vineri, 30 ianuarie 2015

Viitorii poeţi ai neamului cresc la Biblioteca ,,Ştefan cel Mare’’

Valeria BEŢIVU, bibliotecar principal
Filiala ,,Ştefan cel Mare’’

Tinerii sunt viitorul, iar viitorul este condus prin educaţie (Ioana Aspru)


Pentru că toţi copiii au nevoie să se simtă încurajaţi, să se dezvolte şi să crească adulţi activi şi productivi Biblioteca ,,Ştefan cel Mare’’ le vine în ajutor prin gama vastă de activităţi culturale organizate în fiecare zi: ateliere de creaţii, întâlniri cu scriitorii, actori, prezentări de carte, concursuri, cluburi, cenacluri, mai nou concurs de poezie proprie.
La iniţiativa directorului Bibliotecii, Dumitru Crudu recent a avut loc prima ediţie a concursului  de poezie proprie ,,Vlad Ioviță” în sala de lectură a bibliotecii, care a fost arhiplină de copii talentaţi, viitorii poeţi ai neamului.
Ideea  de a organiza un astfel de concurs aparţine membrilor  clubului ,,Poeţilor copii’’, care are loc în fiecare zi de marţi,  unde se adună copii de la diferite instituţii de învăţământ din sectorul Botanica în jurul dlui Dumitru Crudu, pentru a studia arta scrisului.  După  doi ani de activitate a clubului,  am decis să numărăm bobocii, astfel, am organizat prima ediţia a concursului de poezie proprie; toţi membrii clubului ,,Poeţilor copii’’ s-au adunat pentru a-şi demonstra talentul de scriitor, fiind prezenţi la concurs cu cea mai bună poezie din arhiva personală.
Membru al juriului a fost dl Leo Bordeianu - șef  la revista literară  Noi”, care a ascultat cu mare atenţie toate poeziile copiilor, iar cele mai reuşite vor fi publicate pe paginile acestei reviste. Pe parcursul jurizării, s-a pus accentul pe cele mai creative poezii și pe stilul și modul de a scrie a fiecărui participant în parte.
Premiul mare din partea Bibliotecii şi diplomă de participare și încurajare din parte revistei ,,Noi’’ a fost obținută de cea mai talentată și ingenioasă elevă Emilia Ababii de la Şcoala Grădiniţă ,,Pas cu Pas’’  din clasa a-IV-a care a uimit publicul cu poezia sa dedicată mamei.

 Mama
Cînd mă plimb pe mări buimatice
Ea mereu mă însoţeşte
Şi cuvinte dulci ca mierea
La ureche îmi şopteşte

Cînd în foc mă împinge chinul
Ea se-apropie de mine
Şi cu capul pe a mei umeri
Ea mă sfătuie de bine

Cînd adorm deja în noapte
Ea la pat îmi stă de pază
Şi cu ochii scînteindu-i
Toată noaptea mă veghează

Însă dimineaţa vin,
Păsări care ciripesc
Dar ele spun pur şi simplu întruna
Mamă dragă, te iubesc!

Iar cel mai mic participant la concurs  Alexandru Toma, elev în clasa I-a  a luat  o diplomă de menţiune pentru  cea mai hazlie poezie.

Tata
Eu pe tata îl iubesc
Cu el mă-nveselesc,
Jucăria preferată
Tot mereu rămâne tata!


A fost  un concurs creativ-cognitiv, cu copii talentaţi, dornici de a cunoaşte noi metode și tehnici de a scrie în continuare

Ion Luca Caragiale – scriitor univesral

Ludmila CAPIȚA,
 bibliotecar principal, Filiala „Transilvania”


În data de 28 ianuarie, la Biblioteca Municipală „B.H. Hasdeu”, Filiala „Transilvania” a  avut loc o activitate deosebită dedicată marelui dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român – Ion Luca Caragiale.

La 30 ianuarie 2015 se vor împlini 163 ani de la nașterea marelui dramaturg român, de al cărui nume se leagă comedii româneşti ce nu şi-au pierdut din actualitate, nici măcar la peste un secol de la apariţia lor. Această frumoasă activitate s-a realizat în cadrul Salonului de lectură „Ceaiul de la ora patru”.

Dna Alexandra Tănase a făcut o trecere în revistă a  operei scriitorului I.L. Caragiale. Considerat a fi cel mai mare dramaturg si unul dintre cei mai importanți scriitori romani, trebuie sa fie cunoscut și de elevi, să cunoască viata, activitatea literară și nu numai. „Ceaiul de la ora patru” în formulă nouă prevede ca membrii salonului să fie în rol de regizori, scenariști, moderatori. Această activitate a fost moderată de Cristi Chiriac, elev în clasa XI-a și Daniela Nagară, elevă în clasa VIII-a.  Cristi Chiriac a prezentat exegeza „Despre Caragiale sau de ce Caragiale”, unde a vorbit despre momente, schițe care le întâlnim în viața de zi cu zi. Elevii au prezentat cu succes: Schițele (teorie și exemple); Proza (teme și motive); Piesele (viața este o comedie); Între dramă și comedie.

Un moment emoţionant şi special a fost vizionarea filmulețului „Viața lui I.L. Caragiale: între nou și vechi”, derulat pe proiector, realizat de un elev din clasa XI-a. Un alt moment al activităţii a fost înscenarea unor fragmente din operele: „D-l Goe”, „Bacalaureat”, „Un pedagog de școală nouă”, „Românii verzi”, „La poștă”, fabula „Boul și vițelul”,  „Moftangii – Românul și Românca”.

Fascinant a fost și concursul de desene: „În lumea lui Caragiale”, unde au fost prezentate 15 lucrări cu eroii din opera scriitorului: Mam Mare, Tanti Mița, Mimița, Bubico, Tiberiu Bumbeș, Bubico,  Bacalaureat, Artur Ionescu și Ioniță Păunescu, D-l Goe, Marius Chicaș Rostogan, Mam Mare, Ghiță Nițescu, Premiul întâi, Emulațiune. Aceste desene ne-au încântat privirile, ele fiind îndeplinite cu mult har, creativitate și chiar haioase.

Ne lipsit a fost expoziţia de carte „Modernitatea clasicului Caragiale” realizată și prezentată de bibliotecara Mila Șeremet.


La final cei mai activi s-au învrednicit cu diplome bine meritate, dat fiind faptul că a fost o activitate interesantă, captivantă, unde s-a pus în valoare creația Marelui Caragiale.

joi, 29 ianuarie 2015

Claudia Partole - născută pentru a fi cuvânt

Doina SPĂTARU, Filiala „Ștefan cel Mare”
 Claudia Partole este scriitoare și  jurnalistă. Născută la 14 iunie 1955 în satul Cotova, Drochia. În 1972-1977 face studii la USM , Filologie, secția Jurnalistică. A colaborat cu mai multe publicații periodice autohtone. Volume: „ Mahalaua veselă";  „În aşteptarea mamei" (proză); „Are mama fată mare"(versuri); „Un mare calendar pentru tine mic ștrengar" (versuri); „O clipă" (culegeri de eseuri); „Eu sunt" (versuri); „Unde ești Ren" (dramaturgie). Cărți pentru copii: „Anotimpuri surioare”, „Nani puișor”, „Mâțu – Botanica”, „Muțulache cu tractorul – salvatorul”, „Turte - turteluțe”  s.a. Traduce povești și basme din limba rusă. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România; membru al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova.
De mică vroia să devină medic. Și -a dorit să cânte la vioară dar e scriitoare. Scriind poate deveni și medic și contabil. Fiindcă are o formulă alcătuită de ea: Cuvântul poate lecui. Haina de scriitor pe cât e de plăcută și grea pe atât e și de incomodă. Haina scriitorului e o haină a sufletului pe care o dezbraci în fața paginii, sau în fața cititorului. Aproape toate cărțile i-au fost sugerate de cineva. Poate o carte de poezie e altfel, nu poți să așterni un vers lângă altul cu o altă structură, tematica toate vin din suflet, din intuiție doar trebuie să știi să asculți acest glas. Un scriitor sau poet trebuie să știe să-și audă glasul interior adică să-și aparțină, altceva că nu prea avem timp dar ar trebui…! Cînd scrie iși naște eroii cu care trăiește, acțiunile. Scriitorii sunt cei care nasc, dar sunt și ucigașii, uneori ucizi personajele, emoțiile. Fiind adolescentă  își semna într-un caiet gânduri la care peste ani trebuia să revină, la unele a revenit și a scris o poezie, nuvela la altele nu. Ar vrea să scrie despre toate și totodată e greu de cuprins necuprinsul! A scrie pentru cei mici e greu, e cum te-ai înălța totodată. Autoarea coboară la vârsta copilului încercând să zboare mai sus decât își imagnează.
Recent la Biblioteca Ștefan cel Mare autoarea a avut o întâlnire de suflet în cadrul Cenaclului Literar „Orașul pierdut în cărți" moderat de Nicolae Spătaru. La această întâlnire a avut plăcerea să discute despre cărțile  „Când eram înger" și „Copilul din colivie" cu elevii din clasa a IV-M de la Școala - Grădiniță „Pas cu Pas" nr. 152. „Când eram înger ”e o carte a copilăriei, a năziunțelor unui copil a ceea ce era ... un înger. Autoarea redă la început cum a pornit să scrie această carte, fiind în timpul unei intervenții chirurgicale. Acoolo în somn  a avut o viziune că se începe al treilea război mondial. Dar până a fi copilul care era, a fost înger. Cartea conține povestiri care sunt pe placul oricărui cititor, regăsindu-se prin rândurile povestirilor ei fiind și ei îngeri odată cu ea.
Prin următorul fragment scriitoarea îi îndeamnă pe toți cititorii să devină îngeri și să rămână așa până vor putea să zboare, să devină apărătorii îngerilor:

Ieşeam din ogradă, când Îngerul m-a strgat:
  Aşteaptă-mă! Un'te duci fără mine?
  M-am pornit în lume! i-am răspuns.
  Ce să faci?
  Să cresc mare...
  Ia-mă cu tine! m-a rugat Îngerul meu, de care nu m-am despărţit până atunci nici pentru o clipă.
  E departe şi-i prea greu drumul acesta, i-am răspuns.
  Eu îţi voi fi de ajutor! a insistat cu ochi plini de rugă Îngerul.
  Dar eşti atât de firav şi nevăzut! Ce poţi face? am zis eu.
Atunci Îngerul a şoptit, suspinând:
  Fără mine nu vei putea creşte mic!
L-am îmbrăţişat şi am rămas aşa...
Până acum!

Claudia Partole ne captează atenția și plăcera de a citi prin tot ce a scris. „Copilul din clivie” a luat Premiul Cartea pentru Copii la Salonul Internațional de Carte pentru Copii din Chișinău. Ținând cartea în mână și citind din ea ajungem într-o lume a copiilor unde toți erau ținuți într-o colivie. Aveau jucării, săreau de-și făceau cucuie. Ieșea doar cine meșterea o colivie pentru un alt copil ... Oricât încerca copiulu să fugă nu reușea. Atunci apăreaun clovn, care avea o colivie zicându-i că nu poate pleca fără ea. Scriitoarea ne propune tuturor această carte, deoarece omulețul din ea a cucerit-o. Tmpul petrecut cu el l-a prețuit fiind un timp minunat și ireversibil. Din Micul Prinț a devenit Marele Prinț, deoarece această poveste e reală. Copii după aceste descrieri și minunate momente petrecute alături de scriitoare vor reveni și la altă întânire. Mereu e plăcut să discuți cu ea, cu un copil deja mare dar plin de surprize. I-a încântat enorm prin destăinuiri și descrieri a eroilor din cărțile sale, astfel făcându-i să citească și să cunoască mai mult despre ceea ce au aflat. Căci niciodată nu ne plictisim să citim ceva frumos, ceva plăcut ca aceste cărți ale Claudei Partole.


miercuri, 28 ianuarie 2015

Alfabetul delicios la Biblioteca „Ovidius”

Natalia Ghimpu


În cadrul Proiectului „Citim la gura sobei” la Biblioteca „Ovidius” s-a desfăşurat lecţia doi – „Alfabetul delicios”. Învăţarea literelor reprezintă piatra de temelie pentru dezvoltarea scrierii şi citirii la copii. Vârsta preșcolară este perfectă pentru a-i familiariza cu lumea fascinantă a literelor.  Ca oaspeţi au fost invitaţi copiii de la grădiniţa nr. 53 cu doamna educatoare Lilia Şimcova. 

Biblioteca „Ovidius” a desfăşurat  activitatea unde s-a propus o expoziţie de abecedare care pot fi citite şi împrumutate la domiciliu. S-au afişat şi un set de litere ca materiale didactic pentru a repeta şi a găsi literele de care vor avea nevoie. S-au citit multe poezii dedicate literelor ca mai apoi să se joace în joculeţe amuzante care ajută la învăţarea/repetarea literelor. Fiecare copil îşi spunea prenumele şi în totalitatea literelor, îşi găsea prima literă arătînd-o la copii. Acest joc i-a încîntat şi cu nerăbdare îşi aşteptau rîndul. Surpriza activităţii au fost biscuiţii/litere. Copiii îşi alegeau litera prenumelui său, o arătau grupei şi o mâncau. Acest fel de a repeta literele s-a bucurat de un mare succes fiind şi cel mai gustos. Chiar şi Doamna educatoare Lilia Şimcova a participat  la acest joc care i-a înviorat pe toţi. La sfîrşitul activităţii s-au mîncat şi ceilalţi biscuiţi/litere. În continuare copiii au lecturat şi răsfoit multe cărţi şi reviste. 

joi, 22 ianuarie 2015

Balsamul sufletului românesc

Mila SEREMET,
Șef oficiu, Filiala „Transilvania

            Suntem la început de an plini de energie, idei, dorinţe, planuri, aspiraţii, în căutare de noi prieteni și desigur reînnoirea contractelor de colaborare cu partenerii Bibliotecii „Transilvania”. În acest context am participat activ la lecţia deschisă „Jocurile iernii”, cu textul „La săniuș” de Ion Agârbiceanu, a dnei Dorina Marian, diriginta clasei a III-a a Școlii primare „Anatol Popovici”. După prezentările de rigoare și încurajarea elevilor lecția a luat start punând la muncă percepţiile Ce văd? Ce aud? Ce simt? atunci când țin fulgul în mîinuță? Părerile erau diferite: simt răceala iernii, fulgul e pufos, gingaș, gerul îmi pișcă năsucul și obrăjorii... Implicarea Bibliotecii „Transilvania” a fost importantă prin prezentarea datelor biografice și prezentarea operei autorului prin expoziția Ion Agârbiceanu – balsamul sufletului românesc. S-a pus accent pe cele mai importante opere ale autorului și pe stilul și modul de a fi și a crea ca nimeni altul. S-a discutat despre titlul expoziției aduse de către Biblioteca „Trasilvania” ca copiii să înţeleagă în ce constă noţiunea de balsam. A urmat lecturarea în lanț a textului pe fragmente concomitent scoţînd la iveală și tălmăcind cuvintele necunoscute: s-a înstăpânit, coasta dealului, ger neîndurător, îngăduință. Răspunsurile au fost interesante și inventive, precum tălmăcirea cuvântului ger neîndurător a fost repede interpretat că gerul care nu doare... Apoi s-au format patru echipe: Gerul, Omuleții de zăpadă, Săniuțele zglobii și Fulgușorii. Fiecare echipă în parte avea însărcinarea sa, conta viteza, corectitudinea și desigur ingeniozitatea. Cei mai rapizi strigau Bingo!

        A fost o activitatea interesantă, cu diverse metode și tehnici de predare și acumulare de cunoştinţe. Și este foarte lăudabil faptul că la asemenea activități participă nu numai colectivul pedagogic al școlii, ci persistă tendința de participare activă și a părinților, iar rolul Bibliotecii „Transilvania” este cel de a aduce culoarea și căldura cărților în centrul elevilor captându-le atenția și cultivând lectura din plăcere. 

marți, 20 ianuarie 2015

Criticul Ion Ciocanu în faţa cărţilor scrise

Aurelia STACI
bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”


Remarcabilă a fost această masă rotundă organizată de Biblioteca „Onisifor Ghibu” în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova (extramuros), cu genericul – Ion Ciocanu critic literar împlinit (75 de ani de la naştere). Sala cu cămin a U.S.M. a fost neîncăpătoare pentru publicul invitat.
 
Directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, criticul şi istoricul literar Vitalie Răileanu a remarcat pentru cei prezenţi, că domnul Ion Ciocanu este un adevărat  pater al criticii literare basarabene, având puterea şi potenţialul de mişcare în toate perioadele literaturii române. S-a menţionat şi faptul că specific omagiatului este şi criteriul de apropiere a literaturii artistice scrise prin valoarea estetică. Un capitol aparte în preocupările istoricului literar Ion Ciocanu rămâne a fi eseurile despre Limba română , despre valorile expresive ale lexicului românesc. Astăzi putem spune cu certitudine – criticul literar Ion Ciocanu este cel mai prolific în acest spaţiu cultural românesc.

Apoi a urmat deosebita şi emoţionanta incursiune a Preşedintelui Uniunii Scriitorilor din Moldova Arcadie Suceveanu, care a remarcat: „ Pe Ion Ciocanu este greu să-l prinzi în câteva linii de portret, fiindcă activitatea sa este diversă, iar relieful său spiritual e unul „tectonic”, în mişcare. Criticul literar Ion Ciocanu e unul prolific, prezent de multă vreme în mai toate publicaţiile de la noi, spirit neobosit, preocupat de problemele de estetică, de aspectul teoretic al literaturii, un critic aflat mereu în căutarea „argumentului de rigoare”.

Poetul academician Ion Hadârcă a scos în vileag alte distincte trăsături ale lui Ion Ciocanu: „Girul dumnealui are greutate, iar forţa sa de muncă este de invidiat, un critic la care m-am raportat şi mă raportez în prezent”.

Neobişnuită şi neaşteptată a fost intervenţia Tatianei Potîng , prim-vice ministru în exerciţiu, care i-a mulţumit pentru recomandările şi recenzia la teza de doctor scrisă de ea, accentuând:  „ Criticul şi istoricul literar Ion Ciocanu reuşeşte să scoată Istoria literaturii (din Basarabia) din tiparele ei dogmatice, demitizând nume şi cărţi şi promovând adevărate valori literare.”

Într-un context amical a vorbit şi scriitorul Nicolae Esinencu, recunoscând aportul considerabil pentru recenziile şi cronicile scrise pe marginea operei sale.

 Profesorul universitar Ion Melniciuc, a fost foarte laconic/succint, aşa cum îi place să fie mereu, spunând doar atât: „Ion Ciocanu îmi este un foarte bun prieten, pentru că este prietenul adevărat al Limbii române!”.

Gânduri frumoase, pline de esenţă filozofică le-a exprimat fostul student actualmente bine cunoscutul cercetător literar, poet şi publicist, Tudor Palladi, conturând un portret al profesorului său prin aceste poezii: „ Ion Ciocanu s-a împus ca un poet şi ca prozator la început, astăzi e un exegent al literaturii noastre, deoarece critică literatură ce o promovează, este linia de urmărire a adevărului istoric a literaturii Basarabene. Ion Ciocanu este unic şi n-a avut alte sărbători decât bucuria şi sărbătoarea de a scrie…”

Convingătoare şi actuală a fost menţiunea scriitorului Ioan Mânăscurtă, care la fel a fost discipolul domnului Ion Ciocanu, apoi coleg, numai că Ion Ciocanu „ a fost mai coleg decât mulţi colegi! ”, a accentuat vorbitorul.


Emoţionantă a fost şi intervenţia domnului Valeriu Nazar, Directorul Muzeului Naţional de Literatură                         „M. Kogâlniceanu”, şi el fost învăţăcel al omagiatului, care şi-a amintit că Ion Ciocanu, pe timpul studenţiei sale, era unicul universitar ce le vorbea la ore de Literatură într-o frumoasă, curată, adevărată limbă română.

luni, 19 ianuarie 2015

Cărţile şi lectura continuă să ne uimească

 Ludmila Gajos,                   
director, Filiala „Târgovişte”                  

Nimic nu este mai puternic decît
o idee căreia i-a venit vremea.
Victor Hugo
                                                                                                                                                                                                                                   
 În cadrul Zillelor FedEx@Hasdeu organizate în scopul colectării şi  promovării ideilor angajaţilor, au participat şi colaboratorii Bibliotecii Târgovişte. Cele  trei idei inovative sunt axate pe elaborarea unei reţele locale ce conţine documente pentru consultare privitor la instituţiile europene, redenumirea termenului bibliotecar în specialist în informare şi deschiderea unui Club gen biblioterapie care în final a fost implementat la bibliotecă şi denumit Cartea vindecă. Am stabilit ca scopul acestui club să fie necesitatea de a promova Cartea ca model de înţelepciune, sursă de informaţie, valoare intelectuală, educativă cu următoarele  obiectivele:  a te face să laşi la o parte grijile cotidiene, să uiţi de problemele care te înconjoară şi să te gîndeşti la tine, la lecturi pentru suflet.

S-a constatat că lectura poate ajuta la vindecarea unor afecţiuni şi în termeni medicinali  se numeşte biblioterapie, iar potrivit cercetătorilor, reduce starea de stres, riscul apariţiei unor boli psihice, iar unele cercetări au evidenţiat faptul că lectura poate fi eficientă în tratarea alcoolismului, al anxietăţii şi a fobiilor. Luînd în consideraţie asemenea lucruri pozitive, la iniţiativa bibliotecarelor de la Filiala Târgovişte a fost înfiinţat Clubul de lecturi din plăcere Cartea vindecă. De un mare succes printre cititoarele Filialei Tîrgovişte se bucură volumele din Colecţia Cărţi romantice. De remarcat, că şi bibliotecarele sunt fanii acestei colecţii scrise de autoarele contemporane Mary Jo Putney, Danielle Steel, Sarah Jio, Nora Roberts, Sandra Brown.  Inaugurarea Clubului de lectură  a avut loc la 15 iulie 2014, unde a participat o invitată specială Emilia Plugaru, scriitoare. Ea a povestit despre sine, despre poeziile care le scrie, iniţial le-a scris pentru cei patru copii ai săi, apoi a editat şi o carte, intitulată Sunt elevă-n clasa-ntîi!, cît şi despre pasiunea de a confecţiona obiecte din ceramică şi plastic. Agenda inaugurării a cuprins o expoziţie tematică de cărţi din colecţia Cărţi romantice de la Filiala Tîrgovişte.


Potrivit unor studii efectuate de psihologii americani, oamenii care au deprinderea lecturii pot să ghicească cu mai multă uşurinţă care sunt sentimentele pe care le au oamenii din jurul lor şi îsi pot da seama mai uşor dacă oamenii le zîmbesc sincer sau fals. Există chiar şi un parfum Paper Passion cu miros de carte nouă şi să sperăm că în bibliotecile noastre se va simți mirosma acestui  parfum care ne va delecta sufletul.

vineri, 16 ianuarie 2015

Emin – Veronica, cea mai frumoasă poveste de dragoste din istoria literaturii române

Doina Spătaru,
Șef oficiu, Filiala „Ștefan cel Mare”

         Amîndoi se nasc în 1850 ( el la 15 ianuarie, ea la 22 aprilie); amîndoi se sting în 1889 ( el la 15 iunie, ea la 6 august). N–au fost căsătoriți, dar dragostea lor a fost mare și adîncă, dincolo de răutățile unor semeni, care i–au dorit despărțiți. „Îngerul blond" venise la Iași, cu mama sa, din Năsăudul ardelean. Tatăl primise două gloanțe în piept (luptase sub steagul lui A. Iancu). Fată minunată, Veronica termină excelent gimnaziul, în iunie 1863. La examen, asistă rectorul Universității din Iași, ardeleanul Ștefan Micle. O cere în căsătorie, deși e cu 30 de ani mai în vîrstă decît Veronica ( ea devine doamna „Micle" la 14 ani). Vor avea două fete : Valeria și Virginia.
Cunoscînd–o Eminescu la Viena (1872), pajul Cupidon a întins arcul și i-a săgetat pe amîndoi. Frumoasă, spirituală, cultivată, Veronica e o femeie plină de poezie și mister, romantică și provocatoare. Lasă Berlinul și vine la Iași, dorind s– revadă. Pătrunde în salonul ei literar, citind poezii de amor scrise peste zi la Biblioteca Centrală. În manuscrise, găsim încercările lui stîngace de a o desena și jocuri de cuvinte: Veronica, Acinorev, Verona, Aronev ... Poetul îi dedică versuri eminente, iar poetesa modestă, imitîndu-l dulceag, îi dedică stihuri grupate apoi în volumașul Poesii, 1887.
În 1979, se stinge la Iași soțul ei, Ștefan Micle, lăsînd–o săracă, fără sprijin material. Veronica vine la București. O lună și jumătate, alături de Emin (cum îl alintă), luptă pentru obținerea unei pensii. Pe stradă, el o prezintă amicilor drept logodnică. Se gândesc să se căsătorească, însă Maiorescu și junimiștii afirmă că, dacă poetul se însoară, „nu va mai plânge așa frumos". În mai 1880, rodul iubirii lor, copilul lui Emin și al Veronicăi, se naște mort. Tîrziu, amîndoi își dau seama că sunt victimile unor intrigi de culise. Eminescu se îmbolnăveşte cumplit, murind la 15 iunie 1889.
După stingerea Luceafărului, regretele o stăpînesc pe Veronica. Pleacă la Mănăstirea Văratec. Tulburată, parcă-l vede pe Emin în oglinda pîrăului de munte. Înghite un flacon de arsenic, dorind să se ducă dincolo. E înhumată lângă Bisericuța Sf. Ioan din Văratec. Prin moarte, e logodită cu Eminescu pentru veşnicie...
            Recent, după un secol de tăinuire a unor scrisori intime dintre ei (păstrate cu sfințenie în străinătate de urmaşii Veronicăi), Editura Polirom din Iași a publicat volumul senzațional Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, în care sunt incluse 93 de scrisori inedite. E o comoară ascunsă, din care aflăm noi detalii legate de această mare iubire. Aşadar, corespondența legată de ei numără azi 159 de scrisori (față de 66 cîte se cunoșteau pînă la această descoperire uluitoare).


miercuri, 14 ianuarie 2015

Inițiativă comunitară! Citim EMINESCU!


Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” invită chişinăuienii să citească şi să asculte din marea poezie eminesciană.
Acţiunea va avea loc la Sediul Central pe parcursul  zilei de 15 ianuarie 2015 de la orele 10.00 – 20.00. Se vor lectura non-stop creaţii eminesciene la sugestia bibliotecarilor,  preferinţele utilizatorilor şi a  celor prezenţi.
Provocăm personalităţi publice, oameni de cultură să încurajeze lectura şi valorile naţionale.
            Participanţii se vor afla într-o atmosferă festivă marcată şi de o amplă expoziţie de carte, fundal muzical şi vernisajul Paşii Poetului pe Terra sau 100 de imagini pe urmele lui M. Eminescu, fotografii realizate de dr. V. Şoimaru.

            Vă aşteptăm cu drag să fiţi cu noi la acest eveniment inedit, consacrat aniversării a 165-a de la naşterea Poetului nostru Naţional şi Zilei Naţionale a Culturii.