joi, 29 martie 2012

RAFTUL BIBLIOTECARULUI: REVISTA „BIBLIOTECA BUCUREŞTILOR”

Colecţia profesională a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” s-a completat cu ultimele numere ale revistei „Biblioteca Bucureştilor”. Revista apare lunar şi este publicată de către Biblioteca Metropolitană Bucureşti sub auspiciile Asociaţiei Bibliotecarilor şi Documentariştilor din România. Numerele octombrie, noiembrie decembrie (10, 11, 12) din 2011 au următoarele rubrici:
·        Răsfoiri;
·        Bucureştii de altădată;
·        Patrimoniu;
·        Autografe contemporane;
·        Meridian biblioteconomic;
·        Cronica ediţiilor;
·        Orizonturi;
·        Am primit, Vă semnalăm;
·        In memoriam;
·        Aniversări
·        Istoria cărţii
·        Catalog;
·        Obiceiuri zilnice, sărbători perene;
·        Calendar cultural.

Un interes deosebit îl are rubrica Meridian biblioteconomic, care cuprinde mai multe articole axate pe:
·        Evaluarea non-utilizatorilor bibliotecii virtuale: un studiu la Università degli studi di Milano (autor – Chiara CONSONI, Universitatea din Tallin). Articolul prezintă rezultatul unui studiu concentrat pe non-utilizatori şi serviciile oferite de biblioteca digitală. Este interesantă definirea termenului „non-utilizatori”: persoane care nu folosesc serviciile existente oferite de bibliotecă. Studiul a fost aplicat la două categorii de non-utilizatori – efectivi (persoane care folosesc un serviciu o singură dată şi apoi decid să nu-l mai folosească) şi potenţiali (persoane care nu au folosit niciodată serviciul, chiar dacă ştiu sau nu ştiu despre acesta). Ca rezultat al cercetării s-a constatat: „non-utilizatorii efectivi consideră că au o bună cunoaştere legată de posibilităţile bibliotecii digitale. Au decis să nu mai folosească serviciul din diferite motive, deoarece pur şi simplu nu mai are nevoie, utilizează altă bibliotecă digitală, sistemul nu este prietenos cu utilizatorul. Bibliotecile digitale au fost accesate din motive legate de poziţia academică, dar şi din interes personal. O altă informaţie interesantă identificată în cadrul analizei este legată de felul în care au aflat despre acest serviciu; mulţi au ales pagina web şi recomandările colegilor”.
·        Asistenţii Bibliotecari ca discipoli situaţi în context: Cum pot ei învăţa mai eficient (I) (autor – Teresa TO, Universitatea oraşului Hong Kong). Acest articol prezintă o cercetare asupra asistenţilor bibliotecari şi cum învaţă ei într-o bibliotecă universitară. Rezultatele sunt benefice pentru a facilita un mediu propice învăţării pentru personalul bibliotecii. „Pentru a fi capabil să răspundă la schimbările de mediu ambiant şi la cerinţele utilizatorilor, membrii personalului bibliotecii au nevoie să se echipeze astfel încît să ofere ajutorul necesar utilizatorilor. Bibliotecile au de asemenea nevoie ca se regîndească modul cum structura lor internă poate fi mai eficientă/eficace şi cum pot crea ei o echipă care să fie mai adaptabilă la noi circumstanţe”.
·        Asistenţii Bibliotecari ca discipoli situaţi în context: Cum pot ei învăţa mai eficient (II) (autor – Teresa TO, Universitatea oraşului Hong Kong). Partea a doua a articolului abordează necesităţile de formare profesională indicînd ierarhia nevoilor de Maslow. „Conform teoriei învăţării adulte, oamenii sunt gata să înveţe cînd simt nevoia de a şti sau de a face ceva pentru ca să acţioneze mai eficient”.
Lecturi plăcute!
Tatiana COŞERI 

miercuri, 28 martie 2012

SIMPOZIONUL „IUBIM BASARABIA”

Ludmila CAPIŢA,
 bibliotecar principal, Filiala „Transilvania”

La 27 martie s-au împlinit 94 ani de la Unirea Basarabiei cu România, cu această ocazie Filiala „Transilvania”, în colaborare cu Liceul Teoretic „Gaudeamus” a organizat la 29 martie 2012, Simpozionul „Iubesc Basarabia”.
Simpozionul a pus în valoare Importanţa şi semnificaţiile Unirii, din perspectiva contemporană.
Prezenţi la simpozion au fost: Pavel Cerbuşca, director adjunct, profesor de istorie la Liceul Teoretic „Gaudeamus”, Tatiana Caisîn, profesoare de geografie la Liceul Teoretic „Gaudeamus”, Eudochia Hămuraru, profesoare de limba engleză la Liceul Teoretic „Gaudeamus” şi elevii claselor a IX-XII de la acelaş liceu, care au menţionat că: Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului national unitar. Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821,1848-1849, ca şi evenimente cardinale cum ar fi Unirea Basarabiei în 1918, proclamarea independenţei absolute a ţării de sub dominaţia străină, consfinţită pe câmpul de luptă de armata româna în razboiul din 1877-1878, precum şi adunările reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stapânirea straină de la Chisinau, Cernauţi şi Alba Iulia din 1918.
            Manifestarea a fost moderată de dna Tatiana Doibani, profesoare de istorie la acelaş liceu a prezentat o evocare despre Valorile basarabene şi implicarea lor la evenimente petrecute în Chişinău la 27 martie 1918.
Simpozionul a debutat cu prezentarea comunicării „Personalitatea lui Vasile Ţepordei” prezentată de Aliona Gavrilaş, elevă in cl. XI lm. 1, la baza căreia a fost cartea lui Vasile Ţepordei „Iubim Basarabia”. Această carte a fost  scrisă  cu pensula iubirii. Citind cartea, înţelegem frumusțea şi valoarea sufletului românesc al Basarabiei.                                
 O altă comunicare demnă de aprecirile noastre a fost „Victimile comunismului”, prezentată de Valeria Nazur şi Ecaterina Lepădatu, eleve în cl. XI lm. 1, în care s-a accentuat, s-a pus în valoare viața zbuciumată a lui Vasile Ţepordei, care a fost poate unul dintre luptătorii proeminenţi împotriva ateismului comunist şi a politicii sovietice de acaparare a Basarabiei străbune. Preot şi profesor, ziarist şi lider al basarabenilor refugiaţi în România, Vasile Ţepordei a suportat torturile autorităţilor române comuniste, dar mai ales ale celor moscovite, după ce a fost condamnat de un tribunal special sovietic care funcţiona la Constanţa. A cunoscut gulagul sovietic până la Vorkuta, dincolo de Cercul polar, alături de alţi anticomunişti români.
Secvenţe, impresii despre Vasile Ţepordei, publicistul, cuvântul, a fost prezentată de Ştefan Dubceac, elev în cl. XI lm. 1. O lucrare de sinteză care ni l-a descoperit pe Vasile Țepordei „ca pe o coloană vertebrală”, înconjurată de foarte mulţi oameni, ca pe un păstrător al identitatăţii naţionale. Peste tot unde a fost, a scris mărturisiri, a descris viaţa.
Valori basarabene – Personalitatea lui Ion Buzduganu, prezentată în Power Point de Cubîlca Patricia şi Secrieru Natalia, eleve in cl. IX ec., ne-au convins că în persoana lui Ion Buzdugan descoperim o personalitae remarcabilă, care poseda un izvor de valori general-umane, fiind drept exemplu pentru generaţiile din toate timpurile.
A fost membru al „Astrei Basarabene”, un generator de idei, o fire eruptivă şi foarte încrezută în forţele proprii. Personalitatea lui merită să fie cunoscută pentru faptele măreţe de care a dat dovadă.      
Eleva Ana Ojog a prezentat in PowerPoint  Calendarul duxovnicesc, „un ghid” despre personalităţi duhovniceşti născuţi în Basarabia ca: Ştefan cel Mare, Mirtopolitul Varlaam, Sfântul Ierarh Dosoftei, Iosif Năniescu Mitropolit al Moldovei, Gurie Grosu Mitropolit al Basarabiei, Mitropolitul Antonie Plămădeală, Alexe Mateevici preot, poet, traducător şi publicist.
Pavel Cerbuşca, profesor de istorie şi un bun cunoscător al subiectului în cauză - cum sa devenim ca personalităţi cu caractere a specificat că simpozionul a fost o mare sărbătoare sufletească, un bun prilej de a ne aminti de unele personalităţi basarabene care au ajutat Basarabia în 1918-1940 să se integreze mai uşor în cadrul culturii naţionale româneşti, care au contribuit la realizarea ideilor Unirii tuturor românilor în spaţiul lor naţional românesc.
Merită de menţionat că Simpozionul s-a încheiat cu un recital-muzical, la care
s-au manifestat superb Ana Gabor cu „Iubim Basarabia”, cl. A XII-a lm; Viorica Tabac cu „Basarabeanca”, cl. XI lm.1; Gruzev Olga, cl. XI lm.1 cu „Satul Basarabean”; Costache Alexandra, cl. A XII-a ec. cu „Alexe Mateevici” etc.





vineri, 23 martie 2012

REVISTA „VIAŢA BASARABIEI” – SIMBOL AL CONŞTIINŢEI NAŢIONALE DIN BASARABIA


Anastasia MOLDOVANU, bibliotecar  principal, 
Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi

105 ani de la prima apariţie a revistei Viaţa Basarabiei. A fost editată la Sankt-Peterburg în limbile rusă şi moldovenească cu litere latine. Titlul dat are o istorie aparte în îndelungata sa perioadă de existenţă, care, în pofida timpului a fost nevoită să-şi fragmenteze activitatea. Cunoaştem trei perioade în viaţa acestei reviste: prima perioadă –anul 1907 (21 martie-27 aprilie); perioada a doua – anii 1932-1944; perioada a treia – de la anul 2000. A apărut în câmpul tipăriturilor româneşti din Basarabia ca o necesitate. Anul 1907. Un moment istoric cu o bătae îndelungată a ecoului revoluţiei din Rusia împotriva absolutismului. Un ecou, care a adus schimbări esenţiale în conştiinţa naţională a basarabenilor. Sistemul colonial al Rusiei ţariste instaurat după 1812 în Basarabia a fost în permanenţă incompatibil cu starea de spirit a rămânilor basarabeni. La o sută de ani de la instaurarea acestui sistem publicistul rus de pe atunci N. Durnovo era nevoit să constate unele realităţi, deloc încurajatoare pentru autorităţile ruseşti: „Basarabia nu e numai mărul discordiei între români şi ruşi, ci reprezintă un adevărat depozit de dinamită care, dacă explodează, va aprinde un incendiu sângeros tot orientul ortodox şi va înmormânta pe veci gloria Rusiei, eliberatoarea cteştinilor din Orient... În timpul acestor o sută de ani de dominaţie rusă în Basarabia ne întrebăm, ce am făcut noi pentru poporul moldovenesc din punct de vedere spiritual? Absolut nimic...” Manifestările de rezistenţă contra regimului se fac evident mai resimţite în rândurile intelectualităţii şi nobilimii basarabene. Revista „Viaţa Basarabiei” este acel nucleu, care a coagulat năzuinţele de libertate a poporului basarabean. A apărut ca o ediţie literară şi de cultură, dar care avea scopul să cuprindă tot ce avea mai bun Basarabia: poezie, proză, istorie, geografie, economie. Sufletul acestei reviste a fost cunoscutul basarabean, om de ştiinţă, publicist, tribun neînfricat Constantin Stere. Rodul activităţii lui şi a multor altor intelectuali, apariţia răzleţită şi sporadică a tipăriturilor româneşti din Basarabia au servit drept condiţii precoce, care au contribuit la apariţia acestei ediţii literar-culturale. Revista a fost condusă de publicistul basarabean Alexis Nour, care în primul număr al ei scria: „...Aici nici florile nu mai înfloresc şi nici păsările nu mai cântă, ne-am educat ruseşte şi am pierdut cheia de la inima ţăranului”. În total au fost editate şase numere cu o perioadă de activitate puţin mai mult de o lună: 21 martie-27 aprilie 1907. După cum şi era de aşteptat revista „Viaţa Basarabiei” a avut o atenţie deosebită din partea poliţiei secrete ruseşti, fapt, care-l putem constata din dările de seamă de atunci. Dintr-un raport adresat Departamentului respectiv (doc.de arhivă) aflăm ce se scria despre publicaţie, că este una „...de orientare foarte duşmănoasă şi cu influenţă dăunătoare asupra populaţiei Basarabiei...”. Faptul, că revista dată a apărut în inima Rusiei, oraşul Sankt-Peterburg, cu scriere în grafie latină este un eveniment de mare importanţă, care a dat startul la noi acţiuni şi manifestări de conştiinţă naţională românească în Basarabia. Multe surse documentare au devenit inaccesibile din motive lesne de înţeles, dar documentele din arhivă, care au fost posibile de cercetat numai după anul 1989 scot la lumină un număr mare de exemple, ce afirmă aceste adevăruri, ascunse intenţionat de regimul sovietic. Raportul nr. 412 (din Arhiva Naţională din Chişinău) conţine traducerea unui fragment dintr-o scrisoare trimisă din Basarabia şi publicată în revista lui C. Stere „Viaţa românescă”, care ne relatează, că deja în decembrie 1908, (cuvântul autorului Gh.Negru) în cadrul şedinţelor Congresului clerului basarabean se adoptă o rezoluţie privind „întroducerea predării în şcolile parohiale săteşti a Bibliei şi a Sf. Scripturi în limba moldovenească”, precum şi a altor rezoluţii cu acelaşi caracter (editarea revistei „Luminătorul”, predarea „limbii moldoveneşti şi cântului” la Seminarul Teologic din Chişinău) a dat „dovadă că există un profund şi sănătos curent naţional”. Un deceniu trebuia să mai treacă până la evenimentul Unirea din 1918.

joi, 22 martie 2012

CONFERINŢĂ LITERARĂ „CONSISTENŢA FILOZOFICĂ A DEMERSULUI CRITIC AL CERCETĂTOAREI LITERARE ANA BANTOŞ”

Margareta CEBOTARI,
 bibliotecar principal, Filiala „Ovidius”

Completarea colecţiei bibliotecii cu studiul „Deschidere spre universalism: Literatura română din Basarabia postbelică” al cercetătoarei literare Ana Bantoş, care conform aprecierii date de cunoscutul prof. dr. Theodor Codreanu ”este una dintre vocile critice importante din spaţiul românesc”, a fost pentru noi un nou imbold pentru a organiza o activitate dedicată acestei personalităţi marcante, deoarece aveam aceste gânduri de ceva timp încoace. În acest fel am oferit un bun prilej de a afla mai multă informaţie despre procesul literar din Basarabia elevilor de la liceele „Mihai Viteazul”, „Univers LIONS”, „Nicolae Sulac” şi studenţilor de la Colegiul de Construcţii şi Colegiul Politehnic din Chişinău, care au participat la conferinţa literară „Consistenţa filozofică a demersului critic al cercetătoarei literare Ana Bantoş”, desfăşurată recent la filiala „Ovidius” a BM „B. P. Hasdeu”.

Elena Butucel, directorul bibliotecii „Ovidius”, a prezentat un scurt fişier biografic al cercetătoarei literare Ana Bantoş (doctor habilitat în filologie, conferenţiar universitar),  menţionând aportul deosebit pe care îl are în viaţa literară şi culturală din ţară.

Doina Barbăroşie, elevă la Colegiul de Construcţii din Chişinău, a prezentat un mic eseu despre viaţa şi temele principale abordate în studiile critice ale cercetătoarei literare Ana Bantoş, menţionând că articolele şi studiile expuse de această autoare le sânt de ajutor în procesul de studiu al literaturii române contemporane.

Ana Bantoş a mulţumit pentru efortul depus de acei care s-au aplecat deja asupra studiilor sale literare. Întotdeauna are amintiri frumoase de la întâlnirile cu cititori, la care a participat de multe ori împreună cu alţi scriitori. Conferinţa a continuat cu o expunere destul de detaliată a cauzelor care au motivat-o să persevereze în studiul proceselor literare din Basarabia postbelică – de la începutul activităţii sale de cercetare şi până în prezent. Cunoştea bine literatura din Basarabia de aceea după 1989 s-a străduit să prezinte informaţia despre scriitorii basarabeni şi peste Prut, pentru a-i readuce în circuitul literar românesc şi universal. A scris mai multe articole şi studii, sunt editate deja câteva volume de carte, primul apărând la Iaşi cu titlul „Dinamica sacrului”, dezvăluind publicului cât de mult au însufleţit-o şi au susţinut-o în cercetările sale colegii din România. Autoarea a făcut apoi o prezentare a temelor incluse în ultimul volum „Deschidere spre universalism: Literatura română din Basarabia postbelică”, apărut în anul 2010, în seria „Biblioteca  revistei „Limba Română”, care este cea de a patra carte a sa. În încheierea prelegerii sale cercetătoarea Ana Bantoş a recomandat elevilor şi studenţilor  din sala bibliotecii să citească cât mai multe cărţi bune de analiză şi critică literară, de filozofie şi alte ştiinţe, fapt ce îi va ajuta să-şi formeze opinii corecte şi să-şi formuleze gândurile în caz de necesitate, menţionând că treptat literatura iese de sub cupola ideologicului şi se trece la criterii estetice.

Este de menţionat faptul, că volumul „Deschidere spre universalism: Literatura română din Basarabia postbelică” a obţinut Premiul “Cartea Anului” pentru literatură în cadrul celei de-a XIX-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte desfăşurat la Chişinău în perioada 31 august – 3 septembrie 2010. De aceea ne-am bucurat mult că avem deja acest studiu în colecţiile bibliotecii şi vom putea oferi cititorilor informaţii mai calitative şi complete în domeniul dat, fapt relatat şi în cadrul revistei bibliografice în baza expoziţiei de carte „Ana Bantoş – prezenţă activă în viaţa literară din Moldova”.

luni, 19 martie 2012

ION CREANGĂ – MĂRŢIŞORUL LITERAR AL LITERATURII ROMÂNE


Victoria CEBANU, şef-oficiu,
 filiala „Ovidius”.

            Copiii se bucură de venirea primăverii, de trezirea întregii naturi la viaţă, dar nu-l uită pe marele sfătos bunic din Humuleşti – numit şi el mărţişorul literar al literaturii române, deoarece, născut fiind pe 1 martie 1837 Ion Creangă este considerat cel mai frumos mărţişor al românilor. Astfel de curând am aniversat  pe marele scriitor Ion Creangă  –175 de ani de la naştere, având planificat o suită de activităţi închinate Marelui Povestitor. Pe parcursul acestei luni au fost desfăşurate  mai multe ore de poveste cu genericul În lumea poveştilor lui Ion Creangă, lecturând împreună cu micii noştri cititori mai multe poveşti celebre: Ursul păcălit de vulpe, Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fata babei şi fata moşneagului, Povestea lui Harap Alb (cele două din urmă fiind ediţii jubiliare – 135 ani de la prima publicare). Şiragul cu  cele mai îndrăgite poveşti ale copiilor a fost prelungit şi cu o  oră de lectură: Sfătosul bunic din Humuleşti: Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Grupul ţintă după vârstă a acestor activităţi a fost divers începând de la grădiniţele de copii (nr 8, 78, 53 ,227), până la elevii claselor primare (gimnaziul nr. 53, şcoala primară nr. 32,  şcoala internat-auxiliară nr. 5). Ei au aflat că neîntrecutul povestitor Ion Creangă  a preţuit mult comorile folclorice şi a nutrit o dragoste caldă şi plină de înţelegere pentru toţi copiii. Animat de aceste sentimente, a creat un bogat şi valoros tezaur de poveşti care au fermecat copilăria a zeci de generaţii şi vor constitui mereu lectura preferată a copiilor de toate vârstele. Ascultând, vizionând sau citind poveştile lui Ion Creangă, în cadrul activităţilor propuse, copiii  au cunoscut numeroase figuri din viaţa satului: oameni şi buni şi răi, şi harnici şi leneşi, şi cinstiţi şi necinstiţi, optimişti, veseli, glumeţi, dar hotărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună. Petrecându-şi întreaga viaţă printre copii, marele povestitor a cunoscut preocupările şi preferinţele lor şi de aceea a reuşit să creeze pentru ei poveşti care să-i atragă, dar, în acelaşi timp, să-i educe şi să-i instruiască, ajutându-i şi la formarea unei concepţii optimiste despre viaţă, de aceia se consideră cel mai înţeles scriitor de poveşti pentru copii. Activitatea a fost finisată printr-o evaluare a cunoaşterii operei lui Ion Creangă, recitind-le fragmente din poveştile îndrăgite şi recunoscute de copiii prezenţi, ei dând dovadă de o cunoaştere bună a operei  marelui scriitor român Ion Creangă.
            Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. Aceste amintiri reprezintă pentru Creangă, şi pentru opera sa, momentul de vârf al geniului sau creator, după cum afirma  şi criticul literar George Munteanu în ‘‘Introducere în opera lui Ion Creanga’’: ‘‘… unde Creangă a apucat să se întreacă şi pe sine însuşi – o presimte oricine – e în „Amintiri din copilărie”. De aceea am şi ales să organizăm o oră de lectură Sfătosul bunic din Humuleşti. Amintiri din copilărie de Ion Creangă, unde copiii au făcut cunoştinţă cu viaţa şi activitatea scriitorului. Activitatea a fost începută în felul următor: A fost odată ca niciodată … (biografia scriitorului fiind redată prin prisma basmului). Poate că la nici un scriitor român nu se potriveşte atât de bine un asemenea început, ca la Ion Creangă. După care copiii au vizionat fragmentar secvenţe din filmul Amintiri din copilărie. Această metodă de redare a conţinutului capodoperei autobiografice sus numite a fost primită cu mare satisfacţie şi apreciere din partea copiilor şi a profesorilor prezenţi. Rebusul, propus spre rezolvare copiilor la finele activităţii, a încoronat cunoştinţele acestora cu noi detalii din viaţa marelui povestitor humuleştean.
                       

vineri, 16 martie 2012

MĂRȚIȘOARE – MÂNDRII DE PRIMĂVARĂ

Larisa STAVER,
Bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Vine, vine primăvara
Se așterne în toată Ciocana
Mărțișoarele zglobii
Hai să le adunăm copii!!!

Gata… A venit… Ne-a bătut la ușă Primăvara. Se simte Ea, la Ciocana: aer, prospețime, culoare, flori, parfum, cer albastru, soare. În roz și verde ca-n tablou, suava primăvară apare îmbrăcată în val de raze aurii, cu ghiocei și ciripi de păsărele, înmuguring totul peste tot – cu suava-i șoaptă, oferind la fiecare viață lumină, căldură.
            Deschideți fereastra sufletului și lăsați-vă purtați de magia primaverii… E timpul să înfloriți și Voi, să vă bucurați de căldura soarelui și de mirosul ghioceilor. E timpul de a fi alături de cei dragi: de a oferi un gând bun, o bucurie, o amintire, un gest frumos – mărțișoare.
Acest miracol a renașterii și reînnoirii este înbibat cu parfumul fericirii care este esența primăverii. Acest miracol este – Mărțișorul, ce leagă în inimă fire alb-roșu de speranță, încredere și mandrie. Firul alb e sănătate, firul roșu prosperitate, amândouă împreună sunt o cunună de succes și voie bună.
Gazda acestei frumoase atmosferi de sărbătoare a primăverii a fost Biblioteca „Transilvânia”, unde an de an, primăvară de primăvară este organizat concursul „Pe aripi de cocor sosit-a mărțișor”, deacum fiind a XIX-a ediție, unde sunt expuse cele mai deosebite și originale mărțișoare confecționate de utilizatorii bibliotecii. Totalizările concursului a avut loc la 15.03.2012.
Mai bine zis o adevărată Galerie a Primăverii unde îți dau întâlnire Mărțișor și Mărțișoare
plăzmuite cu mult drag de copiii de la Centrul de Creație „Ghiocel”, care frecventează Cercul de origami și quilling, condus de Valentina Sfecla, Cercul biser și frivolite, condus de Nadejda Leahu și liceenii liceului teoretic „Orizont”
Fantezia copiilor nu are margini. Ei se simt bine în lumea imaginară – exprimându-ne o gamă bogată de mărțișoare-simboluri: mărțișoare-inimioare, ghiocei, clopoței, floricele, fluturași, peștișori, păsărele, opincuți etc. și practicând diferite tehnici  de confecționare ca: origami, quilling, frivolite, biser, croșetate.
Fiecare mărțișor caracterizează creatorul său prin: ingeniozitate și creativitate, prin răbdare și măiestrie, prin dragoste și căldură sufletească. Toate aceste calități însuflețesc micuțul mărțișor, fiindcă dăruindu-l readuce în sufletele oamenilor speranța, bucuria și lumina.
Firul roșu și firul alb
Împletit cu gingășie,
Vrea să lege și mai mult
A noastră prietenie…
Așa și-a prezentat mărțișorul Sabina Ciobanu, care a fost nominalizat „Mărțișorul anul 2012
Forfotă mare a fost la desemnarea mărțișoarelor. Participanții concursului și-au prezentat mărțișoarele care prin vers, cântec, citat, zicală, încă odată  ne-au surprins cu frumusețea și ingeniozitatea creației copilărești.
Toate mărțișoarele au fost premiate cu diplome în diferite nominații: pentru originalitate, creativitate, fantezie, dibăcie.
La festivitatea de premiere concurenții au fost lăudați, felicitați, apreciați și premiați pentru frumuseșea fermecătoare a mărțișoarelor, pentru păstrarea tradiției sacre a Mărțișorului, stimulându-i de a crea noi capodopere.
             Lăsași primăvara să vă pătrundă în suflet și să vă umple de bucurie și iubire.
„Vă fie micul mărțișor
Prilej de bucurie
Acum, când florile de gheață pier
Iar primăvara-nvie…”

luni, 12 martie 2012

REALIZĂRILE BIBLIOTECII MUNICIPALE ÎN 2011



În anul 2011 Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu”, a urmat consecvent  Strategia  de dezvoltare 2008 – 2017  organizând-uşi activitatea desfăşurată pe priorităţile strategice asumate: 
  1. Carte, lectură, studiu şi cultură.
  2. Biblioteca – serviciu public comunitar.
  3. Tinerii – prioritatea Chişinăului.
  4. Biblioteca digitală.
Efortul managementului în  anul 2011 a fost orientat spre consolidarea spiritului de  echipă  pentru a rămâne biblioteca inovatoare a Chişinăului şi biblioteca de excelenţă a  reţelei de biblioteci publice din RM. BM şi-a calibrat capacitatea profesională pe:
·      Promovarea cărţii ca instrument de cunoaştere și  a Bibliotecii Municipale ca  vector spre cunoaştere;
·      Extinderea programelor de lectură pentru toate grupurile sociale  de chişinăuieni şi implicarea mai multor parteneri locali şi internaţionali în promovarea lecturii;
·      Demonstrarea rolului de actant comunitar important al BM prin implicări şi contribuţii notabile în prioritatea comunitară – Chişinău 575 de ani;
·      Dezvoltare şi diversificarea  facilităţilor oferite utilizatorilor şi bibliotecarilor de conceptul Biblioteca 2.0.
·      Crearea condiţiilor necesare şi intensificarea efortului profesional pentru finisarea Sistemului de Gestiune a Activităţii BM.
·      Dezvoltarea Catalogului Electronic Partajat al BM.
·      Sporirea şi diversificarea repertoriului de resurse electronice.
·      Amplificarea promovării serviciilor digitale.
·      Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a bibliotecilor-filiale.

  Realizări care au adus BM garanţii ale succesului:

1. MANAGEMENT
·        Crearea oportunităţilor pentru perfecţionarea continuă (echipa Hasdeu -  comunitate de învăţare durabilă) pentru  menţinerea unei echipe competente, creative (vizite de documentare; duplexuri profesionale, zile de dezvoltare, ziua competenţelor, ziua bibliografiei, încurajarea participării la acţiuni de instruire în alte biblioteci);
·    Susţinerea unui management democratic,  participativ, constructiv;
·    Constituirea Clubului „Biblioteca Mov”  - platformă de dezvoltare  a creativităţii bibliotecarilor;
·    Implementarea unui model inovativ de signaj interior;
·    Inovarea modelului de comunicare  instituţională;
·    Implementarea soft-ului ”Resurse umane”  pentru îmbunătăţirea Managementului Resurselor Umane;
·    Realizarea studiului de caz ”Evaluarea  locului de muncă la BM”;
·         Realizarea studiului de caz  ”Conceptul de design, înţelegerea şi aplicarea lui în spaţiile pentru copii la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”;
·    Realizarea experimentului ” Modele  de comportament în procesul comunicării profesionale”;
·    Utilizarea focus-grupului ca mijloc de îmbunătăţire a relaţiei cu utilizatorul.
                 
 2. SERVICII, PROGRAME, FACILITĂŢI
·    Implementarea, cu succes şi în toată reţeaua BM a  serviciilor noi axate pe Biblioteca 2.0;
·    Extinderea şi îmbunătăţirea programului de externalizare a serviciilor;
·    Serviciul ”Întreabă bibliotecarul” chat live;
·    Disponibilizarea spaţțiilor pentru interesele de grup  ale utilizatorilor;
·    Organizarea  „Săptămânii romanului ecranizat”;
·    Implementarea  Programului „Voluntari pentru carte”;.


3. RESURSE INFORMAŢIONALE
·    Diversificarea și îmbunătățirea considerabilă a colecțiilor speciale, colecției ”Chișinău”;
·        Elaborarea şi implementarea proiectului Chişinăul juridic on-line: acces deschis la documente publice;
·        Sporirea numărului de documente electronice;
·        Organizarea bazei de date Chișinăul delicios.

4. RESURSE  UMANE
·  Extinderea numărului de formatori la nivel național;
·  Creșterea numărului de masteranzi, angajați ai BM;
·  Instruirea continuă a personalului: 468 acțiuni la nivel intern, 44 - în comunitatea biblioteconomică, 4 – internațional;
·  Creșterea numărului de comunicări: 76 la nivel intern, 39 - în comunitatea biblioteconomică, 5 – internațional;
·  Distincții, aprecieri, recunoașterea meritelor: 88

5. CERCETARE
·   Cercetarea biblioteconomică -  25 de subiecte cercetate în baza activităţii BM de către studenţii USM  - patru dintre acestea fiind noutate ştiinţifică în domeniul  infodocumentar;
·        Cercetare istorico-literară – 4 volume;
·        Cercetare bibliografică –  16 bibliografii: tematice - 5; biobibliografii - 11; 
·        Cercetare de marketing  - 20 sondaje, chestionare. Utilizarea focus-grupului ca mijloc de îmbunătățire a relației cu utilizatorul.
         
6. PROMOVARE
·        Promovarea în reţele sociale;
·        Prezenţa în mass-media: 480 în mass-media tipărită, 700 –radio, tv;
·        Editarea și îmbunătățirea calitativă și cantitativă a conținutului revistei BiblioPolis;
·        Utilizarea căilor inovative în orientarea utilizatorilor în spațiile bibliotecii (pictograme);
·        Utilizarea artefactelor inedite pentru loializarea utilizatorilor și partenerilor (lupă, steguleț banner, cifra nr.1: Cel mai generos donator, Cel mai bun utilizator, Partenerul nr. 1);
·        Utilizarea clubului Biblioteca Mov ca platformă de promovare instituțională: promovarea instituțională la locul de muncă, promovarea prin artefacte și obiecte de Crăciun și Anul Nou,  instituționale inedite, inovarea formelor de promovare a lecturii (sticker);
·        Diseminarea rezultatelor, proiectelor în comunitatea biblioteconomică;


Managementul Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu”, în 2012, îşi va orienta şi concentra efortul pe mobilizarea echipei  spre schimbare, inovarea proceselor  şi produselor;  spre promovarea identităţii unice a BM şi  consolidarea ei cu integritatea autentică pentru a construi o imagine puternică în comunitate şi în domeniul profesional.
Pentru anul 2012, BM îşi propune să realizeze:
a)         Sporirea considerabilă a vizibilităţii şi prezenţei comunitare şi profesionale;
b)      Formarea capacităţii, la angajaţii BM, de a actualiza şi de a reinventa propria istorie (a BM, a filialei în care lucrează către aniversarea de 135 de ani BM) ;
c)       Utilizarea elementelor de marketing 3.0 ca posibilităţi de a restaura încrederea utilizatorilor, chişinăuienilor în BM;
d)        Extinderea programelor de lectură pentru toate grupurile sociale  de chişinăuieni; implicarea mai multor actori comunitari în demersul de susţinere a lecturii municipale;
e)        Modernizarea activităţii BM prin implementarea Sistemului de Gestiune a Activităţii BM;
f)           Calibrarea efortului colectiv pentru finisarea Catalogului Electronic Partajat al BM;
g)        Constituirea repozitoriului BM;
h)         Asigurarea suportului metodologic şi educaţional necesar dezvoltării capacităţii inovaţionale ale BM;
i)           Constituirea Centrului de formare continuă BM „Campusul Competențelor”;
j)           Modernizarea bibliotecilor-filiale (redesign, signaj).
Bazându-ne pe rezultatele obţinute în 2011, pe capacitatea instituţională şi capabilitatea personalului, pe susţinerea Administraţiei Publice Locale sperăm să realizăm cu succes Strategia BM de dezvoltare; să rămânem în continuare instituţia culturală preferată a chişinăuianului şi biblioteca de excelenţă a domeniului biblioteconomic.

joi, 8 martie 2012

FLORILE ECHIPEI HASDEU

Dragele noastre Doamne, să aveţi parte de curajul ghioceilor, de prospeţimea primăverii, de zîmbetul copilăresc, de lumină şi căldură în suflet!!!

miercuri, 7 martie 2012

ПУРИМШПИЛЬ В СОЦИАЛЬНОМ ЦЕНТРЕ «Атеницие»


Любовь Кульчицкая,
библиотекарь филиала им. И.Мангера

Толерантность – это терпимость к чужому образу жизни и поведению. Ведь все люди, живущие на Земле достойны любви и понимания, независимо от национальности, особенностей внешнего вида, интеллектуальных возможностей.
С каждым годом индустрия нашей страны развивается всё интенсивнее: с одной стороны – улучшение условий жизни, с точки зрения технического прогресса, с другой стороны - ухудшение экологической обстановки и снижение устойчивости к стрессам у населения. Такие условия жизни являются одной из причин рождения детей с ограниченными возможностями здоровья. К этой категории относятся дети с нарушениями слуха, дети с нарушениями зрения, дети с тяжёлыми речевыми нарушениями, умственно отсталые дети, дети с задержкой психического развития, дети с нарушениями опорно-двигательного аппарата, дети с тяжёлыми соматическими и психическими заболеваниями.       Задумайтесь о том, что чувствуют родители, когда понимают, что их ребёнок не такой, как остальные дети. Матери, у которых рождаются дети, имеющие специфические патологии развития, испытывают психологический шок, разочарование. Чувство вины,  боязнь многих трудностей в процессе лечения этого ребёнка, его воспитания и социальной адаптации.
На людей с ограниченными возможностями здоровья мы смотрим с удивлением, настороженностью. Чаще всего родители пытаются отгородить своего ребёнка от общения с детьми с ограниченными возможностями здоровья, думая, что общение с ним отрицательно скажется на развитии их чада. Дело обстоит как раз наоборот. Общаясь с ребёнком с ограниченными возможностями, играя с ним, проявляя к нему внимание и заботу, нормально развивающиеся дети становятся добрее и терпимее к недостаткам других. Каждый ребёнок имеет право на полноценно прожитое детство. И это здорово, что появились Дневные центры для детей с ограниченными возможностями и их родителей.
В одном из таких центров наша библиотека активно участвует с различными мероприятиями. 6 марта 2012 года Библиотека им. «И. Мангера» в рамках программы «Biblioteca vine la tine» побывала в гостях у посетителей Специализированного Дневного Центра для детей с ограниченными возможностями «Atenţie». Наши друзья узнали, что скоро по еврейскому календарю наступит самый веселый праздник, Пурим, узнали много об обычаях и традициях праздника.
В празднике приняли участие пользователи библиотеки, которые посещали летний детский творческий лагерь. Они пришли не с пустыми руками, подготовили пуримшпиль - весёлую, карнавальную сценку. На Пурим принято радоваться, смеяться, устраивать карнавальные спектакли, дарить подарки и конечно есть сладости, особенно гоменташен (треугольные печенья с начинкой). Наши актеры, переодетые в еврейских героев Пурима, рассказали, изобразили историю праздника. Герои известной пуримской истории сменяли друг друга, воскрешая на сцене события, которые случились в далекой Персии более двух тысяч лет назад.  Зрители тоже поучаствовали в празднике, им необходимо было помочь Эстер и Мордехаю прогнать злого советника Амана, для этого нужно было поднять великий шум с помощью трещоток, хлопанья руками, топанья ногами, с чем ребята из центра прекрасно справились. 
Артистам аплодировал весь зал, и каждый из зрителей унес с собой в этот день массу впечатлений, радостное настроение и праздничные угощения.
            После спектакля для ребят центра был проведен мастер-класс по изготовлению детских игрушек из цветной бумаги. Они своими руками все вместе сделали веселого  клоуна.
Гостеприимные хозяева поблагодарили юных артистов, подарив им мэрцишоры сделанные своими руками, исполнив песни экспромтом. Всем было весело, интересно. Живыми глазками дети смотрели восхищенно на все происходящее. Ребята друг друга поблагодарили, и все с нетерпением ждут следующей встречи.

luni, 5 martie 2012

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ „CARNAVALUL PRIMAVERII”


Lilia BEŞAN,
bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Biblioteca „Transilvania” în parteneriat cu Centrul de Creaţie „Ghiocel”, a marcat sosirea primaverii în data de 1 martie 2012, organizând o expoxiţie de pictură cu genericul Carnavalul Primaverii”. S-au expus în jur de 30 de lucrări de grafică şi pictură realizată de elevii şcolilor şi liceelor din Chişinău. Lucrările, pline de culoare şi sentiment, sunt rodul muncii depuse, la orele de educatie plastică de la Centrul de Creaţie şi abordează mai multe tematici.
Cei care au realizat lucrările care alcatuiesc expozitia Carnavalul Primaverii”, sunt copii care studiaza artele plastice la Centrul de Creaţie Ciocana.
Profesorii Valentina Sfecla, Nicolae Baciu, Olga Bargan şi Tatiana Miroşnicenco sunt cei care le-au îndrumat paşii şi care au organizat această frumoasă expoziţie, ca o promisiune făcută lor.
Aceste simboluri ale celui mai frumos anotimp al anului au constituit darul pentru bunicii şi părinţii care s-au raliat activităţilor desfăşurate cu prilejul sosirii primăverii. Cei mici au fost rasplătiţi pentru efortul şi imaginaţia lor cu daruri, diplome, cărţi şi baloane. Primăvara este cel mai frumos anotimp încărcat de simboluri, el semnificând nu doar faptul că alungăm frigul şi gerul iernii, fiind şi simbolul renaşterii, al biruinţei binelui asupra răului. Am dorit să începem astăzi aceste activitităţi cu copiii pentru că ei sunt mărtişorul şi ghioceii vieţii noastre. Pe perioada a două săptămâni i-am provocat la activităţi de creaţie, dar şi la lecturi despre flori şi marţişoare, provocându-le imaginaţia. Noi încercăm să lucrăm aici cu toate categoriile de vârstă, să dezvoltăm sentimente frumoase, să provocăm dialogul între generaţii şi să le transmitem învăţăminte prin jocuri şi povestioare”, a precizat profesoara Valentina Sfecla.
Cuvinte de apreciere şi mulţumire au rostit atât maieştrii în artă ai Centrului de creaţie, cât şi părinţii, menţionând importanţa frecventării orelor de pictură de către copii.
Copiii, au vorbit cu mult entuziasm despre propriile lucrări. Vârlan Vitalina, elevă în clasa a I-a, prezentându-şi lucrarea: „Ograda bunicii”, a mărturisit, că a creat acel desen, fiind inspirată de felul cum arăta ograda bunicii, unde văzuse păsări şi animale. Deasemenea, a menţionat faptul că: „Chiar dacă bunica are mult de lucru, lucrul pe care îl face, îl face bine”.
Bunica Vitalinei Vârlan, dna Vornicescu Nina, este impresionată de schimbările produse în comportamentul copilului în urma frecventării orelor de pictură. Prin intermediul artei plastice, copilul îşi modelează caracterul. relaţionându-se cu alţi copii, astfel el îşi lărgeşte spectrul de cunoaştere.
            Dna Ianuţchevici Maia, a menţionat, că Centrul „Ghiocel” nu este doar un loc în care copiii pot să folosească într-un mod util timpul liber, dar şi pentru ca pe viitor să devină profesionişti în domeniu.
            Ne-au surprins aceşti copii cu lucrări destul de originale, unde prin culori şi-au exprimat impresiile despre primăvară. A fost o încercare de a reda frumuseţea naturii prin lucrări ce infatiseaza in general flori, peisaje si natură statică, ramânând pe simeze toată luna martie în Sala cu cămin a Bibliotecii „Transilvania” din sectorul Ciocana.