotunde, ore de informare, lecţii publice, etc. a fost prezentată în imagini atractive.
Punctul de atracţie al Sălii de Marmură Albă rămâne a fi expoziţia de carte cu genericul „Onisifor Ghibu un dascăl pentru eternitate”, pe care am re-inventat-o. O cărare a cunoaşterii, cu cărţi pe post de străjeri, îl duce pe cititorul curios spre pomul cu citate culese din operele lui Onisifor Ghibu. Expoziţia de carte propriu-zisă cuprinde peste 60 de titluri, cele mai relevante fiind: Pedagogia militans, Pe baricadele vieţii, Despre educaţie, Chemare la judecata istoriei, Gînduri despre Basarabia.
Şi Sala Nuciferă a îmbrăcat în aceste Zile ale Bibliotecii „Onisifor Ghibu” haine de sărbătoare. Utilizatorii pot admira o diversitate de expoziţii şi o multitudine de cărţi valoroase, care cu siguranţă contribuie la dezvoltarea intelectuală şi culturală a fiecăruia din noi. 
Laboratorului de cercetări literare şi biobibliografie „Onisifor Ghibu” este punctul de atracţie al instituţiei noastre. Vizitatorii au posibilitatea să cunoască cărţile care au fost realizate/ elaborate în cadrul Laboratorului Bibliotecii şi la scrierea cărora a contribuit fiecare angajat. Considerăm că literatura este o chimie a spiritului, de aceea am înfăptuit o expoziţie de carte cu elemente de laborator chimic. În laboratorul bibliotecii noastre deseori au loc reacţii de cercetare, rezultatele cărora sunt volumele de exegeze literare: Ion Ciocanu. În marginea şi miezul poeziei; Nicolae Bileţchi. Romanul şi contemporaneitatea. Problema constituirii genului românesc; Ion Vatamanu. Umbre. Poetul şi imperiul; Lector in Libris: Scriitori basarabeni despre lectură, carte, bibliotecă: (o antologie); Eugen Cioclea în dioptria criticii și studiilor literare; Sergiu Pavlicencu. Cartea unui destin; Nicolae Esinencu. Spectacolul operei literar; ş.a.
O expoziţie „suspendată” în care promovăm cele 16 volume din colecţia „Moştenire.  B.P. Hasdeu” a fost elaborată cu scopul de a promova personalitatea şi opera ilustrului scriitor, filolog, academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic român – Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Expoziţia Cele mai frumoase cărţi din colecţia Bibliotecii „Onisifor Ghibu” pune accentul pe designul cărţilor.
Cartea tipărită pierde din piaţă, din cauza suportului electronic. Cartea trebuie să-l atragă pe cititor, de aceea ne-am propus să scoatem în evidenţă importanţa designului de carte. Felul în care o carte este receptată, depinde într-o mare măsură de sugestiile vizuale pe care le transmite publicului. Englezii au un proverb foarte bun în acest sens: „Don’t judge a book by it’s cover”, adică „Nu judeca cartea după copertă”. Chiar dacă în majoritatea cazurilor e folosit (proverbul!) pentru a exprima raportul interior/ exterior pentru oameni, considerăm că ar putea fi interpretat şi în sensul său propriu.

Aşadar, Vă invităm la lectură! La lecturi serioase şi temeinice!

Visul unui adolescent

                                                                                                                         Daniela Vrabie,
bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Adolescența este o planetă de sentimente, imagini și trăiri în care adolescentul trăiește. Adolescența! Timpul visării, timpul dorințelor, timpul speranțelor, timpul planurilor mărețe. Fiecare adolescent are propria lui lume, unde dorințele, visurile, așteptările, aspirațiile devin „realitate”.
La 18 mai, Filiala „Transilvania” a organizat o activitate mai deosebită  cu tema „Visul unui adolescent”,  în cadrul Serviciului „Adolescentul”, unde liceenii de la Liceul Teoretic „C. Negruzzi” însoțiți de profesoara lor de limba și literatura română dna Chirița Virginia s-au manifestat activi și creativi pe parcursul atelierului. Adolescentul nu poate fi decât entuziast, voios, însetat de cunoaștere, hotărât și într-o continuă căutare: căutare a propriei identități, dar și a tuturor înțelesurilor celor ce-l înconjoară. E ca și cum am fi într-un joc, în care orice e posibil, o lume. Surprizele au început chiar de la intrare în bibliotecă. Tarabă  improvizată  multicoloră  – „Vânzător de vise”, fiecare licean și-a ales câte o stea, pe fiecare din stea erau scrise cuvintele: curaj, toleranță, înțelepciune, putere, meditație, bunătate, frumusețe, adevăr, bucurie, competiție etc. Totodată, adolescența este considerată vârsta crizelor, a nesiguranței și a dramelor, a viselor „neîmplinite”, a iubirilor „imposibile” și a relațiilor „dezastruoase”. Adolescenții se simt neînțeleși, confuzi, vinovați, inferiori/superiori și uneori incapabili să facă față schimbărilor prin care trec. De aceea ei, au nevoie de îndrumare înțeleaptă, convingeri pentru a le îndruma „firul vieții” – erau atârnate maxime cu morală, ca exemplu: Nu există măreție fără visul de a fi măreț, fie în cazul aspirației unui atlet, artist sau om de știință, ori a unui om de afaceri. Scopul, intenția de a fi măreț, acestea fac toată diferența”. 
  • „Viața este un drum mare cu multe semne”.  
  • Dacă nu ai un vis al tău, alții te vor include în el”.                                                                     
  • „Încearcă să fii un om de valoare și nu neapărat un om de succes”.                                    
  • „Întotdeauna între oamenii inteligenţi există un limbaj comun”.                                                    
  • „Viaţa îţi va plăti orice preţ îi vei cere. Trebuie să ştii să ceri inteligent”.                                                
  •  „Viaţa este o tragedie plină de bucurie”.                                                                                    
  • „Trăieşte o viaţă onorabilă. Atunci când îmbătrâneşti şi te gândeşti în urmă, vei putea să te bucuri a două oară de ea.

Adolescenții s-au implicat activ și au vorbit cu sinceritate despre visurile lor, dar și lipsa de experiență, motivând că e nevoie de multă muncă, sârguință pentru a ajunge la steaua lor din vis. La finalul activității ne-au mulțumiți pentru odihna creativă de care au avut parte în cadrul atelierelor, unde au comunicat, dialogat cu semenii lor, formându-și o anumită formare și gândire în lumea lor de adolescent. Cei mai activi au fost nominalizați cu diplome din partea Filialei „Transilvania”, înmânate de  către  managerul dna P. Onciu. Diplomă de excelență ia fost decernată  dnei profesoare Virginia Chirița ca semn de apreciere de colaborare fructuoasă cu Filiala „Transilvania”. 

miercuri, 18 mai 2016

Deschiderea Zilelor Bibliotecii „Onisifor Ghibu”

Tatiana Braicov, şef oficiu
Filiala „Onisifor Ghibu”

         
Prima zi a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a început în mod extraordinar, biblioteca a găzduind mai mulţi poeţi, traducători, prozatori din Republica Moldova, România, Franţa, Belgia, Olanda care au avut un dialog de suflet cu elevii Liceului Teoretic „Spiru Haret” şi care au prezentat mai multe volume de poezie. Se pare că Bublioteca „Onisifor Ghibu” rămâne inevitabil legată de poezie căci o frumoasă coincidenţă a făcut ca Zilele Bibliotecii să coincidă cu Festivalul Poeziei Europene.

            Poetul, criticul literar dar şi directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a realizat deschiderea evenimentului, urând celor prezenţi un călduros „Bun venit printre miile de cărţi!”, şi prezentând oaspeţii de seamă: Jan H. Mysjkin (Franţa, Belgia), Jakub Kornhauser (Polonia), Bas Kwakman (Olanda), Doina Ioanid, Ion Mureşan (România), Nicolae Spătaru (Republica Moldova) ş.a.
            Poeta şi traducătoarea Doina Ioanid a prezentat volumul Cu picioarele afară (15 poeți flamanzi. Editura ARC, Chișinău, 2016). La traducerea din neerlandeză a volumului a participat personal. În acest volum sunt prezenţi cincisprezece poeţi flamanzi, din toate generaţiile – de la Mark Insingel şi Lucienne Stassaert, care tocmai şi-au sărbătorit cei 80 de ani, la Sylvie Marie şi Maarten Inghels, care nici nu au împlinit 30 de ani. Astfel cartea propune un evantai de forme poetice dintre cele mai diverse, de la poezia aşa-zis concretă a lui            Mark Insingel la cea a rezonanţelor sociale a lui Charles Ducal, de la poezia livrescă a lui Erik Spinoy la cea prozaic-performativă a lui Andy Fierens, de la poezia intimist-minimalistă a lui Inge Braeckman la cea explozivă a lui Christophe Vekeman…
            Poezia flamandă este marcată de o dublă apartenenţă, care pare să pună probleme de identitate: apartenenţa la Belgia, ca naţiune, şi apartenenţa la domeniul neerlandofon, prin limba pe care o împarte cu poezia din Ţările de Jos sau din Surinam.
            Despre poeţii flamanzi Jan H. Mysjkin a afirmat: „Trăsătura cea mai frapantă a celor 15 poeţi prezenţi în antologie mi se pare a fi deschiderea către spaţiul cultural din străinătate. Poeţii flamanzi încorporează benevol limbi precum engleza, franceza sau germana în textele lor…”
            Un alt volum de poezie care a fost prezentat şi relansat în cadrul evenimentului este: Orga Codrului de Paul Mihnea (Editura ARC, Chișinău, 2016). Poetul şi traducătorul Paul Mihnea se remarcă printr-o orientarea accentuat intelectuală, care absolutizează uneori elementul rațional în poezie. Este evidentă preferința sa pentru traduceri din poeți ca R.M. Rilke, P. Valery, P.Verlaine, N. Nekrasov, M. Lermontov, A. Blok, precum și din poeții antici (Vergiliu, Ovidiu ș.a.).
Culegerea Orga codrului învederează un reviriment important în creația autorului, reflecția filosofică devenind dominantă. Meditația asupra sensului existenței umane, asupra capacității eului liric de a pătrunde esența lumii înconjurătoare, de a o recrea dă naștere unui univers tematic specific poeziei sale.
            Orga de Piatră de Anatol Codru (Editura ARC, Chișinău, 2016) este de asemenea un volum de poezie lansat în această zi în incinta Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, care se remarcă prin dimensiunea ei baladescă. Mai multe poeme sunt un soi de balade culte care se inspiră din tiparele prozodice şi imagistice ale speciei populare, dar sunt semnificativ influențate şi de modelele Lorca şi Barbu, autorul basarabean creând poeme lirico-epice în cere materia şi fiinţa îşi manifestă la modul expres freneziile.
            Anatol Codru a ştiut să se impună prin metaforele ce rezultă din îmbinarea inedită dintre mitemele tradiţionale şi conceptele moderne, dintre lirismul baladesc şi poezia emoţiei filtrate intelectual.

            Vorbind despre poezie Ion Mureşan a afirmat că: „Poezia este spaţiul unde te întâlneşti cu textul, cu arta. Ea îţi poate comunica calea spre lume, calea spre tine însuţi. Dacă în textul de la examen ţi-a picat o poezie eşti condamnat să iei nota 10, pentru că orice ai spune despre poezie este adevărat. Poezia comunică fiecărui cititor ceva aparte”. Dorim tuturor elevilor şi studenţilor care urmează să susţină examene la limba şi literatura română doar note maxime. Iar celorlalţi cititori le dorim să citească şi să recitească poezia pentru a-şi îmbogăţi sufletul, vocabularul şi inima!

Un „împărat” la Biblioteca „Ovidius”

Natalia Cojoharenco, şef oficiu, Biblioteca „Ovidius”

 A devenit deja o frumoasă tradiţie ca odată cu apariţia la Bucureşti a unei noi cărţi semnate de scriitorul şi poetul Petre Crăciun ea să fie lansată şi la Chişinău, la Biblioteca „Ovidius”. La lansarea volumului de poveşti în versuri „Împăratul-copil” au venit la bibliotecă elevii claselor a treia de la Grădiniţa-şcoală primară 226 din sectorul Centru al capitalei. Alături de oaspeţii mici au fost prezenţi poeţii Claudia Partole, Lidia Ungureanu, Maria Tomiţă-Corini, Ion Popa-Pădure, scriitoarea Valeria Dascăl şi actorul Sandu Aristid Cupcea. Petre Crăciun a prezentat publicului în premieră cartea de poveşti în versuri „Împăratul-copil”, proaspăt scoasă de sub tiparul editurii bucureştene „Zorio”. Autorul a povestit celor prezenţi în sală despre traseul său ca scriitor pentru copii, despre începuturile carierei sale, despre importanţa literaturii pentru copii.

„Ca să avem o mare literatură (pentru adulți), trebuie să avem mai înainte o mare literatură pentru copii” afirmă scriitorul. Or, literatura pentru copii este o lume plină de haz, plină de învățăminte și lecții importante de viață. Copiii, mai mari sau mai mici, se identifică și trăiesc aventurile personajelor, singura limită fiind propria imaginație. Copilul, are nevoie de personaje pozitive care să lupte pentru Adevăr, Bine, Frumuseţe, Dreptate, Curaj, Modestie, Tradiții, Rădăcini, Devotament, Iubire s.a. Toate aceste calităţi umane se regăsesc în personajele basmelor lui Petre Crăciun. 

Petre Crăciun le-a povestit copiilor că o mare sursă de inspiraţie pentru operele sale sunt pățaniile nepoțelei sale Andra şi că ulterior sunt proiectate în volumele sale.  Apoi, a   povestit despre viitoarea carte care în curând va fi editată şi va purta titlul „Țara Adevărului și Împăratul Minciună”, la fel o poveste în versuri. Poetul a recitit un şir întreg din poeziile sale: „Aladin, covorul și deltaplanul”, „Măgarul și conservatorul”, „Bobocul de casă”, „Povestea lui Azorel”, „Motanul descălţat” ș.m. a.

Poveştile lui  Petre Crăciun sunt seducătoare nu numai pentru copii ci și pentru maturi  pentru că sunt inteligente și foarte bine scrise. Ele au un puternic potenţial educativ, În ele autorul nu se maimuţăreşte, nu vorbeşte poetic. Poveştile sunt pline de atmosfera basmului românesc și nu se recurge la o modernizare forțată. Bine zicea cineva că literatura pentru copii este tot literatură, dar mai bine scrisă.

Spre finalul activităţii copii au lansat o ploaie de întrebări, la care scriitorul bucureştean a căutat să găsească răspunsuri potrivite. „Basmele mele au un puternic conținut educativ – spune autorul, eu pledez pentru ca educația să înceapă cu literatura pentru copii românească, cu personaje românești, cu tradiții care să cultive spiritualitatea românească” .


Autorul intenţionează să editeze cele 50 de  basme scrise până în prezent, înmănunchindu-le sub coperta unei antologii cu numele „Basme din Ţara Copiilor Fericiţi”. Or, asta este misiunea unui scriitor, să slujească cititorului, să stimuleze dragostea de lectura si cărţi să trezească curiozitatea intelectuală a copilului.

sâmbătă, 14 mai 2016

Un medalion pe ploaie

Victoria Cebanu,
Filiala „Ovidius”

  
 13 mai - o zi de primăvară ploioasă, dar așteptată de oamenii gliei. Fiindcă ploaia a împiedicat copiilor de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” să se întâlnească cu poeta Claudia Partole la Biblioteca Ovidius”, bibliotecarii, împreună cu autoarea, și-au luat umbrelele și au mers, extramuros, la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” să organizeze întâlnirea programată. Elevii claselor I-a și a III-a au întâmpinat-o cu flori şi aplauze. Împreună cu Claudia Partole au venit la liceeni s-o susţină:  Liuba Ciobanu directorul Bibliotecii „Ovidius”, cu un grup de bibliotecari și poeta Lidia Ungureanu, redactor la săptămânalul „Florile dalbe”. 
 Claudia Partole şi-a prezentat într-un mod inedit apariţia editorială a cărţii Domnişoara Cineluţa,  despre aventurle unei fetițe curioase să cunoască câte mai multe din viață. A prezentat carțile „Ştiri de pe Planeta Copilăriei” şi  „Are mama fată mare”. Elevii, la rândul lor, au pregătit un joc de-a interviul, pe rol de intervievată fiind scriitoarea Claudia Partole.  Pentru  ca jocul să decurgă mai atractiv, copiii au fost împărţiţi în trei echipe  – „Fluturaşii”, „Epuraşii” şi „Licuricii”. La toate întrebările, bineînţeles, că poeta a găsit răspunsuri amuzante, cum e de fapt şi copilăria, propriu-zisă. Apoi a vorbit poeta Lidia Ungureanu, pământeanca Claudiei Partole de peste un deal şi o vale. Şi ea şi-a amintit de năzbâtiile sale din copilărie. A încheiat întâlnirea actriţa Claudia Bătrânac (o altă pământeancă din raionul Drochia) cu un recital de versuri susţinut împreună cu discipolii săi de la acest liceu, într-un medalion dedicat Claudiei Partole. 

        La final, copiii au recitat poezia-imn „Am putea să fim mai buni”, înbujorânduşi oaspeţii cu buchete de pioni roşii. Poeta a împărţit autografe copiilor şi a pozat cu ei printre băncile de clasă. Între timp și ploaia a încetat, făcând  loc pe cer soarelui. Deci, ploaia n-a prezentat nici un obstacol și întâlnirea a avut loc.

joi, 5 mai 2016

Contribuţia bulgarului Hristofor Kirov la dezvoltarea Chişinăului

                                                                                                          Angela OLĂRESCU,
                                                                                                 Filiala Hristo Botev”

Istoria orașului Chișinău are în repertoriu multe persoane publice marcante, care au activat în folosul său. Cu regret, constatăm că numele unora dintre ei nu s-au păstrat în memoria chișinăuenilor și nici nu se regăsesc în paginile lucrărilor dedicate istoriei acestui oraș. Pe de altă parte, despre alţii se cunoaște foarte bine. De exemplu, au fost scrise zeci de lucrări despre primarul orașului Karl Schmidt, în care se argumentează contribuţia lui la dezvoltarea orașului. Dar aproape nimic nu se menţionează despre consilierii Dumei orășenești de pe timpul lui Schmidt, care l-au ajutat pe edil în implementarea deciziilor sale. Tot ei veneau la ședinţele primăriei cu iniţiative referitoare la îmbunătăţirea stării sociale și economice a populaţiei Chișinăului și activităţii departamentelor Dumei orășenești. Una dintre aceste personae este Hristofor Kirov, bulgar de origine, care și-a dedicat viaţa Chișinăului și chișinăuenilor.
Consilier al Dumei orășenești din Chișinău. Unul dintre principalele domenii în care a activat Hristofor Kirov era munca în cadrul Dumei orășenești. În aprilie 1871, pentru primă dată a fost ales în funcţia de consilier (glasny) în această instituţie. De atunci până la stingerea sa din viaţă, el era ales regulat în ea. În cadrul aceleiaşi instituţii a fost ales în Comitetul executiv al orașului (Uprava orășenească). Consilierii erau aleși pe un termen de patru ani. Alegerea lui Kirov în Dumă anume în anul 1871 se explică prin faptul că „Statutul orășenesc” din 1870 a anulat prevederea conform căreia în ea se alegeau numai reprezentanţii stărilor sociale ale oraşului. Consilier putea să devină orice locuitor al orașului care împlinea vârsta de 25 de ani și avea proprietate pentru care plătea impozite orășenești. Hristofor Stepanovici la acel moment îndeplinea aceste condiţii.
Tot conform prevederilor Statutului, putea participa la alegeri ca alegător orice persoană care avea proprietăţi imobiliare orășenești. Și aici erau reguli, locuitorii orașului erau împărţiţi în trei categorii, care se diferenţiau prin valoarea averii și suma impozitelor plătite pentru proprietatea orășenească. Din prima categorie făceau parte cei care plăteau cel mai mare impozit, din a doua – impozit mijlociu și din a treia – cel mai mic. O dată la patru ani o comisie specială a Dumei verifica listele de alegători. În mai 1879 membru al acestei Comisii era H. Kirov. În cazul în care se stabilea că proprietarul a plătit impozite mai mari, el era transferat în altă categorie, iar dacă avea datorii sau se stabilea că a vândut averea, el se excludea din liste. Izvoarele din 1883 arată că suma de care trebuia să dispună un reprezentant al primei categorii era de 13 446 rub. 50 cop., pentru a doua – 13 426 rub. 35 cop. și a treia – 13 396 rub. 75 cop. Aceste prevederi se refereau și la familia Kirov, așa că în anul 1875, Stefan Kirov făcea parte din categoria întâi, cu menţiunea că a plătit în folosul orașului pentru imobil 30 rub., iar pentru comerţ – 17 rub. 65 cop, în total 47 rub. 65 cop.
Așadar, Hristofor Kirov a continuat să-și exercită dreptul de vot. Alegerea avea loc pentru fiecare categorie în diferite zile. Cei prezenţi alegeau consilierii prin vot închis, secret, cu ajutorul unor bile. Candidaţii care primeau cele mai multe bile elective erau calificaţi drept consilieri în Dumă pe un termen de patru ani. Din izvoare aflăm că la alegerile din 6 mai 1875 el a acumulat 52 de bile elective contra 22 neelective. Peste patru ani, la 29 octombrie 1979, pentru Kirov și-au dat votul 83 și contra 28 de alegători, iar la 23 ianuarie 1884 − 178 și contra 22. Aceste rezultate arată o creștere a reputaţiei lui Hristofor Stepanovici în rândul chișinăuenilor, datorată și muncii lui în domeniul public. La ultimele sale alegeri, 31 martie 1888, Kirov a acumulat 51 bile elective și 23 neelective. Membrii Dumei își începeau activitatea în mod legal doar după depunerea jurământului. Menţionăm că, atunci când Kirov a fost ales în această funcţie prima dată, el încă activa la școală, de aceea, conform prevederilor articolului 90 al „Statutului orășenesc” din 1870, el trebuia să ceară permisiunea superiorilor săi. La 10 aprilie 1871, el a primit adeverinţa în care se menţiona că, „reieșind din considerentul că lecţiile lui Kirov se termină la 11 dimineaţa, conducerea școlară nu vede piedici pentru activitatea lui Kirov în cadrul Dumei”.
         În Upravă H. Kirov a condus diferite comisii. Cel mai des întâlnim numele lui Hristofor Kirov în funcţia de președinte al Comisiei de evaluare a bunurilor. La 16 mai 1872, din partea Dumei a fost ales în funcţia de adjunct (tovarisch) al directorului Băncii Sociale din Chișinău. Aici a activat până la 25 octombrie 1875. Era și membru al diferitor consilii orășenești, în 1875 îl găsim în Oficiul pentru Serviciul Militar din Chișinău și în Biroul Asociaţiei Creditului Reciproc din Chișinău. La 26 aprilie 1877, Duma a decis să construiască o casă pentru militarii invalizi și o capelă pe locul unde, la 12 aprilie același an, a fost anunţat manifestul înpăratului rus Alexandru al II-lea. El declara război Imperiului Otoman și, ca urmare, a pus baza eliberării Bulgariei. Din acest motiv, Kirov nu putea să nu se implice în aceste lucrări și s-a inclus activ în realizarea proiectului. La 29 aprilie, el intră în componenţa Comitetului de acumulare a donaţiilor pentru construirea casei de invalizi. Timp de o lună, el a adunat de la unii nobili, funcţionari, negustori și mic-burghezi o sumă însemnată de 349 rub. 91 cop. Cu ajutorul acestei și altor sume acumulate, la 30 octombrie 1881, lucrările de construcţie au fost încheiate.
Primar interimar al Chișinăului. Probabil, Hristofor Kirov avea o reputaţie de funcţionar conștiincios, cu experienţă profesională. Nu întâmplător, izvoarele arată că el a fost adjunctul a doi primari – Climentie Petrovici Șumanski și Karl Alexandrovici Schmidt. Când părăseau orașul pe scurt timp, ei erau obligaţi, conform legii, să propună în locul lor un membru al Dumei. Acesta întotdeauna era H. Kirov. De exemplu, izvoarele arată că la 8-15 iunie și 2-12 august 1877, atunci când C. Șumanski a lipsit „din cauza propriilor afaceri”, treburile orașului se aflau sub supravegherea lui Kirov. Mai mult ca atât, după destinul tragic al lui C. Șumanski, care a murit salvând oamenii din teatrul incendiat, Uprava orășenească l-a numit pe Hristofor Kirov să exercite interimatul funcţiei de primar al Chișinăului. El a deţinut această funcţie timp de două luni și zece zile, în perioada 5 septembrie – 15 noiembrie 1877. La 16 noiembrie 1877, când Ministerul Afacerilor Interne l-a confirmat în postura de primar pe Karl Schmidt (ales în această funcţie la ședinţa Upravei din 20 septembrie 1877), Kirov a demisionat. Acest fapt este confirmat și prin diferite cereri din partea chișinăuienilor pe numele „primarului interimar Hristofor Kirov” până în noiembrie 1877. Ultima datează cu 3 noiembrie 1877. 
La 10 februarie 1875, Kirov, împreună cu Petr Donskoi, a fost numit din partea Dumei epitrop al Bibliotecii Publice. În iunie 1879, numele lui Kirov continua să figureze ca tutore al acestei instituţii. Epitropii trebuiau să aibă grijă de buna funcţionare a instituţiei. În obligaţiile lor se înscriau verificarea cheltuielilor bibliotecii, aprobarea listelor cărţilor, ziarelor și registrelor pe care le achiziţiona biblioteca, numirea, eliberarea și supravegherea activităţii bibliotecarului. La cererea Dumei, în august 1876, Kirov elaborează „Regulamentul Bibliotecii Publice a orașului Chișinău”, care conţinea 14 paragrafe, „Regulile pentru cititorii bibliotecii” din 17 paragrafe și zece modele de registre. Din Regulament vom cita din principalele articole, care stabileau că: Biblioteca se va întreţine de către Duma orășenească și este controlată de doi epitropi, ce se aleg pe un termen de patru ani (§ 1); Toată suma acordată din partea Dumei trebuia să fie cheltuită conform indicaţiilor epitropului (§ 3); La sfârșitul fiecărui an, epitropii trebuie să prezinte Dumei un raport de activitate al bibliotecii (§ 6); În achiziţionarea cărţilor noi trebuie să fie luate în consideraţie și doleanţele cititorilor (§ 7); În sala de studiu trebuie să se afle cartea de reclamaţii, care se verifică de către epitropi de două ori pe lună (§ 10-11); Biblioteca trebuie să aibă propria ștampilă cu inscripţia Кишиневская Городская oбщественная библиотека (§ 13) și altele. La 1 septembrie, el le prezintă Dumei drept proiecte și la 16 septembrie ele sunt aprobate.
Consilier în Adunarea Zemstvei Guberniale din Basarabia. În perioada 1873-1884, în cadrul Congresului orașului Chișinău, la care participau proprietari de imobile, fabrici, negustori sau mandatari ai acestora, Kirov a fost ales în Adunarea Zemstvei Judeţene din Chișinău, iar ulterior devine consilier în Adunarea Zemstvei Guberniale din Basarabia. În decurs de șase ani a fost reales în această funcţie de două ori. Participarea la lucrările Zemsvei guberniale nu îl împiedica pe Kirov în activitatea lui în Dumă, pentru că primele durau 20 de zile în an.
Analiza lucrărilor Adunării arată că Hristofor Kirov frecventa ședinţele regulat. Mai mult ca atât, deseori
era ales în funcţia de secretar. Pentru lucru conștiincios în compunerea proceselor-verbale ale ședinţelor, în ianuarie 1880 i-au fost adresate mulţumiri oficiale din partea Zemstvei guberniale. Menţionăm că munca lui, ca și a altor consilieri, nu era remunerată. H. Kirov și aici face tot posibilul pentru promovarea învăţământului în Basarabia. Nu întâmplător, era membru al сonsiliului școlar. În ședinţa Adunării din 1 februarie 1883 el deschide dezbateri privind participarea activă a Zemstvei guberniale în învăţământul primar. Semnificative sunt cuvintele lui: „Eu voi susţine toate propunerile legate de dezvoltarea activităţii școlare în fiecare judeţ”. El propune să fie elaborat un raport referitor la participarea Zemstvei în domeniul învăţământului, care ar menţiona școlile ce trebuie să fie deschise și ce sume trebuie să fie alocate pentru întreţinerea lor. Din motiv că acest raport nu a fost elaborat, la 10 februarie 1883 Kirov propune un plan cu pașii iniţiali pe care trebuia să-I înterprindă Adunarea de Zemstvă în dezvoltarea învăţământului.
În opinia lui Kirov, este important să se menţină legătura permanentă dintre foștii elevi și școală. Concluzia reieșea din faptul că după absolvirea școlii, copiii uită foarte repede ceea ce au învăţat, inclusiv să citească. Această problemă putea fi rezolvată prin instituirea pe lângă fiecare școală a bibliotecilor mici. Ele trebuiau să ofere cărţi accesibile pentru orice absolvent al școlii. Kirov a propus să fie alocate câte 20 de ruble pentru acest scop. El era sigur că dacă va fi asigurată o finanţare potrivită, după trei ani pe lângă fiecare școală va fi câte o bibliotecă. Tot el propunea ca banii să fie alocaţi anume consiliilor școlare judeţene, care urmau să cumpere cărţile pe care le vor considera utile pentru școlile din subordinea lor. În baza sugestiilor lui Kirov, Adunarea Zemstvei a hotărât să fondeze biblioteci pe lângă fiecare școală existentă; să aloce 4 000 de ruble Consiliului școlar gubernial pentru achiziţionarea cărţilor. Aceste biblioteci, la propunerea consilierului K. Schmidt, urmau să poarte denumirea de „biblioteci de zemstvă. Din partea Adunării Zemstvei, H. Kirov a fost ales judecător onorific de pace al judeţului Chișinău (1873−1875), iar în perioada 1879-1884 în funcţia de judecător de pace al orașului Chișinău. Activa în sectorul 7 al judeţului Chișinău. În competenţa sa intrau mici cazuri penale și civile. Judecătorul era mediator între părţile aflate în conflict și lua decizii bazându-se exclusiv pe datele pe care aceștia i le puneau la dispoziţie. Scopul său era împăcarea părţilor aflate în conflict. După Condica rangurilor din Imperiul Rus, el a ajuns la rangul de funcţionar de clasa a VIII-a (în limba rusă, rangul lui civil se numea: kollezhsky asessor). Aceasta i-a permis trecerea în categoria social privilegiată de nobil personal (lichny dvoryanin). Acest titlu nu se moștenea și rămânea cu posesorul până la stingerea lui din viaţă, însă oferea mai multe privilegii. Nobilul era eliberat de impozitul pe persoană și obștesc, de serviciul militar și de pedepse corporale, avea dreptul de a deţine în proprietate moșii. Numele nobililor personali nu era înscris în Cartea genealogică gubernială.
La ședinţa Dumei din 19 ianuarie 1881 el vine cu iniţiativa ca într-un volum special să fie publicate toate deciziile Dumei orășenești emise în perioada 1 mai 1871 1 ianuarie 1880 și tot aici să fie inclusă descrierea gospodăriilor Chișinăului. În opinia sa, acest volum trebuia să devină un fel de manual de istorie al Chișinăului. Kirov își motiva propunerea prin faptul că locuitorii trebuie să știe ce s-a făcut în folosul orașului în această perioadă îndelungată, lucru ce ar fi util și pentru funcţionarii Dumei, care ar cunoaște cum se rezolvau unele probleme în anii precedenţi. Tot atunci el propune ca, începând cu anul 1880, în fiecare lună să fie editate broșuri cu deciziile Dumei, cu indice alfabetice la sfârșit. Consilierii au fost de acord cu propunerile lui Kirov și au votat pentru începerea lucrărilor de sistematizare și editare a volumului.

Sursa:
DUMINICA, Ivan. Bulgarul Hristofor Kirov (1844-1888) – activist pe tărâmul social al Chişinăului. În: Identităţile Chişinăului : Materialele conferinţelor internaţionale. Chişinău: Editura Arc, 2015, pp. 115-127.


marți, 3 mai 2016

Opera druțiană cunoscută prin prisma lecturii la concursul cognitiv - educativ „Cu Ion Druță devii faimos"

Doina Spătaru, Filiala „Ștefan cel Mare”

Cartea e pomul înțelepciunii
(proverb unguresc)

Dacă mi se face dor de mama și de tata - îl recitesc pe Druță. Dacă mi-e dor de satul copilăriei mele - îl recitesc pe Druță. Scrierile sale sunt ca niște tablouri de Nicolae Grigorescu, din care răzbate melodia timpurilor. Pentru toate timpurile. Și în care ai dori să evadezi pentru a deveni măcar pentru o clipă personajul lor. Viața lui Ion Druță - una puternică, închinată toată Adevărului din cuvânt - o povestesc operele Dumnealui. În ele scriitorul și-a răsădit adînca lui iubire de oameni, de viață, de podoabele și de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în țara și în făptura neamului nostru.  Ion Druță este una din legendele plaiului nostru, una din zidirile de rezistență ale Literaturii noastre naționale. Iar eroii săi literari sau dramatici creează cu toții o famiilie mare de oameni vii, reali, asemenea nouă, dar mai ales asemenea părinților și bunicilor noștri. De la aceste personaje învățăm ani de-a rândul spiritul, noblețea, demnitatea și frumusețea dragostei de om și de viață.
Și personajele pe care le-au cunoscut elevii de la Liceul Teoretic „Elena Alistar” și Școala - Grădiniță Pas cu Pas nr. 152 i-au animat să cunoască opera lui Ion Druță. Personajele din povestirea Trofimaș le-au trezit anumite amintiri și au făcut și asemănări între viața pe care autorul o descrie și cea a lor, a cititorului. Fiecare persoanaj este o parte din noi cu aceleași trăiri, destin,  fapte și dorințe, vise sau năzuințe. În povestea furnicii avem destinul crud și dorința de a supraviețui a unei furnice care timp de patru zile trece prin momente dificile și inumane numai pentru a asigura un trai mai bun suratelor sale. În vânătoarea de rațe avem povestea rățuștei Cenușica care pentru a putea rămâne în viață devine o pasăre eosebită pentru Moș Trofim și Baba sa care o scapă de răutatea rațelor zi de zi, însă totuși într-o zi primejdia îi dă târcoale. Ea se întoarce primăvara la foștii stăpâni pentru a le demonstra și arăta cât de mult bine i-ai făcut.
Acest concurs de lectură promovează cartea și imaginea bibliotecii. Moderatoarele Aliona Mihailov și Doina Spătaru au verificat cunoștințele acumulate de cititori prin lecturarea povestirilor lui Ion Druță datorită unor întrebări. Cele trei clase au fost împărțite în trei echipe, iar fiecare echipă avea un lider. Liderul desemna elevul care v-a răspunde la întrebare. La finalul concursului care echipă a acumulat mai multe fișe verzi oferite pentru răspuns  a primit și locul de frunte - locul I. Deasemenea au fost desemnate și locul II și III și diplome de mențiune pentru participare activă la concurs. Prin acest concurs îi încurajăm la lectură, la formarea deprinderilor de a citi mereu alte opere noi și de a lectura cu regularitate și din plăcere. Citind ei își lărgesc bagajul de cunoștințe și își dezvoltă vocabularul. Acest concurs demonstrează că elevii citesc și vor mai citi deoarece sunt ambițioși și doresc să se manifeste.